AICPS: Ingineria structurala la inceputul secolului XXI in Romania si in lume – preambul al celei de-a XXX-a Conferinte AICPS

Pe 20 – 21 octombrie 2021, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, Asociatia Inginerilor Constructori Proiectanti de Structuri va marca festiv 30 de ani de activitate continua, moment ce coincide cu cea de-a 30-a editie a conferintei asociatiei. Programat initial pentru inceputul lunii mai 2020, amanat din cauza conditiilor pandemice, evenimentul va reuni specialisti din comunitatea AICPS cu invitati straini remarcabili, experti in risc seismic si tehnologii avansate de calcul in evaluarea riscului, fondatori de companii, din Noua Zeelanda si America.

O mica parte dintre multele ganduri ale organizatorilor, cu putin inainte de data mult-asteptata, ni le dezvaluie dl. Dan Iancu, director administrativ AICPS.

Redactia: Pentru ca am pomenit de anul acesta… amanat, cum s-a reflectat el la nivelul AICPS ca entitate, la nivelul membrilor asociatiei si, nu in ultimul rand, asupra planurilor de organizare a conferintei?

Dan Iancu: Incepand cu prima parte a intrebarii dvs. ar trebui mentionat ca asociatia a trebuit sa sara peste un eveniment care aduna o parte importanta a membrilor si unde acestia din urma isi pot impartasi din ganduri si experiente. Este prezenta in fiecare conferinta si o parte administrativa care trebuie rezolvata. Partea administrativa a fost necesar sa o rezolvam online. Ca toate lucrurile rezolvate online, a generat complicatii in aprobarile ulterioare din justitie. Sistemul digital de rezolvare a lucrurilor genereaza o oarecare reticenta si opozitie la nivelul institutiilor statului, esalonul inferior. Ca sa mergem mai departe pe firul intrebarii, exista o oarecare dezamagire in randul membrilor AICPS urmare a amanarii conferintei de anul trecut. Conferinta este un prilej foarte bun de socializare tehnica, pe care multi dintre membrii nostri o apreciaza. La fel ca pentru alte evenimente sociale, nostalgia si regretul unui eveniment neintamplat speram sa ne canalizeze catre un eveniment cu atat mai reusit anul acesta, chiar daca conditiile de pandemie sunt restrictive. Conferinta de anul acesta este una hibrida. AICPS este o asociatie responsabila si ne vom intampina „on-site”, cu bucurie, membrii vaccinati sau testati conform regulilor care vor rezulta pentru perioada conferintei. Membrii care nu doresc sa se deplaseze sau nu doresc/pot sa se vaccineze sau testeze sunt bineveniti pe platforma online a conferintei.

Cred ca incepand cu anul acesta tipul de evenimente hibride online si on-site va deveni standard pentru conferinte. Sunt avantaje pentru ambele abordari care trebuie luate in considerare.

Redactia: De unde aceasta nevoie a specificarii „in Romania si in lume”? Exista vreo urma de decalaj care trebuie recuperat, sau ar trebui sa interpretam mai degraba in sensul unui anume specific national?

Dan Iancu: Este o intrebare excelenta! Vorbim despre integrarea ingineriei structurale in marea familie europeana dar si in lume. Personalitati marcante ale ingineriei mondiale au fost educate pe cel putin o parte din parcursul scolar in Romania. Sunt legaturi ale scolii romanesti de inginerie structurala cu scolile de inginerie structurala din SUA, Europa, Japonia, extrem de bine puse la punct. Este foarte util sa te poti uita la colegii din alte tari cum evolueaza, sa intelegi tehnicile si tendintele din alte parti ale lumii. Traim intr-o lume internationalizata. Ingineri romani proiecteaza din Romania sau ca angajati ai unor firme straine peste tot in lume. Experienta romaneasca de proiectare a trecut de mult granitele tarii. In acest context o radiografie nationala in peisajul international este extrem de utila. Experienta nationala a fost de multe ori utila inginerilor care au proiectat in alte parti ale lumii dar si viceversa. Ca o concluzie pe care as dori sa o enunt, nu cred ca se pune problema unui decalaj intre practica romaneasca si cea internationala, mai curand vorbim de elemente specifice de lucru si intelegerea punctelor comune si a detaliilor specifice ale fiecarei practici. Ne gandim aici la modul de abordare a proiectelor, punctul pana la care se dezvolta in birourile de proiectare standard libertati si constrangeri specifice ale activitatii de proiectare dar si la modul de organizare al breslei.

Redactia: A fost punctata, in asociere cu tema conferintei – Ingineria structurala in Romania si in lume, la inceputul secolului XXI – si o reflectie valabila – pana anul trecut, cel putin – la nivelul comunitatii profesionale internationale: „vom proiecta noi in viitor structuri mai sigure si mai rezistente sau structuri mai ieftine? Vom gasi o simbioza reusita intre cele doua deziderate?„ S-a inclinat aceasta balanta? Ce au indicat directiile ultimului an?

Dan Iancu: Balanta dintre ieftin si sigur este intotdeauna greu de echilibrat. Investitiile necesita predictibilitate si o margine de profit rezonabila, societatea necesita la randul ei un nivel de siguranta din ce in ce mai bun si sustenabilitate crescuta. Calea de a face structuri ieftine, la limita inferioara a normelor este o cale, in opinia mea, care genereaza castig pe termen scurt si cheltuieli mai mari pe termen lung. O parte dintre investitori inteleg acest aspect si il trateaza responsabil. Ca in orice alta activitate umana, o alta parte dintre investitori apasa pedala pentru ieftin, mai ieftin, uneori prea insistent. Din pacate, chiar daca ajutorul institutiilor statului in ceea ce priveste mentinerea stachetei de siguranta ridicate este prezent, piata orienteaza investitiile mari catre ieftin. Acest lucru a devenit cu atat mai pregnant in conditiile in care atat materia prima si materialele cat si forta de munca au devenit deficitare, atat pe plan intern cat si pe plan international. A construi ieftin, in special cu referire la siguranta, este de buna seama o strategie pe termen scurt. Nu ma pot impiedica insa sa nu comentez ca o structura la limita inferioara de acceptabilitate a sigurantei, care adaposteste finisaje, instalatii si echipamente scumpe, este un mod de rezolvare care va duce cu siguranta pe termen lung la costuri importante. Aici ma refer la faptul ca orice consolidare genereaza atat o oprire a exploatarii constructiei pe un timp semnificativ cat si o necesitate de refacere a finisajelor si cel putin relocare a instalatiilor si utilajelor.

Redactia: Este, azi, siguranta in sine o investitie acceptata de piata?

Dan Iancu: Cred ca avantajul sigurantei structurale nu este suficient subliniat in promovarea investitiilor de pe piata. Una dintre componentele sigurantei structurale este legata de comportarea la cutremur a cladirilor. Spre deosebire de Japonia, de exemplu, cutremurele in Romania sunt rare, ca atare lumea are tendinta sa uite acest pericol sau sa il considere neimportant. Poate ca ingineria de structuri ar trebui sa ia exemplu de la industria auto, care promoveaza in forta orice element suplimentar de siguranta. Cel mai mare impediment este legat de costurile suplimentare ale sigurantei in plus.
Eu nu simt ca beneficiile sigurantei suplimentare sunt constientizate si, de ce nu, valorificate in investitii.

Redactia: Ca sa pastram formularea de pe site-ul dedicat, „cine vine in 2021?” Si cu ce puncte-cheie din program ne tenteaza a XXX-a Conferinta AICPS?

Dan Iancu: Ne putem mandri cu participarea unor invitati marcanti ai ingineriei de structuri:

Domnul Ashraf Habibullah este fondatorul si directorul executiv al companiei Computers and Structures, Inc (CSi), care a luat nastere in anul 1975 in California, Statele Unite ale Americii. Software-urile produse de compania CSi sunt bine cunoscute inginerilor de structuri si reprezinta unelte de referinta in calculul structurilor.

Domnul Ashraf Habibullah este o prezenta deosebit de captivanta, prezentarile sale sunt o referinta atat in mediul online cat si on-site.

Domnul Dan Ghiocel este in prezent Presedinte si Inginer sef in cadrul companiei Ghiocel Predictive Technologies, Inc. cu sediul principal in Rochester, NY. Activitatea domniei sale combina domenii foarte sensibile, inclusiv industria de aparare si industria nucleara, cu cele mai noi tehnologii si metode de analiza structurala. Domnul dr. ing. Ghiocel si-a inceput activitatea in Romania, de unde a emigrat in SUA, dupa un stagiu de 9 ani in industria nucleara de la noi. In prezent este membru in comitete internationale renumite si consultant al unor mari companii sau guverne.

Domnul Richard Sharpe este director tehnic principal pe ramura de inginerie seismica in cea mai mare companie de consultanta profesionala din Noua Zeelanda, Beca, cu sediul in Wellington. Domnul Richard Sharpe a lucrat in Franta, Nepal, Turcia, Romania, Emiratele Arabe Unite, Australia, Cipru, Indonezia si Olanda la proiecte de atenuare a dezastrelor si inginerie seismica. Domeniul sau de activitate il constituie „Ingineria seismica, proiectarea conceptuala, analize complexe, revizuirea si elaborarea codurilor de constructii, consultanta pentru atenuarea riscului de dezastre si supravegherea proiectelor majore de consolidare seismica”.

Pentru alte detalii si informatii mai pe larg si in timp real invitam cititorii dvs. sa vizualizeze si web site-ul conferintei, http://30.aicps.ro/

Redactia: Pe cati participanti fizici contati, la acest moment? Dar online?

Dan Iancu: Asteptam 250 de participanti on-site si peste 100 de participanti online. Strangem deja copii dupa certificatele de vaccinare ale participantilor care doresc sa fie prezenti on-site, pentru a putea asigura conditiile sanitare optime cerute de autoritati in pandemie.

Redactia: Care este data limita pentru inscrieri?

Dan Iancu: Permitem inclusiv inscrierea in timpul conferintei, in aceleasi conditii de siguranta sanitara.

Redactia: Expozitia va putea fi vizitata si virtual?

Dan Iancu: Sigur, conferinta are si o geamana virtuala. In acest mod speram ca participantii, lectorii sau sponsorii sa poata beneficia de avantajele celor doua lumi, online si on-site.

Redactia: Succesul evenimentului, in viziunea AICPS, ar fi sinonim cu…?

Dan Iancu: Ne-ar bucura sa avem o prezenta la conferinta importanta, sa putem dezbate probleme legate de activitatea de proiectant de structuri mai ales in conditiile noi si restrictive ale actualei pandemii.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 185 – octombrie 2021, pag. 36