«

»

CORNEL&CORNEL TOPOEXIM: Consideratii privind implicarea specialistilor geodezi (topografi) la realizarea lucrarilor de infrastructura

Share

Specialistul topograf participa la realizarea lucrarilor de infrastructura incepand din faza studiului de prefezabilitate pana la trasarea axului (daca este cazul) si realizarea identificarii cadastrale a imobilelor ce devin proprietatea publica a Statului Roman in urma exproprierii.

Ca in toate meseriile, exista specialisti mai bine pregatiti si specialisti mai slabi. In domeniul geodeziei exista un regulament de autorizare emis de Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara (ANCPI), aprobat prin Ordinul nr. 107/2010 al Directorului General al ANCPI, cu modificarile ulterioare. Prin acest regulament se stabilesc conditiile de autorizare a realizarii lucrarilor de catre specialistii care pot efectua lucrari in domeniul geodeziei (topografie, cadastru, fotogrammetrie, cartografie etc.). Din nefericire, sunt autorizate atat persoane care au studii superioare, cat si persoane cu studii medii care au absolvit un curs de lunga sau scurta durata. In acest mod, pot realiza lucrari de acest gen specialisti care nu au aprofundat foarte bine unele notiuni. De fapt, este singurul exemplu din lumea intreaga in care o persoana fara studii superioare poate stampila lucrari in calitate de expert. De aici, o intreaga discutie si dispute legate de subiect.

Prin aceste considerente am dorit sa trag un semnal de alarma privind verificarea pregatirii unor specialisti pe care firmele de proiectare / executie doresc sa-i angajeze.

Revenind la implicarea specialistilor geodezi in realizarea proiectelor de infrastructura in Romania, sa luam pe rand etapele.

 

Studiul de prefezabilitate si fezabilitate

Este necesara o ridicare topografica detaliata, un model digital al terenului din care sa rezulte un plan in curbe de nivel. Pe ridicarea topografica se vor evidentia intersectiile cu drumuri, cai ferate, zone intravilane, relieful. Daca exista constructii ingineresti in apropiere (poduri, diguri, canale etc.), acestea vor fi masurate in detaliu.

Se realizeaza un plan cadastral pentru a sti exact cate proprietati vor fi expropriate, ce suprafata si cine sunt detinatorii.

 

Proiectul tehnic

Ridicarea topografica trebuie actualizata deoarece este posibil ca intre studiul de fezabilitate si demararea proiectului tehnic sa treaca foarte mult timp si unele detalii topografice sa nu mai fie actuale. Pot aparea constructii noi, excavari, alunecari de terenuri etc. Toate aceste detalii trebuie masurate si puse pe planul topografic, astfel incat calculele de proiectare sa se bazeze pe date reale, si costurile sa fie si ele reale.

La planurile parcelare, de asemenea, trebuie verificati proprietarii deoarece este posibil ca intre timp sa fi aparut schimbari (titluri de proprietate noi, titluri anulate, vanzari – cumparari, mosteniri etc.).

Intocmirea documentatiilor cadastrale necesare realizarii procedurii de expropriere a imobilelor afectate:

Pe baza coordonatelor planimetrice ale fiecarui punct proiectat, specialistul va elabora documentatia coridorului de expropriere si o va supune avizarii ANCPI, va intocmi lista imobilelor si titularilor drepturilor reale afectate de coridorul de expropriere, iar dupa adoptarea actului normativ privind declansarea procedurii de expropriere si aprobarea amplasamentului obiectivului, va intabula coridorul de expropriere si va realiza documentatiile topografice pentru fiecare imobil expropriat in vederea acordarii platilor.

De asemenea, specialistul va realiza documentatiile cadastrale necesare pentru realizarea procedurii de scoatere din circuitul agricol si/sau silvic a imobilelor afectate de coridorul de expropriere.

 

Construirea infrastructurii

Pe baza coordonatelor planimetrice ale fiecarui punct proiectat, specialistul geodez va putea trasa axul infrastructurii (daca este cazul) si delimita perimetrul. De asemenea, va supraveghea modul in catre se respecta linia proiectata a amplasamentului atat planimetric, cat si altimetric.

 

Urmarirea comportarii in timp

Desi in Romania ar trebui ca obiectivele de infrastructura sa fie monitorizate pentru a urmari comportamentul lor in timp, acest lucru nu se realizeaza nici macar in cazul special al podurilor mari, viaductelor sau acolo unde este absolut necesar – cu toate ca prin urmarirea comportarii in timp a constructiilor se pot preintampina dezastre cum a fost prabusirea, in 2018, a podului Morandi (viaductul Polcevera) din Italia.

Voi incerca sa descriu, pe scurt, cum ar trebui realizate aceste lucrari avand in vedere evolutia tehnologiei.

 

Ridicarile topografice

Metodele sunt: utilizarea statiei totale, a receptoarelor GNSS, zbor fotogrammetric cu avionul, elicopterul sau drona si scanare LiDAR.

Statiile totale mai sunt utilizate in zone impadurite sau acolo unde semnalul de la satelitii GNSS nu exista (cerul nu este vizibil in cele 4 cadrane). Uzual, pentru ridicari clasice se foloseste receptorul GNSS, masuratori in timp real. Anul acesta a fost scos pe piata un receptor GNSS care masoara inclinat si care preia si imagini. In acest mod rezulta un nor de puncte georeferentiat din care putem determina pozitia oricarui punct din nor. De asemenea, pe imagini se poate alege un punct oarecare (colt de cladire, colt de canal, colt de grinda etc.) si rezulta instantaneu coordonatele planimetrice si altimetrice ale punctului respectiv. Astfel, coordonatele punctelor rezulta doar din imagini, fara a fi stationate.

In practica, de multe ori cele doua instrumente se folosesc impreuna pentru a se completa acolo unde este cazul.

Din zborul fotogrammetric in prezent se obtin imagini georeferentiate de pe care se pot vectoriza contururi ale obiectelor planimetrice. Pentru altimetrie rezulta un nor de puncte cu o densitate functie de inaltimea de zbor. Daca se zboara cu o drona, la sub 100 metri altitudine putem avea si mii de puncte/metru patrat. Oricum, aceasta densitate este foarte mare si se renunta la mare parte din puncte, rezultand o densitate de 30 – 50 de puncte/metru patrat, pentru a putea fi prelucrate in bloc si intr-un timp scurt. Daca se zboara cu avionul si la inaltimi mari, atunci densitatea poate fi sub 1 punct/metru patrat. Problema este in zonele cu vegetatie, deoarece norul de puncte se opreste la nivelul arborilor sau al ierbii.

Scanarea LiDAR este foarte buna deoarece unele puncte ajung pe sol, chiar in cazul padurilor de foioase. Densitatea norului de puncte depinde, de asemenea, de inaltimea de zbor si de calitatea echipamentului.

 

Realizarea documentatiilor necesare exproprierii pentru interes public

In conformitate cu Legea 255/2010, care reglementeaza exproprierile, in vederea realizarii procedurii se inocmesc numeroase documentatii topografice si cadastrale, in mai multe etape.

In vederea aprobarii studiului de fezabilitate se prevede in proiect limita de expropriere.

Ulterior, in prima etapa de expropriere, pe baza coordonatelor planimetrice ale fiecarui punct proiectat al limitei de expropriere, specialistii vor elabora documentatia coridorului de expiere si o vor supune avizarii OCPI, iar pe de alta parte, vor identifica imobilele si titularii drepturilor reale asupra acestora, in vederea intocmirii documentatiilor ce stau la baza adoptarii hotararii guvernului / consiliului judetean / consiliului local, privind declansarea procedurii de expropriere, aprobarea amplasamentului obiectivului, a listei imobilelor si titularilor afectati si a despagubirilor propuse.

Acestei etape de servicii ii sunt alocate de catre expropriator termene scurte, de aproximativ 45 zile, in scopul promovarii si adoptarii cat mai rapide a hotararii de expropriere, astfel incat constructorul sa poata demara lucrarile.

Or, un astfel de termen este total nerealist si are un efect contrar celui urmarit – conducand de fapt la intarzierea proiectelor, iar nu la urgentarea realizarii lor.

Astfel, conform legii, expropriatorul trebuie sa identifice, in prima faza, toate imobilele si toti detinatorii afectati din evidentele ANCPI/OCPI si ale autoritatilor locale. Cum aceste evidente nu sunt complete ori nu sunt corecte, hotararea guvernului / consiliului judetean / consiliului local privind declansarea procedurii de expropriere va contine liste de imobile / titulari ce nu au corespondent in realitate.

Corectarea oricaror neconcordante privind identificarea imobilelor si titularilor se va putea face, conform art. 32 din Legea nr 255/2010, abia dupa etapa a 3-a a procedurii de expropriere, dupa intocmirea documentatiilor cadastrale individuale – printr-o hotarare a guvernului / consiliului judetean / consiliului local de rectificare / modificare a primei hotarari.

Daca insa specialistii ar avea alocate in aceasta etapa termene mai mari, adecvate volumului necesar de servicii, si expropriatorul ar pune accentul nu doar pe preluarea datelor transmise de OCPI si primarii, ci si pe verificarea si completarea / actualizarea datelor comunicate de acestea, ar exista posibilitatea reala de a fi evitate in mare masura astfel de situatii – respectiv de a se intocmi din start liste de imobile si titulari reale, fundamentate.

Chiar daca specialistii ar incerca sa stabileasca situatia reala in baza unor demersuri suplimentare celor strict prevazute de lege, termenul de 45 de zile este deosebit de scurt si este imposibil sa depistezi in mod real toti detinatorii (cu exceptia zonelor unde este finalizat cadastrul sistematic pe intreg UAT).

In realitate, in foarte putine UAT-uri a fost finalizat cadastrul sistematic; in marea majoritate a UAT-urilor inca nu a fost finalizata aplicarea legilor fondului funciar si nici nu sunt intocmite decat in parte planuri parcelare, sau, desi intocmite, sunt modificate permanent in functie de interesele politice locale.

In vederea realizarii in regim de urgenta a exproprierilor, legiuitorul a prevazut obligatia autoritatilor locale de a intocmi planurile parcelare. Astfel, conform articolului 5, alineatul 4 din Legea 255/2010:

(4) Pentru realizarea lucrarilor de utilitate publica prevazute la art. 2 alin. (1), in termen de 6 luni de la data publicarii actului normativ de aprobare a indicatorilor tehnico-economici, in scopul eliberarii coridorului de expropriere de orice sarcini:

  1. a) unitatile administrativ-teritoriale sunt obligate sa procedeze la intocmirea documentatiilor topo-cadastrale – a planurilor parcelare – aferente imobilelor care fac parte din coridorul de expropriere si la predarea acestora catre expropriator, sub sanctiunea prevederilor art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;

Cu toate ca nu isi indeplinesc aceste obligatii exprese, prevazute atat in Legea 18/1991, cat si in Legea 255/2010, niciodata, niciun Primar sau angajat al vreunei primarii nu a fost sanctionat pentru lipsa planurilor parcelare.

Astfel, se ajunge in a treia etapa a procedurii de expropriere, etapa intocmirii documentatiilor cadastrale individuale cand, in absenta planurilor parcelare, incep sa se iveasca erorile de aplicare a legilor fondului funciar – indici cadastrali (tarla, parcela), suprafete ori nume ale titularilor mentionate eronat in titluri, titluri suprapuse emise pentru acelasi imobil etc.

