«

»

UGR: Interferente cadastru – topografie – urbanism – constructii (I)

Share

In aceasta perioada, cand exista preocupari pentru realizarea unui cod al amenajarii teritoriului, urbanismului si constructiilor, devine importanta constientizarea colaborarii dintre specialistii care activeaza in aceste domenii si specialistii geodezi. Totodata, dorim sa evidentiem importanta cunostintelor interdisciplinare necesare pentru ca aceasta colaborare sa functioneze corect.

Aceasta prima parte a articolului se refera la „Interferentele dintre cadastru – topografie – urbanism”, iar partea a II-a se va referi la „Interferentele dintre cadastru – topografie – constructii”.

 

Lumea in care traim are resurse limitate, ritmul de dezvoltare in toate domeniile de activitate este din ce in ce mai alert si, dintre resurse, terenul reprezinta pentru omenire o mare problema. Omul tinde sa ocupe orice suprafata de teren, sa se extinda in zone unde nu a fost prezent niciodata, sa construiasca si sa schimbe peisajul, sa faca orice in numele dezvoltarii. Este esential sa existe un echilibru intre diferitele interese, uneori conflictuale, in planificarea spatiului si sa fie luate in considerare vocile tuturor partilor interesate. Urmarirea unei dezvoltari spatiale durabile la nivel de administratie, de guvernare, atat pe termen scurt, cat si pe termen mediu si lung, trebuie sa constituie preocupari ale profesionistilor care desfasoara activitati ce au o stransa legatura cu pamantul. Si tara noastra a intrat in aceasta competitie a dezvoltarii globale, provocarile urbane sunt evidente, exista dependente urban-rural, infrastructura de transport se extinde tot mai mult, exista o evolutie pe zi ce trece si se cauta solutii in domeniul mai larg al amenajarii teritoriului.

Amintim aici si alte cateva aspecte: terenurile se degradeaza printr-o exploatare nerationala, poluarea afecteaza aerul, apa, dar si pamantul, la suprafata sau in adancime, omenirea produce multe, foarte multe deseuri care trebuie sa fie depozitate undeva, conditiile climatice se schimba, defrisarile si incendiile distrug suprafete semnificative de padure si exemplele ar putea continua.

Conform perspectivelor de urbanizare ale Organizatiei Natiunilor Unite, pana in 2050, 68% din populatia lumii va locui in zone urbane.

Gestionarea eficienta a acestor zone, cu scopul de a asigura conditii de viata decente, se face prin activitatea de urbanism, iar desfasurarea acestei activiitati in conditii optime presupune un suport preliminar privind situatia proprietatilor si evidentierea modificarilor propuse, informatii care sunt oferite de cadastru. Profesiile care contribuie la utilizarea eficienta a terenurilor si la evidenta lor, urbanismul si cadastrul, sunt elementele esentiale pentru autoritati si pentru comunitati. Acestea sunt servicii publice pe care societatea trebuie sa se bazeze, sa fie functionale, moderne, sa lucreze cu date digitale si la care cetateanul sa aiba acces.

 

ASPECTE ORGANIZATORICE

Activitatea specialistilor in domeniul cadastrului constituie un serviciu de interes public, organizat si reglementat in baza Legii 7/1996 de ANCPI, care gestioneaza sistemul integrat de cadastru si carte funciara (SICCF), sistem unitar la nivel national, componenta de baza a infrastructurii economice a societatii [2]. Geodezii autorizati realizeaza atat pentru publicul larg, cat si pentru autoritatile publice, documentatii cadastrale si lucrari de specialitate cu un profund impact social. Practicarea unei profesii cu multiple implicatii tehnice, economice si juridice se exercita in scopul asigurarii pe deplin a dreptului de proprietate al persoanelor fizice si juridice asupra bunurilor imobile. Sistemul de cadastru si publicitate imobiliara are un rol major asupra dezvoltarii economice durabile a societatii, deoarece buna functionare a acestuia are impact asupra altor sisteme economice si administrative: sistemul bancar, sistemul fiscal la nivel national si local, registrul agricol, sistemul de subventii in agricultura, autorizarea in constructii si urbanismul, fondul forestier si gospodarirea apelor, proiectele de investitii publice si private etc.

