CORNEL&CORNEL TOPOEXIM: GIS – Sistemul de informatii geografice. Necesitatea realizarii unui GIS pentru administratiile locale

Informatii generale despre GIS

Datele referitoare la tot ceea ce ne inconjoara necesita un context spatial pentru o interpretare corecta. GIS-ul modern, bazat pe computer, prezinta capacitatea de a dezvolta, analiza si interpreta mai multe niveluri de date spatiale.

Sistemul de informatii geografice, cunoscut si sub denumirea de GIS (Geographic Information System) se bazeaza pe utilizarea tehnicilor electronice de calcul, necesare pentru achizitia, stocarea, analiza si afisarea datelor geografice ale suprafetei terenului sub forma de rapoarte grafice si numerice. Sistemele de informatii geografice realizeaza organizarea informatiilor pe criterii spatiale (geografice) si pe diferite clasificari (atribute) ale informatiilor (planuri tematice).

GIS integreaza numeroase tipuri de date. Analizeaza locatia spatiala si organizeaza straturi de informatii, acestea putand fi vizualizate cu ajutorul hartilor 3D sau a celor tematice. Cu aceasta capacitate unica, GIS dezvaluie informatii mai aprofundate despre date, cum ar fi diferite tipuri de tipare, relatii sau situatii – ajutand utilizatorii sa ia decizii mai inteligente. Intr-adevar, astazi, GIS este un instrument de luare a deciziilor foarte puternic, care are o gama vasta de aplicatii, indiferent de domeniul de utilizare – gestionarea resurselor, logistica, planificare, transport, studii demografice, epidemiologie si mediu, pentru a numi doar cateva. De asemenea, cu ajutorul GIS, se pot analiza date topografice, de mediu, demografice si de utilizare a terenurilor pentru un proces decizional cat mai eficient pentru autoritatile locale, de stat sau mediul privat.

Sistemul este compus din hardware (computere, statii grafice etc.), software (programe cu ajutorul carora se pot desena obiecte si se pot accesa informatiile introduse) si informatiile propriu-zise.

O harta tematica este o harta specializata realizata pentru vizualizarea unui anumit subiect despre o zona geografica. Hartile tematice pot infatisa aspecte fizice, sociale, politice, culturale, economice, sociologice sau orice alte aspecte ale unui oras, stat, regiune, natiune sau continent. O harta tematica este conceputa pentru a servi un scop special sau pentru a ilustra un anumit subiect, spre deosebire de o harta generala, pe care apar o varietate de fenomene, cum ar fi formele terestre, liniile de transport, asezarile si limitele politice. Primul obiectiv al unei harti tematice este reprezentarea vizuala a unui fenomen non-vizual, de obicei atributele caracteristicilor geografice. O harta tematica buna arata clar tiparele geografice care reflecta tiparele din fenomenul real. In functie de cerinte si de datele existente in baza de date, hartile pot avea rezultate tematice diferite, in functie de ceea ce beneficiarii doresc sa analizeze.

Bazele de date spatiale sunt unul dintre fundamentele oricarui program GIS. In termeni de baza, acestea sunt sistemele de stocare care contin toate datele necesare pentru o harta GIS finalizata si complet functionala pentru a afisa toate straturile de date care au fost incluse in proiectarea sa. Baza de date spatiala este o baza de date optimizata pentru stocarea si interogarea datelor reprezentand obiecte definite intr-un spatiu geometric. Majoritatea bazelor de date permit ca obiectele sa fie reprezentate prin puncte, linii, poligoane sau structuri mai complexe: obiecte 3D, topologie, retele liniare etc.

Echipa care poate realiza un GIS este compusa din specialisti in IT, geodezie (cadastru) si specialisti ai beneficiarului care pot spune care sunt informatiile de care au nevoie in administratia locala sau centrala.

Realizarea doar a unei aplicatii GIS fara incarcarea atributelor fiecarui obiect este lipsita de substanta. De asemenea, desenarea obiectelor fara verificarea lor la teren (digitizare de pe imagini aeriene, desenarea de pe harti vechi, realizarea doar din birou) nu asigura o acuratete a datelor necesara unor raportari sau emiteri de autorizatii (de exemplu certificat de urbanism, adeverinta pentru confirmarea suprafetelor etc.).

Situatia actuala

In prezent, administratiile locale, si in special cele rurale, nu au accesat programe de tip GIS pentru informatizare (digitalizarea informatiei). Sau, chiar daca au accesat, acestea sunt de obicei axate pe o singura specialitate: registrul agricol, urbanism, colectarea taxelor si impozitelor, retele edilitare etc.

Baza de date de la registrul agricol nu este legata cu baza de date de la urbanism si nici cu cea de la fisc. Fiecare baza de date este independenta si nu tine cont de eventuale modificari care ar avea un impact si asupra altei baze de date.

Angajatii unei administratii locale nu au, de obicei, o pregatire in domeniul informaticii si din acest motiv nu au capacitatea tehnica de a verifica o aplicatie pe care o ofera o firma de profil. Astfel, de multe ori, cei care furnizeaza asemenea servicii ofera, la final, doar un program, fara sa existe informatii utile in acel program. In acest caz exista aplicatia, dar nu poate fi folosita din lipsa informatiilor (atributelor) pe care cineva ar trebui sa le culeaga si sa le introduca in baza de date. Se bifeaza informatizarea primariei, dar administratia locala nu poate utiliza informatia.

Ce se propune

Dupa cum am explicat, un GIS are o componenta tehnica (harta digitala) si o componenta textuala (descriptiva) a fiecarui obiect de pe harta.

Componenta spatiala se refera la desenarea obiectelor care compun GIS-ul. In functie de sursa de pe care se deseneaza obiectele respective, acestea pot fi desenate mai precis sau mai putin precis (mai aproape sau mai departe de forma si dimensiunile reale). Daca se realizeaza un GIS al tuturor monumentelor istorice din Romania, fiecare monument poate fi desenat cu o precizie de metri sau zeci de metri deoarece cetateanul va ajunge sigur la acel monument, chiar daca pozitia lui este la 100 de metri fata de pozitia lui reala. In schimb, daca desenam o parcela in intravilan cu o precizie de zeci de metri, suprafata parcelei va fi eronata si impozitul platit nu va fi corect. Proprietarul poate actiona in instanta primaria pentru neconcordanta.

Informatiile pe baza carora se colecteaza impozitele in zonele rurale sunt cele furnizate de registrul agricol, care, de cele mai multe ori, este declarativ. Parcelele sunt digitizate de pe imagini aeriene fara un control real la teren. Certificatele de urbanism sunt emise tot pe baza unor informatii existente in primarie, dar care nu sunt verificate la teren.

Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara a demarat un amplu program de realizare a cadastrului sistematic pe doua componente: pe intreg UAT si pe sectoare cadastrale.

UAT-urile care au fost prinse in programul de cadastrare pe intreaga suprafata au un mare avantaj in acest moment. A fost masurat fiecare imobil si a fost identificat detinatorul (proprietarul sau posesorul). Pentru fiecare imobil exista un fisier de tip. cgxml care cuprinde toate informatiile (atributele) care descriu imobilul din punct de vedere cadastral (proprietar, suprafata, perimetru, vecini, categorie de folosinta, intravilan – extravilan, act de detinere etc.). Sunt informatii care pot constitui fundamentul unei baze de date care poate fi completata, astfel incat fiecare imobil sa aiba introduse si alte informatii strict necesare atat administratiei locale cat si cetateanului. De asemenea, administratiile judetene si centrale pot extrage date din GIS-ul pe care primariile il pot dezvolta.

Componenta textuala. Informatiile sunt culese direct de la fiecare detinator in parte cu verificarea si confirmarea la afisare.

Importanta cadastrului sistematic ca baza pentru un GIS complex al administratiei locale consta in faptul ca datele introduse initial au fost verificate de personalul primariei si validate prin semnatura si stampila. Aceleasi date au fost verificate de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Judetean, care de asemenea a validat lucrarea. In urma acestor doua validari lucrarea a fost afisata de catre primarie intr-un loc public si cetatenii au verificat daca datele inscrise si publicate corespund cu realitatea de la teren. Cei care au constatat neconcordante au putut face contestatii pentru remedierea problemelor. In acest fel lucrarea de cadastru sistematic are componenta spatiala – harta digitala verificata de OCPI si confirmata de detinatori, si informatiile (atributele) de asemenea verificate de fiecare detinator in parte. Astfel datele sunt reale, nu digitizate, nu preluate de pe harti vechi sau din surse neconfirmate.

Aceste doua componente pot constitui baza realizarii unui GIS complex si unitar pentru intreg UAT. Primaria nu va mai lucra cu diferite baze de date, corespunzatoare fiecarui departament, ci cu o aplicatie GIS completa, care va integra toate datele pe o platforma unica, omogena. Astfel, daca exista deja o baza de date pentru colectarea impozitelor, aceasta poate fi conexata cu datele din cadastrul sistematic incat suprafetele sa nu mai fie preluate dintr-un registru ci din datele inregistrarii sistematice unde exista suprafata reala atat pe intravilan cat si pe extravilan si astfel impozitul sa fie corect calculat.

