«

»

FPSC: CU CE, dar mai ales CU CINE? Cu cine mai construim in Romania?

Share

Tara fara autostrazi, tara fara cai ferate la nivelul mileniului III, tara fara spitale, gradinite, apa si canalizare, tara cu sol roditor dar fara irigatii…

Ordonanta 114/2018 prevede reducerea unor obligatii fiscale pentru angajatii din constructii pe o durata de 10 ani, adica pana in 2028. Sectorul Constructii a fost declarat „sector prioritar, de importanta nationala pentru economia romaneasca pe urmatorii 10 ani, incepand cu 01.01.2019”. Filosofia acestei masuri a fost ca daca Romania are nevoie de foarte multe investitii pentru a-si apropia imaginea de cea a tarilor Europei dezvoltate, atunci sectorul constructiilor trebuie sa fie unul competitiv mai ales cu pietele externe. (Drumurile si autostrazile, reteaua de cai ferate, scolile si spitalele, sistemele de irigatii, o tara in care cca 40% din populatia rurala are inca WC-uri in curte etc. sunt doar cateva exemple care vorbesc despre lipsa investitiilor). Cu un sector de constructii profund afectat de criza fortei de munca si unde era inregistrata o cota mare de evaziune fiscala pe munca, cu un sistem de achizitii publice care permite in continuare adjudecarea ofertelor cu pretul cel mai mic, cu o presiune imensa generata de exodul de forta de munca spre pietele occidentale unde aceeasi munca era platita de 2-3 ori mai mult decat in Romania, nu se putea spera la o mentinere a sectorului constructii pe linia de plutire.

Inca le reimprospatam decidentilor politici aceste argumente si speram ca aceste lucruri sa fie intelese.

Intrucat facilitatile fiscale sunt aplicate la angajat, acesta va fi primul grav afectat, iar dupa el, intregul sistem economic.

In PNRR, sub pretextul unei echitati intersectoriale, decidentii politici s-au gandit la o reducere treptata a facilitatilor incepand cu 2025 pana in 2028. Pe de alta parte, concomitent cu cresterea salariului minim pe economie, politicienii au anuntat si o relaxare fiscala a salariilor si in restul economiei  (avem o taxare pe munca mult peste media europeana – cca 70%). Acest scenariu este discutabil.

Surpriza este ca aceiasi decidenti comunica in spatiul public ideea de eliminare a acestor facilitati in 2022, ceea ce ar insemna insa un dezastru: cresterea evaziunii fiscale, exod amplificat al fortei de munca spre alte piete din afara tarii, inchiderea unor santiere sau scaderea ritmului in cel mai optimist scenariu si esecul total al PNRR, care a fost numit „plan al investitiilor”. Din cei 29,3 miliarde euro  din PNRR, cca 60% sunt destinati investitiilor in constructii. La socoteala contabiliceasca primara, conform careia „taiem facilitati si vom creste bugetul”, ii rugam pe cei ce sunt preocupati de asta sa raspunda la intrebarea: CU CINE VETI FACE PNRR-ul, DOMNILOR? CU CINE VETI  FACE CELELALTE INVESTITII PENTRU CARE EXISTA FINANTARE FIE DIN BUGETUL EUROPEAN, FIE DIN BUGETUL NATIONAL? Pentru realizarea investitiilor este nevoie de bani, dar si de oameni care sa lucreze. Oricum, avem inca deficit de forta de munca, oricum trebuie sa ne preocupam de pregatirea profesionala a angajatilor, pentru ca statul ne da in piata o forta de munca total sau insuficient pregatita.

„Economiile” de cateva sute de milioane pe care Ministerul Finantelor le comunica pietei rezulta dintr-o socoteala abordata foarte simplist, fara a studia ansamblul precum si consecintele grave ce pot fi generate de o asemenea abordare. Avand in vedere ca suntem intr-o tara europeana unde ar trebui sa functioneze democratia, cerem guvernului ca inainte de orice decizie sa aplice principiile democratice de lucru, sa invite patronatele si sindicatele la dezbateri responsabile, la dialog social, pentru a afla din piata reala fotografia viitorului generat de decizia de anulare a facilitatilor.

Pana atunci este important sa luam in calcul urmatoarele aspecte:

  1. De ce pleaca romanii sa lucreze in strainatate, abandonandu-si familiile? (Dupa informatiile noastre, cca 700.000 de constructori construiesc PIB-uri in tari straine. In Romania avem putin peste 400.000). Din cauza salariilor.
  2. De ce in urma incercarilor de a aduce inapoi acasa forta de munca plecata (prin organizarea de burse de locuri de munca) toate actiunile s-au soldat cu bani cheltuiti, dar rezultate zero? Din cauza lipsei de predictibilitate din tara lor.
  3. De ce exista mai multi copii romani nascuti in strainatate, contribuind la cresterea natalitatii in tarile respective, decat in Romania? Pentru ca forta de munca activa, tanara, se afla in afara tarii.
  4. Sunt tarile din Europa interesate sa-i trimita pe romani acasa? NU, dimpotriva, pentru ca acestia reprezinta o forta de munca mai ieftina, bine pregatita, cu un mare grad de adaptabilitate.
  5. In 2018, in constructii, in Romania erau cca 320.000 angajati. In prezent, numarul acestora a crescut la peste 400.000 angajati. Este acesta un rezultat al cresterii salariilor din constructii prin aplicarea OUG114/2018? Fara indoiala ca DA.
  6. Reducerea facilitatilor pe salarii inseamna reducerea salariilor. Evident ca angajatii vor fi foarte afectati iar pietele externe vor fi o oferta de nerefuzat. Muncitorii din constructii vor pleca pentru salariile din strainatate si vor lua cu ei toate promisiunile de realizare a PNRR, a Planului Anghel Saligny, a proiectelor de investitii, a viselor frumoase de investitii in Romania, cu alte cuvinte, vom face o economie bugetului UE, vom oferi altor piete forta de munca necesara si vom creste prapastia dintre nivelul de dezvoltare a Romaniei si cel al tarilor dezvoltate ale Europei.

Dupa un an 2019 de crestere in constructii, dupa un an 2020 afectat de pandemia COVID-19 in care constructiile au mentinut economia romaneasca, in 2021 sectorul a fost lovit crunt de explozia de preturi la materialele de constructii si energie. Oare nu era suficient? De ce a ajuns o „prioritate” anularea facilitatilor fiscale pe salarii? Fiecare muncitor care pleaca din tara ia cu el o productie de 60.000-80.000 euro/an. Dar daca pleaca 10.000 sau 100.000? 

Clasa politica are de ales:

  • ori promoveaza iluzia ca vor castiga 400.000.000 euro/an din facilitatile pe salariile constructorilor (asta doar pe hartie, caci in realitate plecarea muncitorilor din tara se va declansa de la prima luna) si vor compromite toate investitiile din tara;
  • ori se aseaza la masa discutiilor cu factorii reali din piata pentru o analiza responsabila si democratica, asa cum ar fi normal pentru a gasi solutii corecte. 

Speram ca ratiunea va invinge.

 

Autor:
Adriana IFTIME – Director General FPSC

 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 186 – noiembrie 2021, pag. 10

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2021/11/01/fpsc-cu-ce-dar-mai-ales-cu-cine-cu-cine-mai-construim-in-romania/

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa de email nu va fi publicata.