Exercitarea profesiei este reglementata prin cadrul legal ce defineste modul de autorizare a persoanelor fizice si juridice, care pot realiza sau verifica lucrari de specialitate in domeniul cadastrului, geodeziei si cartografiei pe teritoriul Romaniei. Calitatea de specialist autorizat se obtine pe baza certificatului de autorizare prin care se dovedeste competenta tehnica si cunoasterea reglementarilor legale in vigoare. Lucrarile de specialitate realizate de sectorul privat se avizeaza si/sau receptioneaza de OCPI sau CNC. Personalul de specialitate din OCPI utilizeaza documentele tehnice pentru preluarea in sistemul integrat de cadastru si carte funciara e-Terra a datelor si informatiilor referitoare la imobile si proprietari. Executantii lucrarilor de specialitate isi asuma raspunderea cu privire la corectitudinea lucrarilor intocmite, conform regulamentelor, instructiunilor si normelor tehnice elaborate de ANCPI. Pe langa lucrari de cadastru general, specialistii in masuratori terestre sunt implicati in realizarea sistemelor informationale specifice domeniilor de activitate (fosta denumire „cadastre de specialitate”, pana in 2004).

Activitatea profesionistilor in domeniul urbanismului include actiuni de organizare a vietii in localitatile urbane si rurale, planificarea evolutiei localitatilor pe baza strategiilor de dezvoltare, urmarind directiile de dezvoltare spatiala in acord cu potentialul specific locului si cu aspiratiile locuitorilor. Rolul urbanistului este unul complex, pentru ca are de asigurat un echilibru intre interesul general si interesul individual, care poate deveni agresiv, are de controlat modul de extindere a intravilanelor, suprasolicitarea retelelor de utilitati publice, infrastructura de transport supusa unui trafic intens si multe alte probleme [3]. Pregatirea profesionala a unui urbanist include notiuni din domeniile topografiei si cadastrului ca domenii complementare. Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificarile si completarile ulterioare, reglementeaza strategia de dezvoltare teritoriala, atributiile administratiei publice centrale, judetene si locale, certificatul de urbanism, structura institutionala, documentatiile PATJ, PUG, PUZ, PUD, avizarea si aprobarea lor, participarea publicului etc.

Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei (MDLPA) este autoritatea administratiei publice centrale cu atributii pentru planificare teritoriala, amenajarea teritoriului si urbanism. Acelasi minister are in coordonare si Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara [4], institutie publica cu personalitate juridica aflata in subordinea Guvernului. ANCPI coordoneaza si controleaza executarea lucrarilor de cadastru, asigura inscrierea imobilelor in registrul de publicitate imobiliara (cartea funciara), controleaza executarea lucrarilor de cartografie, topografie, geodezie, fotogrammetrie si teledetectie, elaboreaza regulamente si norme, promoveaza tehnici, procedee si metodologii de specialitate, autorizeaza persoanele fizice si juridice care pot executa lucrari de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei si cartografiei, pe teritoriul Romaniei, asigura executarea si actualizarea hartilor oficiale, avizeaza continutul topografic al hartilor, planurilor, atlaselor, ghidurilor si al altor documente cartografice destinate uzului public, pune la dispozitia autoritatilor publice si a altor institutii interesate situatii statistice de sinteza privind terenurile si constructiile.

Documentatiile de urbanism aprobate de consiliile locale se inainteaza catre ANCPI in format electronic pentru a fi preluate informatii in e-Terra [5] si in geoportalul INSPIRE, precum si catre MDLPA pentru preluarea in Observatorul Teritorial [6]. Aceste aplicatii informatice, dezvoltate pe tehnologie ESRI, sprijina autoritatile publice si factorii interesati in fundamentarea deciziilor, pentru ca se pot realiza analize ale datelor in profil teritorial pe baza unor indicatori din domenii de activitate relevante pentru dezvoltarea teritoriului.

