«

»

Diferente si similitudini intre estimarile din proiectare si masuratorile in situ ale unei excavatii adanci. Utilizarea datelor obtinute in vederea evaluarii fiabilitatii lucrarii si a riscurilor asociate

Share

Lucrarea prezinta pe scurt investigatiile geotehnice, rezultatele estimarilor din proiect si masuratorile din teren rezultate in urma monitorizarii unei excavatii adanci, extinse, din Bucuresti, sustinuta in mare parte de pereti mulati autoportanti, iar pe unele sectiuni sustinuta de pereti mulati sprijiniti prin spraituri metalice.

Accentul este pus pe comparatiile facute intre deplasarile masurate si deplasarile estimate prin proiect si variabilitatea diferentelor pentru sapte sectiuni de calcul ale excavatiei adanci. Aceasta conexiune logica dintre activitatile necesare realizarii unei constructii noi (investigatii, proiectare, monitorizare), impreuna cu lucrarile experimentale si calibrarea modelelor si parametrilor prin calcul invers conduc la o calitate mai inalta a lucrarilor de constructii, la o evaluare iterativa a incertitudinilor inerente pentru aprecierea nivelului de fiabilitate si a riscurilor asociate acestora, precum si la obtinerea unor rezultate viitoare imbunatatite pe baza lucrarilor similare.

 

Scopul lucrarii

Excavatiile adanci in zone urbane sunt asociate cu multiple riscuri in ceea ce priveste comportarea lor si influenta acestora asupra cladirilor invecinate. Aceste riscuri pot fi reduse atata timp cat exista informatii suficiente, iar ipotezele considerate in proiectare sunt verificate inainte de executie, prin investigarea terenului, si in timpul construirii, prin masuratori in situ. Practic, riscurile sunt reduse printr-o evaluare mai riguroasa si chiar o cuantificare a incertitudinilor asociate.

In conformitate cu Eurocod 7, una dintre ipotezele de proiectare este aceea ca „exista o continuitate si comunicare adecvate intre personalul implicat in colectarea datelor, proiectarea si executia lucrarilor” (SR EN 1997-1:2004). Atunci cand se ia in considerare sau rezulta necesara implementarea Metodei Observationale, aceasta comunicare este necesara aproape in timp real.

In plus, activitatea de monitorizare furnizeaza date si rezultate foarte importante pentru actualizarea informatiilor despre proiect si realizarea calculelor inverse in vederea imbunatatirii modelelor de calcul si (re)evaluarii riscurilor, conducand spre o proiectare mult mai eficienta.

Lucrarea descrie un proiect in care echipa de geotehnica a realizat o abordare completa a excavatiei adanci care a implicat investigarea terenului, proiectarea, monitorizarea si interpretarea rezultatelor obtinute prin monitorizare (Ene et. al., 2016). In plus fata de redarea datelor obtinute in toate aceste faze ale proiectului, se fac observatii cu privire la modul in care acestea influenteaza nivelul de fiabilitate si riscurile asociate acestor lucrari, inclusiv prin evaluarea calitativa a incertitudinilor identificate in fiecare etapa de dezvoltare a acestui proiect.

 

Prezentarea pe scurt a proiectului

Proiectul prezentat este cel al unui complex de trei cladiri de birouri, cu regim de inaltime 2S+D+9-10E+Eth avand infrastructura comuna.

Suprafata terenului pe care s-a construit ansamblul este de aproximativ 20.000 m2, excavatia fiind realizata pe o suprafata de aproximativ 12.000 m2 si un perimetru de 650 ml, pentru toate cele 3 (trei) cladiri (fig. 1).

Pe amplasamentul noilor cladiri au existat, anterior, mai multe constructii cu diverse functiuni si procese tehnologice, parte dintre ele – mai recente – fiind inca prezente la data demararii proiectului.

Terenul prezinta o declivitate de la Nord la Sud de aproximativ 3 m si o diferenta de nivel fata de incinta invecinata de circa 3,5 m, sustinuta de ziduri de sprijin.