In aceasta faza, OCPI va respinge cererile de avizare si intabulare pentru fiecare dintre aceste categorii de erori (daca, de exemplu, se constata ca suprafata unui detinator se modifica doar cu 1 metru patrat, documentatia este respinsa la OCPI pe motiv ca nu corespunde suprafata din HG cu cea din documentatia cadastrala), iar specialistul va fi nevoit sa identifice solutii pentru clarificarea situatiei – ce implica uneori realizarea sau refacerea unuia sau a nenumarate planuri parcelare, repozitionari etc.

Abia dupa corectarea tuturor erorilor se vor putea stabili cat din fiecare imobil / de la fiecare titular este afectat si se vor putea intocmi documentatii cadastrale individuale de dezmembrare.

In a treia etapa, daca nu exista planuri parcelare, specialistul are optiunea sa intrerupa serviciile pana la realizarea lor sau sa le intocmeasca chiar el. In acest sens, specialistul merge cu detinatorii la teren, colecteaza actele de proprietate, intocmeste si afiseaza lucrarea timp de 60 de zile la Primarie si abia atunci planul parcelar devine definitiv.

In conditiile aparitiei frecvente a erorilor enumerate, este evident ca imobilele/detinatorii sufera modificari mai mari sau mai mici. Sa luam de exemplu un titlu de proprietate care are scrise gresit tarlaua si parcela si astfel la prima etapa nu a fost inclus in planul parcelar. La etapa masuratorilor la teren apare acest detinator si tot planul parcelar este modificat. Suprafetele detinatorilor afectati de expropriere se modifica si astfel trebuie emis un nou HG cu detinatorii modificati fata de primul HG. Si asa mai departe. In cazul in care planurile parcelare nu sunt conforme cu realitatea de la inceput, se pot emite foarte multe HG-uri, situatie care duce la confuzii in randul persoanelor care ar trebui despagubite. De aici pot aparea procese si alte implicatii.

In final avem o autostrada, de exemplu, pe care se circula de ani de zile, dar care nu are procedurile de expropriere finalizate din cauza neconcordantelor dintre nenumaratele HG-uri. Cei in drept sa primeasca despagubiri sunt amanati cu explicatii tehnice pe care nu le inteleg.

Solutia ar fi ca documentatia tehnica ce sta la baza hotararii de declansare a procedurii de expropriere sa porneasca de la planuri parcelare deja avizate sau, acolo unde nu exista si nu este nici cadastru sistematic finalizat, ca termenele aferente primei etape de servicii sa permita specialistilor sa realizeze ei insisi elaborarea si avizarea planurilor parcelare si intocmirea subsecventa a listei imobilelor / titularilor afectati.

In etapa a doua, ulterior adoptarii hotararii guvernului / consiliului judetean / consiliului local, specialistii vor intocmi documentatia coridorului de expropriere si vor intabula in proprietatea publica a statului si in administrarea expropriatorului coridorul de expropriere – in cartea funciara speciala deschisa pe fiecare unitate administrativ-teritoriala afectata.

In a trei etapa de expropriere, specialistii vor intocmi documentatiile cadastrale individuale pentru fiecare imobil afectat – dezmembrand fiecare imobil in raport de intersectia acestuia cu coridorul de expropriere – si vor realiza documentatiile topografice pentru fiecare imobil expropriat / transferat.

Subsecvent, specialistul realizeaza documentatiile necesare avizarii si aprobarii scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol / silvic, prin expropriere sau transfer, a imobilelor afectate de coridorul de expropriere.

Astfel, abia daca in prima etapa documentatiile pornesc de la date reale, se poate ajunge la finalizarea procedurii de expropriere / transfer a imobilelor real afectate, in cel mai scurt termen.

 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 184 – septembrie 2021, pag. 14

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2021/09/01/cornelcornel-topoexim-consideratii-privind-implicarea-specialistilor-geodezi-topografi-la-realizarea-lucrarilor-de-infrastructura/

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa de email nu va fi publicata.