La nivelul administratiei publice locale, structura organizatorica include directii/servicii care pot fi separate sau impreuna pentru urbanism si cadastru. Arhitectul-sef are atributii de coordonare si control privind activitatile specifice urbanismului, uneori inclusiv asupra planurilor si registrelor cadastrale. Orice functie publica de executie trebuie sa fie ocupata prin concurs numai de catre profesionisti cu studii adecvate postului. Domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului nu poate contribui la o dezvoltare sustenabila fara date geospatiale care sa acopere intreaga tara. Programul National de Cadastru si Carte Funciara (PNCCF) [7] aflat in derulare, finantat din fonduri publice, permite inregistrarea gratuita a imobilelor, dar nu va rezolva decat o parte dintre problemele cu care se confrunta primariile. Se va clarifica regimul juridic al proprietatilor imobiliare publice si private si va exista un inventar complet al lor. Sunt inregistrate in sistemul informatic integrat de cadastru si carte funciara 46% din numarul total estimat de imobile din Romania, 116 UAT-uri au cadastrul general finalizat si pe 1.003 UAT-uri sunt lucrari in derulare. Rolul informatiilor cadastrale este important inclusiv in ceea ce ar trebui sa insemne planificarea urbana in comunele din jurul oraselor mari. Autoritatile locale au nevoie insa de planul topografic digital, de cartografierea tuturor retelelor de utilitati, de un GIS functional, cu date actualizate pe masura ce realitatea din teren se modifica.

Pe plan international, organizatia ce reprezinta interesele profesiei de geodez, inca din anul 1878, este Federatia Internationala a Geodezilor (FIG) [8]. Practic, aceasta federatie a asociatiilor nationale din peste 120 de tari din intreaga lume acopera domeniile profesionale ale geodeziei, topografiei, cadastrului, geomaticii si geo-informatiilor. Viziunea FIG este de a extinde utilitatea profesiei in beneficiul societatii, mediului, economiei, intarind importanta si relevanta profesiei la nivel global. Sarcina celor care masoara este sa determine forma si dimensiunile Pamantului, sa-i cartografieze suprafata si sa il gestioneze intr-un mod durabil, fie ca vorbim de terenuri, ape, mediu inconjurator sau zone construite.

In cadrul FIG, activitatile tehnice se desfasoara in zece comisii, fiecare cu responsabilitati si planuri de lucru, aprobate de Adunarea Generala in timpul Congresului, pe perioada unui mandat de patru ani.

Comisia 8 FIG, Planificarea spatiala si dezvoltare, este preocupata de conectarea profesionistilor si practicienilor din toate domeniile pentru a incuraja o dezvoltare durabila (ecologic, economic, social), de modalitatile de implementare a politicilor de dezvoltare spatiala, pe baza proceselor participative si a dialogului dintre partile interesate si administratie. Planificarea spatiala este strans legata de proprietate, deoarece dezvoltarile spatiale, planificate sau neplanificate, afecteaza utilizarea terenului si pe proprietarii de terenuri. Procesele care afecteaza drepturile funciare sunt legate de exproprierile pentru cauze de utilitate publica, consolidarea terenurilor, dreptul de preemptiune, piata imobiliara. Una dintre provocarile actuale este integrarea adecvata a instrumentelor GIS in procesele de planificare si conectarea la sistemul de seturi de date disponibile. Ajutorul pe care il pot oferi tehnologiile digitale, in ceea ce priveste ideile pentru viitor, este esential pentru propuneri bazate pe gestionarea datelor spatiale, ca paradigma a regenerarii urbane si oportunitati pentru dezvoltarea durabila a zonelor urbane.

Comisia 7 FIG, Cadastru si administrarea terenurilor, are ca scop: masuratorile cadastrale, dezvoltarea administrarii durabile a terenurilor printr-o infrastructura adecvata in scopul sustinerii cresterii economice; aplicarea unor tehnologii inovatoare si avansate in cadastru si administrarea terenurilor; promovarea rolului specialistilor in cadastru privind problemele pe care le ridica administrarea terenurilor.

In cadrul acestei comisii activeaza grupurile de lucru pentru: Formate cadastrale (comparatii intre sistemele cadastrale la nivel mondial), Cadastru 3D (bazat pe nevoile utilizatorilor, cerintele de piata privind terenurile, cadrul legal si posibilitatile tehnice).

La nivelul Uniunii Europene a fost infiintat in anul 2002 Comitetul Permanent pentru Cadastru (PCC), cu scopul de a reuni institutii / agentii din UE, responsabile cu activitatea de cadastru. Europa dezvolta o societate informationala, iar cadastrul va fi principala baza de date teritoriale.

Referitor la posibilitatile tehnice existente, trebuie spus ca din punct de vedere IT lucrurile au evoluat foarte mult. Exista in prezent solutii software cu versiuni semnificativ imbunatatite (de exemplu CityEngine, ArcGIS Urban), care au fost dezvoltate special in acest sens, permitand integrarea elementelor cadastrale necesare activitatilor de urbanism, proiectarea 3D a scenariilor, aplicarea constrangerilor de urbanism, compararea scenariilor si consultarea cetatenilor asupra solutiilor propuse etc. Aceste aspecte IT moderne este necesar sa devina o premisa puternica pentru o digitalizare de succes [10].

 

ASPECTE DIN PERSPECTIVA EDUCATIONALA

Conform ESCO (European Skills, Competences, Qualifications and Occupations) [11], care este un proiect/portal al Comisiei Europene ce descrie, identifica si clasifica ocupatiile si abilitatile profesionale relevante pentru piata muncii din UE si pentru educatie si formare, doua mari domenii ocupationale, cunoscute in tara noastra ca arhitectura / urbanism si geodezie / topografie, sunt incluse la codul 216 al ISCO-08, avand drept sarcini: formularea de concepte si planuri de proiectare, care armonizeaza consideratiile estetice cu cerintele tehnice, functionale, ecologice si de productie; pregatirea de planuri, harti, diagrame si modele pentru a comunica concepte de proiectare si alte informatii; analiza imaginilor obtinute prin satelit, documente si date de sondaj, harti, inregistrari, rapoarte si statistici; efectuarea de cercetari si analiza cerintelor functionale, spatiale, comerciale, culturale, de siguranta, de mediu si estetice.

Prin utilizarea ESCO, asemanator cu un dictionar al ocupatiilor / abilitatilor profesionale, se pot apela sisteme electronice si platforme online, care ii sprijina pe angajatori sa gaseasca persoanele potrivite pentru locurile de munca vacante, dar si pe cei care cauta un loc de munca pentru a gasi ceea ce se potriveste cu abilitatile lor, cunoscut fiind faptul ca astazi oamenii isi schimba locul de munca si angajatorii mai frecvent decat in trecut.

Dintre subiectele tehnice, ingineresti, pe care un absolvent al specializarilor universitare de licenta (Proiectare si planificare urbana, Amenajarea si planificarea peisajului, Urbanism si administrarea teritoriului – Facultatea de Urbanism, UAUIM si Planificare teritoriala – Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti) trebuie sa le cunoasca, enumeram pe scurt urmatoarele [12]:

  • Sistemul integrat de cadastru si publicitate imobiliara ca infrastructura fundamentala pentru proiectarea, realizarea si managementul mediului natural si construit si pentru garantarea drepturilor reale imobiliare;
  • Continutul Planului topografic realizat in format digital si in format analogic la scara, in sistemul national de referinta, avand coordonate plane X, Y in proiectie stereografica 1970 si cote in sistem Marea Neagra 1975. Pentru a avea o reprezentare completa a unei suprafete topografice cu toate detaliile din teren, inclusiv a reliefului prin curbe de nivel, este necesar sa se intocmeasca un plan topografic de baza. Acesta contine elementele din teren reprezentate prin semne conventionale, conform atlaselor in vigoare, in functie de scara la care va fi redactat sub forma analogica. Pentru a asigura un continut unitar, indiferent de zona reprezentata si de executantul lucrarilor, se utilizeaza semne conventionale, reguli de scriere si corpuri de litera prevazute in „Atlasul de semne conventionale pentru planurile topografice la scarile 1:5.000, 1:2.000, 1:1.000 si 1:500” – editia 1978, pana la elaborarea si avizarea si/sau aprobarea unui nou atlas de semne conventionale. Opiniile multor specialisti converg spre furnizarea de catre ANCPI a unor biblioteci de semne conventionale, in format digital, precum si a unor sabloane care sa permita obtinerea unor produse cartografice omogene. Documentatiile de urbanism (PUG/PUZ/PUD) se intocmesc pe un suport topografic actualizat, cu aviz tehnic primit de la OCPI, semnat de inspectorul de cadastru, datat si insotit de procesul verbal de receptie;
  • Continutul Planului cadastral (de baza si de ansamblu) intocmit pentru a reprezenta toate obiectele spatiale care se inventariaza in cadastru. Planul contine elementele de cadastru in detaliu, necesare la introducerea si actualizarea cadastrului, pentru un sector cadastral, pentru intravilan si pentru intreaga unitate administrativ-teritoriala. Sub forma analogica, planul cadastral de baza se redacteaza la o scara aleasa in functie de densitatea detaliilor, scara planurilor din intravilan fiind mai mare decat cea utilizata pentru extravilan. Planul cadastral nu contine cote, in schimb, limitele imobilelor si parcelelor reflecta situatia din teren si din inscrisurile pe care se bazeaza dreptul de proprietate, fiind integrate limitele imobilelor inscrise in e-Terra la oficiile de cadastru si publicitate imobiliara;
  • Continutul Planului de amplasament si delimitare a imobilului (PAD), unul dintre cele mai importante documente prin care este pusa in evidenta in mod legal o situatie existenta pe teren, la un moment dat, cu privire la un imobil. PAD este parte componenta a documentatiilor cadastrale intocmite la cerere, in vederea inscrierii in evidentele de cadastru si publicitate imobiliara. Se intocmeste in conformitate cu prevederile Regulamentului de avizare, receptie si inscriere in evidentele de cadastru si carte funciara aprobat prin Ordinul 700/2014 al directorului general al ANCPI, cu modificarile si completarile ulterioare. Documentatiile cadastrale care contin acest document sunt de mai multe tipuri: documentatie pentru prima inscriere, pentru actualizare informatii cadastrale, pentru dezlipire/alipire teren, pentru inscriere/radiere constructii, pentru realizarea proiectelor si studiilor din domeniul constructiilor, urbanismului si amenajarii teritoriului, solicitate de administratia publica locala pentru emiterea avizelor, certificatelor si autorizatiilor legale, precum si pentru solutionarea aspectelor legate de constituirea sau reconstituirea proprietatilor;
  • Cunoasterea si utilizarea aplicatiilor INIS dezvoltate de ANCPI prin care utilizatorii pot cauta, vizualiza, descarca si utiliza date spatiale [13]: Imobile e-Terra, TopRO5, TopRO50, TopRO100, Limite administrative, Sectoare cadastrale, Perimetre construite, Retele utilitati, Descarcare MNT, Descarcare LAKI orto, Transformare coordonate sau a aplicatiilor care vin in sprijinul unitatilor administrativ-teritoriale: RELUAT, RENNS, RAN;
  • Cunoasterea in ansamblu a cadrului organizatoric al sistemului: ANCPI, OCPI, CNC, al institutiilor care utilizeaza date cadastrale, topografice si cartografice digitale la nivel local si central;
  • Utilizarea de notiuni specifice cadastrului, termeni de specialitate din legislatia in vigoare si din regulamentele si normele tehnice elaborate de ANCPI;
  • Intelegerea principiilor noilor tehnologii care au schimbat topografia clasica: GNSS, senzori LiDAR, scanare laser, fotogrammetrie digitala, teledetectie, UAV/UAS, cartografiere mobila, modelare 3D, baze de date, sisteme CAD, GIS, BIM etc.

Parintele urbanismului romanesc a fost un inginer. Cincinat Sfintescu (1887 – 1955) a fost profesor universitar, functionar public in cadrul Primariei Municipiului Bucuresti, a condus Directia generala a cadastrului si sistematizarii, s-a implicat in elaborarea primei legi a cadastrului din Romania, a publicat articole in Revista cadastrala, printre care „Urbanismul prin cadastru”, in Monitorul Uniunei Oraselor din Romania a publicat articolul „Planurile topografice si cadastrale in urbanism”, a contribuit la elaborarea primului Plan general de sistematizare a Bucurestiului. Cincinat Sfintescu poate fi un model pentru intreaga sa activitate. A avut o cariera profesionala dedicata scolii si administratiei, bazata pe o intensa activitate publicistica si stiintifica, aliniind Romania la teoria si practica urbanistica internationala [14].

 

CATRE CE AR TREBUI SA NE INDREPTAM?

Legaturile dintre domeniile amintite sunt mult mai stranse decat am aratat succint in randurile de mai sus si implica institutii, profesionisti din cele doua mari domenii, legislatia in vigoare, sistemul de invatamant, traditiile specifice tarii noastre si altele.

