(Continuare din nr. 181, iunie 2021)
Continuam articolul din luna iunie cu prezentarea unui exemplu de calcul pentru un masiv de pamant in cuprinsul caruia se regaseste un strat de pamant cu caracteristici de rezistenta diferite fata de masivul omogen (analize prin M.E.F. si calcule bazate pe M.E.L.).
- Cazul 2. Masiv de pamant stratificat – calcule bazate pe M.E.F.
– Analiza cu programul Plaxis 2D
– Analiza cu programul Phase2
- Cazul 2. Masiv stratificat – calcule bazate pe M.E.L.
CONCLUZII
De remarcat faptul ca diferenta intre analizele realizate prin M.E.F. este cuprinsa intre 0,88% – 1,93% atunci cand in calcule s-au utilizat parametrii rezistentei la forfecare cu valori maxime, si intre 1,78% – 1,90% atunci cand s-au utilizat parametrii cu valori reziduale, in schimb, diferentele intre analizele realizate cu M.E.L. sunt mai mari, cuprinse intre 5,49% – 6,20% pentru parametrii cu valori maxime, respectiv 5,26% pentru parametrii considerati cu valori reziduale.
In cazul analizelor prin M.E.F., zonele de plasticizare si deformare initiate in partea inferioara se dezvolta progresiv spre creasta taluzului. Suprafetele potentiale de alunecare, incadrabile in zona de plasticizare, au fost determinate automat de program prin modificarea parametrilor rezistentei la forfecare. Raportul dintre rezistenta la forfecare maxima disponibila si rezistenta la forfecare necesara mentinerii echilibrului la limita reprezinta coeficientul de siguranta.
Din diferentele rezultate se observa ca metoda elementelor finite ofera un grad de incredere ridicat, prin care se pot pune in evidenta vectorii deplasarilor maxime si minime pe directie verticala si orizontala, deplasarile suplimentare aparute in interiorul masivului in diferite etape de lucru, eforturile efective si totale, presiunea apei din pori si gradul de saturare. Redarea grafica sugestiva permite identificarea zonelor care intereseaza utilizatorul, iar discretizarea in elemente finite poate oferi rezultate in puncte de interes.
Analizele efectuate, atat in ipoteza unui masiv de pamant cu stratificatie omogena cat si stratificat, pun in evidenta ca volumul de pamant mobilizat este mai mare cu cat parametrii rezistentei la forfecare sunt mai mari.
BIBLIOGRAFIE
[1] Brmkgreve, RBJ. Selection of soil models and parameters for geotechnical engineering application. In: Yamamuro, JA and Kaliakin, VN, editors. Geotechnical Special Publication No. 128, ACSE (2005);
[2] Ladd, C. C, and DeGroot, D. J. Recommended practice for soft ground site characterization: Arthur Casagrande lecture, Proceedings of the 12th Panamerican Conference on Soil Mechanics and Geotechnical Engineering, Cambridge, MA (2003);
[3] James, P. M. The Role of Progressive Failure in Clay Slopes, Proceedings of the First Australia – New Zealand Conference on Geomechanics, Vol. l, pag. 344-348 (1971);
[4] Mitchell, J. K., Kao, T. C. Fundamentals of Soil Behavior, 3rd ed. Hoboken, New Jersey (2005);
[5] Muir Wood, D. M. Soil Behaviour and Critical State Soil Mechanics, Cambridge University Press (1990);
[6] Schofield A. N., Wroth C. P., Critical state soil mechanics. McGraw-Hill, New York, NY (1968);
[7] Skempton, A. W, Long-term stability of clay slopes, Rankine Lecture, Geotechnique, 14: pag.77-101 (1964);
[8] A., Lungu, I., Fundatii I, Editura Tehnica, Bucuresti (2006);
[9] »*» EUROCOD 7. Geotechnical Design – Part 2. Ground investigation and testing.
Autori:
Razvan Mircea Chirila,
Mihai Chirica,
Oana Elena Colt,
Vasile Musat –
Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” din Iasi, Facultatea de Constructii si Instalatii, Departamentul de Cai de Comunicatii si Fundatii
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 183 – august 2021, pag. 62
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns