«

»

O breasla fundamentala care onoreaza!

Share

Ca orice organizatie extinsa, responsabila, in pas cu tot ce se intampla in societatea romaneasca si nu numai, si care reprezinta o breasla de o deosebita utilitate pentru tara, aceasta mare comunitate a constructorilor este, evident, reprezentata de foruri de elita care, precum o balanta, cauta sa echilibreze sectorul constructiilor astfel ca pe cele doua talere sa existe masuri care sa satisfaca si sa sustina in continuare economia romaneasca.

Desigur ca se au in vedere sinusoidele inerente aparute in plan national si, de ce nu, chiar si mondial. Acesti ultimi treizeci si ceva de ani sunt o mare piatra de incercare pentru economia tarii si implicit pentru destul de implicatul sector al constructiilor de orice fel. Rezultate in timp ca o necesitate de echilibru, foruri ca FPSC, PSC, CSC, ARACO, SRGF, UNRMI, AICPS se dovedesc parteneri de dialog, cu un profil pur ingineresc si de arhitectura, dar nu numai, de inalta tinuta profesionala, care am putea afirma ca stau de veghe pentru eliminarea la timp a oricaror incoerente in domeniul legislativ, ori de factura profesionala in domeniul investitiilor si nu in ultimul rand sunt parghii de informare utila a factorilor decizionali ai tarii, atunci cand anumite domenii din constructii, de un anumit profil, sunt in pericol de colaps din cauza unor politici gresite pe plan intern, cum este cea de actualitate vizand explozia preturilor la materialele de constructii, precum si alte situatii pe care le putem cataloga ca fiind grave, mai ales pentru domeniul investitional.

 

PREAMBUL

Proiectantul, Constructorul, Investitorul, Beneficiarul, Proprietarul, Inspectia de Stat in Constructii, Inspectia de control in munca, Laboratoarele de analiza si de trasabilitate a materialelor utilizate in constructii, iata numai cateva dintre atat de necesarele parghii de concepere, finantare, supraveghere a calitatii in constructii, carora li se adauga, nu in ultimul rand, Dirigintele de santier – prezenta, calitate, raspundere. Fiecare investitie are o istorie a ei iar domeniul care ii da viata este vast, deosebit de necesar si matematic alcatuit. Am putea afirma ca asa cum jurnalismul de un anumit profil e de mare risc, tot asa de firesc si acest imens domeniu al constructiilor, incepand de la planseta pana la receptia la terminarea lucrarilor de constructii si instalatii, ori cea finala, comporta riscul specific, tehnologic, in ansamblu. Important este sa-l prevenim. Notiunile riguroase exprimate prin numeroase normative tehnice, legi etc. de profil, anume intrepatrunse, reprezinta in esenta lor traditia romaneasca in realizarea de edificii de TOP, cu arhitecturi indraznete, structuri rezistente cu sute de ani de existenta, concepute de ingineri si arhitecti de mare calibru, al caror renume a trecut de mult hotarele tarii. Sunt adevarate simboluri pentru natia noastra romaneasca, despre a carei inteligenta nu se vorbeste intamplator pe intregul mapamond.

In aceasta epoca, pe care o putem defini fiecare pe un segment de timp liber ales, se poate spune ca a fost, este si va fi un adevarat focar de inteligenta in care isi onoreaza profesia, intr-un perpetuum, cele mai capabile valori care duc mai departe tabloul impresionant al creatiilor de adevarate lucrari de arta ce caracterizeaza constructiile romanesti din tara si din afara. Plecandu-se, plecandu-NE, totodata, cu adanc respect si pioasa reculegere in fata inaintasilor-stindard care au trecut in lumea cea cu vesnica odihna, cu care ne mandrim si pe care ii apreciem ca fiind stalpi ai traditiei romanesti in constructii. Implicarea lor aproape fara de margini ne obliga!

Desigur, drumul acestui domeniu, in spatiul romanesc, nu a fost lipsit de ravaseli si vulnerabilitati cauzate de unele interese contradictorii, poate si conflictuale, greu de indentificat, care puteau sa incline in defavoarea economiei nationale acel taler incarcat cu prea utilizata dezinformare pe fondul necunoasterii tehnice de specialitate sau in numele voitului rating de emisie scurs pe diferite cai mediatice.