Pentru ca transformarea digitala sa aduca eficacitate la nivelul administratiei locale, procese transparente, servicii publice online rapide si de calitate, in conformitate cu cerintele cetatenilor, este nevoie de investitii. Ele sunt necesare pentru: pregatirea specialistilor la nivelul 6/7 de referinta, conform cadrului european al calificarilor, pregatirea profesionala continua, utilizarea de instrumente informatice si programe adecvate, mentenanta echipamentelor, schimburi de experienta si cunoasterea de bune practici etc.

Este necesar sa se schimbe situatia actuala, deoarece se constata o insuficienta cunoastere de catre cetateni a urbanismului, de multe ori chiar si de catre autoritatile locale cu raspundere in domeniu, ca fiind un proces complex prin care se planifica si se gestioneaza dezvoltarea unui teritoriu. De asemenea, implicarea cetatenilor in procesul de inregistrare sistematica a imobilelor in cartea funciara nu se ridica la nivelul asteptarilor, desi este spre binele proprietarilor sa aiba documente oficiale clare, care garanteaza dreptul de proprietate.

Cadastrul trebuie privit ca fiind o sursa esentiala pentru analiza dinamicii urbane si periurbane, cu conditia sa fie finalizat pe teritorii administrative, pentru ca este temeinic si credibil, avand un impact semnificativ asupra veniturilor fiscale si valorilor proprietatilor imobiliare [15].

In prezent, exista o tendinta globala si europeana cu privire la necesitatea dezvoltarii si implementarii tehnologiilor digitale, inclusiv Internet of Things (IoT), realitatea augmentata (AR), realitatea virtuala (VR), invatarea automata (ML) si Smart City, directie pentru care ar trebui sa se structureze un plan de dezvoltare inca de acum si in Romania.

Conceptul de oras inteligent bazat pe Digital Twin ar presupune o platforma care sa faciliteze colaborarea intre industria geospatiala, informatii cadastrale, planificare urbana, arhitectura, inginerie, constructii, infrastructura, transport, mediu, date si transformare digitala, administratie locala, servicii guvernamentale si grupuri de cercetare [16].

 

Bibliografie

[1] Bydłosz, J., Bieda, A., Parzych, P. (2018) – The Implementation of Spatial Planning Objects in a 3D Cadastral Model, ISPRS Int. J. Geo-Inf. 2018, 7, 153; doi:10.3390/ijgi7040153;

[2] Legea nr. 7/1996 a cadastrului si a publicitatii imobiliare;

[3] Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul;

[4] https://www.ancpi.ro;

[5] https://eterra3.ancpi.ro/ eterra/#/exploration/documentation;

[6] https://ot.mdrap.ro/website/ maps/;

[7] https://www.ancpi.ro/pnccf/;

[8] https://www.fig.net/;

[9] Staiger, R. (2019) – Volunteering for the Future, FIG Working Week 2019, Hanoi, Vietnam,
https://www.fig.net/resources/proceedings/fig_proceedings/fig2019/ppt/ps01/PS01_staiger_10214_ppt.pdf;

[10] Badea, A. C., Badea, G. (2017), Planificare spatiala si GIS pentru dezvoltare durabila – sinteze, vol. 1, Editura MATRIX ROM Bucureşti, ISBN vol 1: 978-606-25-0379-6, Capitolele: Concepte 2D, 3D si analiza GIS, GIS open source, Standarde si geoportaluri de date spatiale;

[11] https://ec.europa.eu/esco/ portal;

[12] Badea, G. (2013) – Cadastru, Editura Conspress, 2013, ISBN 978-973-100-311-5;

[13] http://geoportal.gov.ro;

[14] https://www.sfintescu.ro;

[15] https://www.mdpi.com/ 2073-445X/10/4/374/pdf;

[16] https://digitwincity.wordpress.com/strategy/.

 

Autori:

prof. univ. dr. ing. Gheorghe BADEA – Departamentul de Topografie si Cadastru, Facultatea de Geodezie – Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Decan al Facultatii de Geodezie, UTCB
prof. univ. dr. ing. Petre Iuliu DRAGOMIR – Scoala Doctorala a Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti, Vicepresedinte al Uniunii Geodezilor din Romania
prof. univ. dr. ing. Ana-Cornelia BADEA – Departamentul de Topografie si Cadastru, Facultatea de Geodezie – Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Vicepresedinte al Uniunii Geodezilor din Romania

 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 184 – septembrie 2021, pag. 64

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2021/09/01/ugr-interferente-cadastru-topografie-urbanism-constructii-i/

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa de email nu va fi publicata.