Din cauza faptului ca inaintea inceperii lucrarilor de executie au fost interceptate resturi ale unor cladiri vechi, a fost necesara realizarea unei excavatii preliminare, pe o adancime de aproximativ 3-4 m, pentru a extrage resturile fostelor cladiri de pe amplasament, iar peretele mulat a fost realizat de la cota excavatiei preliminare. Pentru aceasta, s-a realizat un proiect separat care a prevazut solutiile de realizare a excavatiei preliminare: in taluz sau prin sprijinire berlineza.

 

Amplasare si vecinatati

Proiectul este localizat in nord-vestul zonei centrale a Municipiului Bucuresti, in vecinatatea Pasajului Basarab, in Calea Plevnei.

Vecinatatile cele mai apropiate de excavatia pentru constructiile noi sunt:

  • nord-est: Calea Plevnei – in zona de acces pe pasajul Basarab;
  • nord-vest: Aleea de acces in complexul comercial, avand cota variabila de la 83,00 m rMN in Calea Plevnei la 79,00 m rMN in parcarea complexului comercial;
  • sud-vest: incinta complexului comercial, la cota medie 79,00 m rMN. Cladirea complexului comercial se afla la minimum 20 m distanta fata de limita de proprietate. In proprietatea complexului comercial se afla niste ziduri de sprijin (de tipul sprijinirilor berlineze) care sustin diferenta de nivel a terenului de pana 3,5 m;
  • sud: incinta de camine studentesti. Cladirea cea mai apropiata se afla la circa 40 m distanta fata de limita de proprietate;
  • sud-est: incinta unei foste fabrici. Pe aceasta latura, constructiile ramase se afla la limita de proprietate, insa infrastructura (si excavatia adanca) se gaseste la 9 m, respectiv 16 m distanta fata de limita de proprietate;
  • est: incinta Primariei. Cladirea se afla la circa 15 m distanta fata de limita de proprietate la est si circa 30 m distanta la nord, respectiv 30 m si 45 m de viitoarea infrastructura.

Platforma de parcare din incinta Primariei se afla la cota 83,70 m rMN pana la 4 m distanta fata de limita de proprietate, iar diferenta de nivel de circa 1-2 m este sustinuta de o sprijinire berlineza cu dulapi de lemn mai veche.

De asemenea, pe amplasament se afla ingropat un camin de beton ce adaposteste conducte de termoficare. Caminul existent a fost luat in considerare la proiectare astfel incat sa fie in siguranta si functional pe durata executiei noilor constructii.

La aproximativ 300 m distanta fata de amplasamentul constructiilor noi, la sud, se afla Raul Dambovita.

 

Categoria geotehnica a proiectului

Avand in vedere inaltimile si functiunile cladirilor, incarcarile transmise terenului de fundare, localizarea amplasamentului intr-o zona seismica si luand in considerare prezenta apei subterane aproape de suprafata, lucrarea a fost incadrata in categoria geotehnica 2 (GK 2), corespunzand unui risc geotehnic moderat, in conformitate cu standardul european si normativele romanesti (SR EN 1997-1:2004, SR EN 1997-2:2007, NP 074-2014).

Incadrarea lucrarii in categoria geotehnica 2 implica realizarea investigatiilor geotehnice uzuale (foraje, penetrari, incercari in laborator), precum si efectuarea unor calcule de rutina pentru stabilitate/capacitate portanta si deformatii folosind metode uzuale recomandate in reglementarile tehnice in vigoare.

Totusi, tinand cont de anvergura lucrarii, de faptul ca s-au realizat incercari cu caracter special in laborator si pe teren, care au fost atent prelucrate si corelate, precum si de faptul ca lucrarile de excavatii se realizeaza pe adancime considerabila intr-un strat de umplutura neomogena, s-a recomandat ca metoda de proiectare sa fie una complexa, utilizand metode de calcul avansate, care pot sa nu faca parte din reglementarile tehnice in vigoare, corespunzator categoriei geotehnice 3.

 

INVESTIGATIILE GEOTEHNICE

Pentru a determina parametrii terenului de fundate si pentru realizarea unor profile litologice caracteristice ale terenului din amplasament, in decembrie 2014 – ianuarie 2015 s-au realizat investigatii de teren si de laborator, impuse prin Tema pentru elaborarea Studiului Geotehnic, realizata de proiectantul lucrarii.