Aplicatia „ParcelMapping GIS”, este structurata pe 7 module 

1. Modulul cadastru – care contine informatii despre imobile si constructii preluate din Cadastrul Sistematic, Cadastrul Sistematic realizat pe sectoare cadastrale, Cadastrul sporadic E-TERRA 3; este obligatorie existenta ultimelor variante ale fisierelor CGXML:

• se pot realiza interogari asupra informatiilor existente (ex.: cautari dupa un nume de proprietar, dupa un tip de proprietar, dupa o anume categorie de folosinta etc.);
• elemente pentru completarea Registrului agricol (date specifice care pot fi extrase din cadastrul sistematic si puse la dispozitia administratiei locale, pe care le va putea introduce ulterior in Registrul agricol national prin aplicatia dedicata RAN – dezvoltata de ANCPI pentru perioada 2020-2024).

2. Modulul urbanism – care contine Regulamentul local de Urbanism:

• intravilan:

– limita intravilan existent;

– zone si subzone functionale;

– prevederi la nivelul zonelor functionale din intravilan (ex.: zona locuire individuala, zona centrala, ansambluri monumente istorice, zonele cu restrictii de construire etc.);

• extravilan:

– prevederi la nivelul zonelor functionale din extravilan (ex. zona cursurilor de apa, zona terenurilor agricole, zona terenurilor impadurite, zona terenurilor ocupate de pasuni si fanete etc.);

• unitati teritoriale de referinta (UTR-uri);
• delimitare sate;
• retea stradala, cai ferate;
• toponimia locului;
• puncte de interes (biserici, scoli, monumente, biblioteci, statii CF, pensiuni, rezervatii etc.).

3. Modulul fotogrammetrie:

• ortofotoplan scara 1:5.000 pentru zona de extravilan. Model digital al terenului scara 1:5.000. Reprezentarea reliefului prin curbe de nivel scara 1:5.000;
• ortofotoplan obtinut din zbor cu drona, pentru zona de intravilan, cu pixel de maximum 5 cm:

– modelul digital al terenului – reprezentarea matematica a obiectelor din spatiu precum constructii, elemente de infrastructura;

– curbe de nivel, puncte cote.

4. Modulul cadrul natural:

• harta pantelor si expozitia versantilor – declivitatea, inclinarea suprafetei terestre;
• harta solurilor (descriere, clasa, intensitate, cod, suprafata, locatie etc.);
• harta geologica (descriere, cod, observatii, locatie etc.);
• procese geomorfologice (alunecari de teren, prabusiri, observatii, locatie etc.);
• stabilirea zonelor cu risc de alunecare, cu posibil risc de inundatie, cu posibil risc de poluare.

5. Modulul cadastru edilitar:

• Reteaua de iluminat stradal cu pozitionarea fiecarui stalp in parte si legatura cu abonatii;
• Reteaua de canalizare cu pozitionarea fiecarui canal in parte si legatura cu abonatii;
• Reteaua de alimentare cu apa potabila cu pozitionarea fiecarui canal in parte si legatura cu abonatii;
• Reteaua de gaze naturale cu pozitionarea fiecarei rasuflatori in parte si legatura cu abonatii;
• Reteaua de internet, telefonie;
• Retele magistrale de gaze, petrol etc.;
• alte tipuri de retele edilitare existente la nivelul localitatii.

6. Modulul taxe si impozite:

• functioneaza conditionat de existenta modulului cadastru:

– se poate realiza o sectorizare fiscala a localitatii stabilita de primarie, in functie de tipul si valoarea de impozitare specifica

– afisare in harta a valorii impozitului stabilite de primarie si a incasarii impozitului pentru un anumit imobil

• functionarea modulului este strans legata de tipul infrastructurii informatice existente in cadrul primariei pentru serviciul taxe si impozite.

7. Modulul RENS

• numere postale (adresa administrativa, numere postale, denumire strazi etc.). Pentru integrarea in platforma RENNS trebuie stabilita o metoda de transfer al datelor catre platforma impreuna cu ANCPI.

Posibilitatea de generare a unui raport /rapoarte referitor/referitoare la informatiile pentru un anume imobil sau mai multe imobile in functie de tipul de filtrare realizat dupa o anumita informatie sau mai multe informatii din unul sau mai multe module, dupa caz.

Avantajele GIS-ului propus

Avantajul ar fi faptul ca datele ar fi pe un singur server, si fiecare serviciu (compartiment) din primarie ar avea acces pe domeniul lui. Orice modificare a bazei de date se actualizeaza automat pentru fiecare componenta astfel ca informatia ar fi la zi.