Impactul, desigur, mizeaza pe acele efecte ieftine, totusi de neinteles, ce afecteaza diferite ramuri, institutii etc. in plan economic, social, moral. Dar daca tine… merge! Efectul migrationist manifestat la nivelul multor purtatori de calificate meserii in constructii, tinand cont de cauzele lui si de modalitatile in care s-a realizat, a produs dezechilibre care inca persista in acest mare sector din economia nationala. Plecarea, uneori in echipe, a unor meseriasi de la locuri de munca cu o o anumita cota de remunerare a muncii lor spre cele de peste hotare, mai bine platite, a generat dupa anii 1990 – si mentine inca – bariere greu de inlaturat si de solutionat viabil de catre societatile romanesti de constructii. Lipsa de forta de munca a capatat deja proportii care conduc, din nefericire, la „portite” speculate de catre multi asa-zisi meseriasi. Cunosc un caz recent in care din echipa unei firme de constructii au plecat, fara sa anunte, cativa buni meseriasi la lucrarile de finisaje, indreptandu-se spre o tara de origine germanica de unde, ca un ghinion, s-au intors cu „coada intre picioare”. Lipsa fortei de munca, folosita ca santaj de multi astfel de exemplificati, l-a determinat pe conducatorul firmei de la care plecasera sa-i reprimesca. Obligatiile contractuale fata de investitori obliga constructorul, in multe dintre cazuri, sa treaca cu vederea lipsa de bun simt a unor astfel de infideli, daca putem sa-i numim numai atat.

Am simtit nevoia de a scrie cate ceva despre cele bune si rele din constructii, nu pentru motivul ca nu sunt cunoscute, din contra, sunt arhicunoscute, ci cu speranta ca, daca „ieri” cineva important nu a citit paginile acestei staruitoare publicatii tehnice, poate o face acum si gandirea-i va cauta solutii in loc de vorbe, cum se obisnuieste.

Limbajul proiectantilor, inginerilor si tehnicienilor de profil cu raspunderi in concepere, executie, supraveghere a calitatii in constructii, receptia corecta a lucrarilor asa cum prevad normativele tehnice si nu numai, este unul si acelasi, sau ar trebui sa fie. Dar iata ca mai tot timpul trebuie sa avem si sinusoide de ordin functional generate de nimeni altul decat acel numit pe o functie, din pacate insa numai „scaunul” pe care sta fiind capabil sau cu „muschi”.

A construi romaneste inseamna pe langa munca fizica apreciata de cei implicati si un proces de voita modelare prin limbaj profesional, de regula viu colorat in expresii de tot felul, de la prima cupa de pamant excavat si pana la predarea „la cheie”, cum se spune, a „miresei” proiectate si asteptate de beneficiar. Pot fi multe de spus dar hai sa batem saua ca poate pricep cei vizati.

 

IN LOC DE INCHEIERE

Avem legi functionale (nu zic ca nu necesita permanent a fi puse in acord cu salturile tehnice ale societatii noastre), avem conditii pentru a construi durabil, de calitate si cu o responsabilitate mereu accentuata, daca nu chiar reciclata periodic. Avem traditie de sute de ani, tocmai prin ce s-a proiectat si construit cu seriozitate, de catre corifei ai Scolii romanesti de arhitectura si inginerie. E mult, e putin spus – TRADITIE? Cred ca nu este mult si poate fi loc de mai mult pentru acest domeniu bazat numai si numai pe calitate. In acest sector s-a intrepatruns mai bine decat in alte domenii munca bazata pe experienta teoretica si practica a celor „mai devreme nascuti”, fie ei prezenti la catedra, pe santiere si oriunde, cautand solutii si dand rezolvari, cu a celor tineri, ingineri constructori, arhitecti, dornici de afirmare prin ambitie, inteligenta, dornici de a acumula prin practica vietii „de santier” acea atat de mult cautata experienta.

Ceea ce s-a construit ieri nu se darama musai azi, exista o continuitate in asa-zisul registru al istoriei edificiilor romanesti, iar cand este cazul de interventii dictate de justificate interese constructive ale societatii se inlocuieste perimatul cu utilul, pastrandu-se patrimoniul de aur existent. Ne onoreaza!

Am toata convingerea ca numai gandind mereu pozitiv, atenti la solutiile propuse, la semnalele trase de foruri reprezentative in constructii, raspunzandu-se la timp si de calitate de catre institutiile decizionale pentru anumite semnale primite, drumul de parcurs va fi mai usor, conjugand bunele intentii, perceptiile oneste, printr-o unidirectionare a eforturilor, spre a depasi bariere, obstacole, neajunsuri de tot felul. Nu este timp de pierdut, pentru ca acesta unitate de masura este ireversibila. Sa nu uitam ca fiecare dintre noi putem deveni simboluri numai daca dorim sa muncim calificat, responsabil, stiintific, matematic.

Si inca ceva de suflet. Sa ne protejam pe noi, toti cei din aceasta breasla, pentru ca, asa cum sustinea si Andre MALRAUX, „nimic nu valoreaza mai mult decat o viata”, iar conjunctura virusologica planetara de actualitate ne obliga.

 

Autor:
ing. dipl. Constantin RADAN – Diriginte de santier, membru (freelancer) al Uniunii Ziaristilor Profesionisti din Romania

 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 186 – noiembrie 2021, pag. 64

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2021/11/01/o-breasla-fundamentala-care-onoreaza/

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa de email nu va fi publicata.