Astfel, pentru Studiul Geotehnic, s-au realizat urmatoarele investigatii: 10 foraje geotehnice cu adancimi cuprinse intre 25 m si 50 m (cu prelevare de probe tulburate si netulburate si teste SPT in straturile necoezive), doua foraje suplimentare (echipate ca puturi satelit pentru efectuarea testelor de pompare) cu adancimi de 10 m, respectiv 15 m, 7 teste de penetrare statica cu con (+2 teste suplimentare), 5 teste de penetrare statica cu con echipat cu modul seismic (sCPT), 2 teste de pompare, 1 test Down-hole, 8 dezveliri la fundatiile cladirilor aflate la limita de proprietate si la caminul conductei de termoficare de pe amplasament, studiu de micro-zonare seismica; forajele geotehnice au fost echipate ca puturi piezometrice si s-a monitorizat nivelul apei subterane in decursul a 18 luni. Investigatiile in teren realizate sunt prezentate in planul de amplasare (fig. 3).

Practic, s-a cercetat amplasamentul in 26 puncte de investigare, realizand incercari in laborator pentru peste 110 probe prelevate din foraje, aproximativ 90 de incercari SPT si peste 290 ml de incercari CPTu si sCPT cu masurarea parametrilor la fiecare 0,01 m. Cu toate acestea, trebuie mentionat ca rezultatele au prezentat o variabilitate importanta a conditiilor de teren in ce priveste existenta si cotele straturilor intalnite, avand in unele cazuri chiar caracter lentiloform (fig. 2), precum si din cauza multiplelor umpluturi eterogene intalnite si structurilor ingropate care au impiedicat investigarea in unele zone. Din acest motiv, gruparea rezultatelor pe straturi sau zone s-a realizat cu un grad de acuratete mai redus decat se spera sau se putea obtine in conditii de teren mai putin variabile. Acest lucru a condus la mentinerea unui nivel de incertitudine a conditiilor de teren mai ridicat.

De asemenea, datorita dezvelirilor realizate, s-au putut determina cotele de fundare ale constructiilor de la limita de proprietate, precum si pozitia in plan si in adancime a caminului conductei de termoficare de pe amplasament, fapt ce a contribuit la stabilirea geometriei excavatiei si a infrastructurii noilor constructii.

Valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici astfel obtinute pentru stratificatia considerata in proiectarea sistemului de sustinere sunt redate in Tabelul 1.

Pentru straturile la care s-a dispus de un numar suficient de date, s-a realizat prelucrarea statistica a parametrilor obtinuti, insa, in cazul umpluturilor sau straturilor mici sau care nu s-au regasit in mai multe dintre foraje, pentru alegerea parametrilor geotehnici s-a facut uz mai mult de judecata inginereasca si de experienta similara.

 

PROIECTUL EXCAVATIEI

Sistemul de sustinere a excavatiei a fost dimensionat utilizand metoda elementului finit prin modele 2D in starea plana de deformatii, considerand pentru pamant legea de comportare elasto-plastica cu rigiditate sporita in domeniul deformatiilor mici, in software-ul Plaxis.

Interfata pamant – structura a fost modelata folosind legea Mohr-Coulomb, asociata cu parametrii de rezistenta ai pamantului, redusi cu factorul Rinter considerat 0,7.

Sistemul de sustinere este alcatuit din pereti mulati cu grosimea de 60 cm, fie autoportanti, fie sprijiniti de un singur rand de spraituri inclinate. Peretele de sustinere a rezultat cu lungimi diferite in baza calculelor sau impuse de conditiile de asigurare a etanseitatii incintei, prin incastrarea peretelui intr-un strat de argila cvasi-impermeabila.

Tinand cont de variabilitatea conditiilor geotehnice din amplasament, inclusiv a nivelului apei subterane, de prezenta constructiilor invecinate, precum si de geometria excavatiei, inclusiv solutiile pentru realizarea excavatiei preliminare si a adancimii excavatiilor, s-au luat in considerare sapte sectiuni caracteristice pentru calculul lucrarilor de sustinere a excavatiei, dupa cum este prezentat in figura 4 si in Tabelul 2.