Actualizarea informatiei de baza (cadastrala) ar trebui realizata periodic de catre ANCPI prin migrarea datelor spre primarie, avand in vedere dinamica in domeniul cadastral (tranzactii, mosteniri, alipiri, dezmembrari etc.).

Pe baza informatiilor introduse in aplicatia GIS se pot accesa informatii necesare atat administratiei locale cat si cetatenilor.

Administratia locala va putea genera oricand rapoarte pe baza datelor reale, astfel incat la nivel judetean si national sa existe o evidenta clara si corecta. De exemplu, se pot genera rapoarte privind suprafata fiecarei categorii de folosinta. Se poate tine evidenta la zi a locuitorilor UAT-ului fara sa fie nevoie de recensamant, pe baza datelor introduse si a tinerii lor la zi prin inregistrarea nasterilor, deceselor si schimbarii resedintei.

Se pot emite certificate de urbanism doar prin consultarea bazei de date.

Cetatenii, pe baza unei interfete, vor putea avea acces la datele pe care primaria le considera utile: restrictii urbanistice, bonitatea solului pentru imobilele din extravilan, zone cu grad mare de risc la hazarde naturale, posibilitatea de racordare la retelele edilitare etc.

GIS-ul este foarte util pentru viitori investitori. Acestia vor putea vizualiza caracteristicile pe care le ofera terenurile pe care vor sa investeasca, astfel ca localitatea devine mai atractiva.

Accesul la harti tematice cu diferite utilizari, dupa caz: hartile care contin retelele edilitare, informatiile pedologice, zonele de risc natural etc.

Concluzii

Un asemenea tip de baza de date poate fi oricand accesata foarte usor atat de autoritatile locale, judetene sau centrale cat si de orice cetatean.

Pentru a fi utila, informatia trebuie permanent adusa la zi, prin incarcarea in baza de date a modificarilor de orice fel.

Baza de date poate fi completata si cu alt gen de informatii, necesare unui anumit compartiment.

Baza de date poate fi modificata daca utilizatorii au nevoie de anumite alte comenzi sau informatii.

Pentru utilizarea in mod real si eficient a bazei de date este nevoie de cel putin un specialist care sa aiba cunostinte minime de utilizare programe de tip CAD. El poate fi instruit de catre specialistul care implementeaza aplicatia.

O asemenea aplicatie poate usura munca angajatilor din primarie si ar da acces cetateanului la informatii utile fara sa se mai deplaseze la sediul primariei. Accesul la informatiile din baza de date poate fi acordat progresiv si cu respectarea legislatiei privind datele personale si date cu caracter secret.

S-ar diminua contactul direct dintre cetatean si angajatii primariei in peste 90% din cazurile in care azi este nevoie de prezenta fizica.

Informatiile pe care aplicatia le ofera sunt cele la care cetatenii nu au acces azi in mod curent. Pentru aceasta trebuie sa se adreseze diverselor institutii precum: OCPI, OSPA, Consiliul Judetean, Primarie, furnizorii de servicii (gaz, electricitate, apa, canal etc). Cetateanul va avea acces la informatii utile si necesare, fara sa interactioneze cu cei care le ofera in mod traditional.

Ar disparea cautatul in registre sau documente scanate a informatiilor necesare raportarilor si care pot genera erori, adunari de cifre la care se poate usor gresi. Rapoartele ar deveni corecte si realizate intr-un timp foarte scurt.

Zborurile fotogrammetrice pot oferi foarte multe avantaje. Produsele rezultate sunt foarte utile pentru vizualizarea zonelor in care au avut loc modificari in intravilan (constructii fara autorizatie, taieri ilegale de paduri, folosirea improprie a terenurilor etc.). De asemenea, sunt foarte utile pentru lucrarile de proiectare, de studii de prefezabilitate, fezabilitate, tehnice etc., in sensul ca se pot pune la dispozitia proiectantului sau a specialistilor din primarie datele topografice fara de care nu se pot realiza asemenea lucrari. Astfel se micsoreaza costurile legate de proiecte. Proiectele pot fi de introducere apa, canal, gaze, de mediu etc.

O alta solutie propusa este realizarea de scanari laser cu scaner mobil care dau o imagine reala a strazilor, semnelor de circulatie, a proprietatilor, a starii drumurilor etc. In acest mod se obtine o imagine tridimensionala a intravilanului si se faciliteaza luarea unor decizii corecte in administratia locala.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 182 – iulie 2021, pag. 16