In figura 5 si figura 6 sunt prezentate exemple de sectiuni caracteristice considerate in calculul sistemului de sustinere a excavatiei adanci (si in detaliile tehnologice ale proiectului) pentru peretele mulat sprijinit de spraituri si, respectiv, pentru perete mulat autoportant.

Rezultatele obtinute la nivel de deplasari orizontale ale peretelui mulat de sustinere a excavatiei adanci din modelele de calcul sunt prezentate in Tabelul 3, impreuna cu rezultatele obtinute in urma masuratorilor in situ.

Trebuie mentionat ca aceste valori indicate sunt valori obtinute la Starea Limita de Serviciu, utilizand valori caracteristice ale parametrilor geotehnici, estimati acoperitor. Acest lucru implica faptul ca nu trebuie atinse valorile estimate pentru starea limita sau, in caz contrar, trebuie implementate masuri suplimentare de interventie si punere in siguranta. In cazul unei proiectari foarte performante, pentru verificarea exacta a ipotezelor din proiectare, ar trebui realizate estimari si pe scenarii „probabile”.

 

MASURATORILE IN TEREN SI COMPARATII CU ESTIMARILE DIN PROIECTARE

Programul de monitorizare

Lucrarile de monitorizare prevazute in proiect si implementate in timpul executiei au fost urmatoarele:

  • Constructiileinvecinate (inclusiv caminul conductei de termoficare sigardul dinspre incinta Primariei) -inspectare si masuratori de fisuri simasuratorialedeplasarilorverticale prinnivelment geometricde precizie pe 51 marci de tasare;
  • Zidurile de sprijin de lalimita deproprietate – masuratorialedeplasarilor 3D prinnivelmenttrigonometricpe 12 marcitopografice de vizare si inclinarea pe 5 placute de inclinare masurate cuaparatul clinometric („tiltmeter”);
  • Sprijiniriberlinezeexistente (pe latura dinspre platforma de parcareaa Primariei, realizate – probabil – la momentul relocariiconducteidetermoficare) sisprijiniriberlinezenoirealizatepentruexcavatiapreliminara – inclinarea pe 12 placutede inclinaremasurate cu aparatulclinometric („tiltmeter”);
  • Nivelul apei subterane – masurat in 16 puturi piezometrice amplasate ininteriorul si in exteriorul excavatiei,echipate atat in acviferul superiorcat si in acviferul inferior;
  • Deplasari verticale ale terenului defundare masurat in 5 tasometre de 50 m adancime fiecare;
  • Deplasareaorizontalaaperetilormulati – masuratain 13 coloaneinclinometrice de 25 madancime (instalate cu baza sub adancimeaperetilor mulati) siprinnivelmentgeometric de precizie pe 50 marci dedeplasaremontatepegrindadecoronament.

De asemenea, tasarile constructiilor noi au fost monitorizate prin masuratori topografice pe 46 de marci de tasare montate la nivelul subsolului 1.

Monitorizarea a inceput inainte de demararea lucrarilor de executie, cu masurarea constructiilor invecinate, apoi masuratorile s-au realizat la fiecare faza a excavatiei, dar nu la un interval mai mare de 2 saptamani pe perioada executiei infrastructurii.

Acolo unde masuratorile au relevat evolutii mai putin favorabile, masuratorile s-au realizat la interval maxim de o saptamana.

 

Masuratorile nivelului apei subterane

La scurt timp dupa finalizarea peretelui mulat si inchiderea excavatiei, prin intermediul masuratorilor piezometrice s-a observat ca nivelul apei a crescut pe zona nordica – in forajele Pe1 si Pe2 – si a scazut pe zona sudica a amplasamentului – in forajele Pe3 si F6, din cauza faptului ca incinta a format o bariera pentru apa subterana (fig. 8).

Desi acest fenomen este justificat de curgerea apei subterane catre raul Dambovita, situat la o distanta de circa 300 m la sudul amplasamentului, si a fost intuit din faza de investigare a terenului, efectul a fost mai mare decat s-a preconizat, fiind necesara recalcularea si verificarea sistemului de sustinere a excavatiei adanci pentru a asigura in continuare nivelul de fiabilitate si de risc prevazut la proiectare.

 

Deplasarile peretelui mulat

In Tabelul 3 sunt prezentate valorile maxime masurate in fiecare coloana inclinometrica si valorile corespunzatoare marcilor topografice in comparatie cu valorile calculate la starea limita de serviciu (SLS), folosind valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici.

In cele mai multe cazuri, masuratorile topografice au corespuns in buna masura cu masuratorile inclinometrice – diferentele au fost in marja preciziei de masurare – si nu a fost necesara aplicarea unor corectii.

Rezultatele calculelor la starea SLS in termeni de deplasari orizontale maxime (dupa demontarea spraiturilor, unde a fost cazul) si valorile corespunzatoare inregistrate in coloanele inclinometrice sunt prezentate in figura 9 si figura 10.

Este important de mentionat ca masuratorile au fost efectuate de acelasi personal, folosind acelasi echipament pe durata intregului proiect, fiind observata o repetabilitate mare a masuratorilor, deci o precizie ridicata, justificata de frecventa masuratorilor.

In figura 11 si figura 12 poate fi observat faptul ca in toate coloanele inclinometrice s-a obtinut stabilizarea si confirmarea valorilor pentru aceeasi faza de executie in timpul lucrarilor. Asadar, poate fi considerat ca datele obtinute prin masuratorile efectuate ofera suficienta credibilitate, iar diferentele inregistrate pot fi puse pe seama conditiilor diferite de teren.

Pentru Sectiunea 1, a fost estimata prin proiectare o deplasare orizontala de 35 mm, in timp ce prin masuratorile inclinometrice si topografice s-au inregistrat de la 6 pana la 16 mm. Desi aceasta diferenta dintre estimare si masurare poate fi justificata, partial, de estimari prudente, ea este destul de importanta: intre 17% si 47%. Acest lucru nu implica, insa, ca si marja de siguranta (gradul de acoperire) este de la simplu la dublu atat din cauza comportarii neliniare a structurii si a terenului, cat si prin faptul ca se poate intui ca la acest ordin de marime al deplasarilor inregistrate structura geotehnica a lucrat in domeniul micilor deformatii, iar printr-o crestere mica a efortului se pot obtine evolutii importante ale deplasarilor. Un studiu de sensibilitate prin varierea parametrilor ar putea reda mai bine aceste evolutii.

Este de remarcat si variabilitatea rezultatelor obtinute in urma masuratorilor intre coloanele inclinometrice (pe zone considerate similare din punctul de vedere al modelului geotehnic), cat si intre instrumente sau metode diferite (coloane inclinometrice versus marci topografice). In cadrul unui studiu performat de calcul bazat pe fiabilitate, aceasta variabilitate ar trebui analizata din punct de vedere statistic tinand cont de incertitudinile de masurare.

Pentru sectiunile 2, 3, 5, 6 si 7, valorile rezultate din masuratori au reprezentat intre 20% si 56% fata de estimarile din proiectare la Starea Limita de Serviciu, observand aceeasi variabilitate mare a acestor diferente.

In zona sectiunii 4, unde au existat mai multe incertitudini in ceea ce priveste geometria si natura terenului din cauza lucrarilor realizate in exteriorul excavatiei, modelul de calcul a prezentat si rezultate mai putin favorabile. Inca din faza de proiectare aceasta zona a fost intuita ca fiind mai sensibila, realizandu-se si un studiu de sensibilitate a modelului de calcul si a comportarii lucrarii de sustinere la variatia conditiilor de teren. Prin urmare, pentru aceasta zona a fost impusa Metoda Observationala inca de la inceput. Acest lucru a implicat faptul ca proiectul a inclus masuri de interventie care sa fie aplicate dupa depasirea unei limite de deplasare impuse (etapizarea excavatiei si sprijinirea suplimentara prin spraituri metalice). In acest caz, limita impusa a fost stabilita la o deplasare de 30 mm, aceasta fiind valoarea estimata cea mai probabila.

In plus, s-a dispus o etapizare mai riguroasa a excavatiei atat in plan cat si in adancime, cu masurarea si confirmarea valorilor obtinute in urma monitorizarii (minimum doua serii de masuratori in marja preciziei de masurare pe fiecare etapa, inainte de a avansa cu excavatia), respectiv: s-a excavat mai intai pe o zona de circa 50% – 60% in lungul peretelui (inclusiv in dreptul inclinometrului 15) in trei etape de 3 m, 2 m si 1 m adancime. Deoarece valorile masurate pe etapa finala de excavatie pe prima zona erau apropiate de valoarea limita impusa pentru pregatirea sistemului de sprijinire suplimentar si s-au stabilizat intr-un timp mai indelungat, s-a dispus realizarea radierului in dreptul peretelui mulat de sustinere a excavatiei pe zona excavata inainte de a avansa cu excavatia pe restul zonei ramase.

Se observa ca aceste masuri constructive adoptate au condus la rezultate mai favorabile in coloana inclinometrica 14, in dreptul careia s-a excavat dupa executia radierului pe prima zona excavata, si, astfel, nu a mai fost implementata masura suplimentara de sprijinire prin spraituri metalice.

Pentru sectiunea 4, masuratorile rezultate in coloana inclinometrica 15 au fost mai apropiate de estimari fata de restul sectiunilor de calcul, diferenta rezultand intre 40% in 14 si 67% in 15.

In cazul sectiunii 6, atribuita pe trei laturi ale excavatiei, deci pe o zona mai mare unde variabilitatea conditiilor de teren putea fi mai importanta, s-a inregistrat, totusi, o variabilitate mult mai redusa intre rezultatele obtinute in cele trei coloane inclinometrice (17, 18 si 19) precum si o apropiere mai mare intre rezultatele masuratorilor si estimarile din proiectare. Desi valorile deplasarilor sunt mai mari si se apropie mai mult de valoarea calculata la Starea Limita de Serviciu, stabilizarea rapida si consecventa a deplasarilor contrabalanseaza, deci confirmarea acestora reduce riscul asociat pe aceasta zona.

 

Deplasarea verticala a terenului de fundare

Deplasarile verticale ale terenului in adancime au fost masurate prin intermediul tasometrelor si a fost posibil sa se inregistreze atat umflarea pamantului ca urmare a excavarii, cat si a tasarii in timpul construirii cladirilor noi, in special inainte de instalarea si masurarea marcilor topografice.

Rezultatele calculelor la starea SLS din punct de vedere al umflarii maxime (dupa excavare) si valorile masurate corespunzatoare in tasometre sunt prezentate in figura 11, iar evolutia in timp a deplasarilor verticale (umflari si tasari) in timpul construirii este data in figura 13.

Rezultatele obtinute prin calcul au aratat o umflare de circa 9 mm, in timp ce rezultatele obtinute prin masuratori au indicat circa 25 mm umflare. Din acest punct de vedere, se poate aprecia ca modelul de calcul nu a fost confirmat de masuratori, fiind descoperit. Masuratorile inclinometrice si, mai ales, masuratorile topografice care ar fi putut releva o translatare a punctului de referinta pentru masuratorile inclinometrice nu au indicat acest fenomen. Nu au fost motive sa se intuiasca o eroare de calcul semnificativa si nici de masuratori care sa puna in pericol stabilitatea sistemului de sustinere a excavatiei.

 

Deplasarile verticale ale cladirilor invecinate

In figura 13 se poate observa ca, desi valorile sunt foarte mici pentru siguranta si stabilitatea cladirilor vecine (intre tasarea de 2 mm si umflarea de 4 mm), istoricul executiei a fost bine corelat cu deplasarea verticala a cladirii: tasare usoara in timpul executarii peretelui mulat, umflarea in timpul excavarii si din nou tasarea in timpul construirii noilor cladiri.

In modelele uzuale MEF, deplasarile verticale datorate procesului de executie a peretilor mulati nu sunt interceptate si nici umflarea urmata dupa faza de excavare nu este bine corelata.

 

CONCLUZII

S-a inregistrat o variabilitate mare a datelor masurate, in unele cazuri, pe sectiuni considerate similare in cadrul proiectului. Rezulta evident ca trebuie acordata o atentie deosebita atunci cand se efectueaza calculul invers si ca fiecare caz trebuie analizat independent. Este important ca variabilitatea datelor sa fie analizata in detaliu, preferabil prin metode statistice mai avansate.

Dupa cum s-a observat in mai multe cazuri, se confirma din nou ca modelele actuale MEF nu coreleaza deplasarile verticale si orizontale ale terenului la interiorul excavatiei. O calibrare buna a unuia dintre acesti parametri nu s-ar potrivi celuilalt, asa cum s-a incercat anterior (Popa et. al., 2018). In cazurile prezentate, diferentele dintre estimarile din proiectare si rezultatele din masuratorile in tasometre sunt destul de mari, indicand erori de calcul semnificative. In situatii similare, astfel de diferente ar trebui evaluate din punct de vedere al nivelului de siguranta al structurilor proiectate printr-un studiu de sensibilitate si calibrare a modelului.

Un alt aspect important de mentionat este faptul ca inca din proiectare a rezultat nevoia de a implementa Metoda Observationala pe o zona in care incertitudinile erau mai mari si estimarile mai nefavorabile, iar aceasta a devenit evidenta in timpul executiei, pe baza rezultatelor monitorizarii. Realizarea corecta si completa a masuratorilor si redarea rapida a rezultatelor acestora a permis tratarea eficienta a riscurilor asociate, in special in situatii aparent mai putin controlabile si cu incertitudini mai multe.

Abordarea completa a lucrarilor geotehnice, respectiv investigatiile de teren, proiectarea si masuratorile, a condus la reactia rapida si implementarea modificarilor acolo unde a fost necesar, conducand la un bun control al riscurilor. O proiectare si mai performanta a acestor tipuri de lucrari ar putea fi realizata prin aplicarea unei metodologii de proiectare bazate pe fiabilitate in care sa se utilizeze cat mai multe date disponibile despre amplasament si din masuratori. In acest scop devine necesara utilizarea bazelor de date si includerea informatiilor anterioare prin metode probabilistice pentru evaluarea nivelului de asigurare si, implicit, a riscurilor asociate.

Nu in ultimul rand, pentru o comunicare eficienta a datelor, care sa permita luarea unor decizii rapide, putem evidentia necesitatea unor software-uri mai avansate care sa permita procesarea si transferarea rapida a datelor. O astfel de abordare completa in secolul actual se poate realiza intr-o oarecare masura prin BIM, datorita viziunilor clare pe care le poate oferi, in special in cazul unor lucrari mai ample.

 

REFERINTE

[1] Ene A., Marcu D., Popa H., 2016. Abordarea completa a lucrarilor de excavatii adanci. Revista Romana de Geotehnica si Fundatii nr. 2/2015;

[2] SR EN 1997-1:2004. Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Partea 1: Reguli Generale;

[3] SR EN 1997-2:2007. Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Partea 2: Investigarea si incercarea terenului;

[4] NP 074:2014. Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii;

[5] Popa H., Ene A., Miritoiu R., Ionescu I., Marcu D., 2018. Back analysis of an embedded retaining wall for a deep excavation in Bucharest. Proceedings of 16th Danube – European Conference on Geotechnical Engineering, (Eds: Jovanovski, M., Jankulovski, N., Moslavac, D. & Papic, J. Br.), 743-748. Wiley Ernst & Sohn, Skopje, Macedonia.

(Din AICPS Review 1-2/2019)

 

Autori:

ing. Alexandra ENE,

ing. Dragos MARCU,

ing. Ionela IONESCU – Popp & Asociatii Inginerie Geotehnica

prof. dr. ing. Horatiu POPA – Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 183 – august 2021, pag. 48

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2021/08/01/diferente-si-similitudini-intre-estimarile-din-proiectare-si-masuratorile-in-situ-ale-unei-excavatii-adanci-utilizarea-datelor-obtinute-in-vederea-evaluarii-fiabilitatii-lucrarii-si-a-riscurilor-asoc/

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa de email nu va fi publicata.