«

»

Un exemplu de revitalizare a unei cladiri prin exploatarea creativitatii

Share

De ce avem nevoie de regenerare urbana? Am putea incepe si cu aceasta intrebare. Si am putea continua cu cuvinte-cheie care descriu destul de condensat problemele urbane ce ne inconjoara: cartiere de blocuri de locuinte care nu au cunoscut renovari substantiale de la darea in folosinta, centre istorice in paragina, zone industriale abandonate, spatii publice neintretinute, infrastructura vetusta sau inexistenta, servicii urbane nesatisfacatoare, transport public ineficient, spatii verzi insuficiente sau pe cale de disparitie [1]. Si lista ar putea continua, insa la ce bun enumerarea problemelor, daca nu se prezinta si posibilitati de remedii pentru problemele enumerate?

Lucrarea de fata descrie un exemplu. Un pas mic, facut de o echipa intr-un complex de probleme cu dimensiuni strategice, care este departe de a putea fi incadrat in definitia regenerarii urbane. Exemplul este procesul de revitalizare al unei cladiri nefinalizate, care, in forma in care exista, nu se integra in spatiul urban vizual. Autorii lucrarii prezinta istoria acestei transformari, care demonstreaza potentialul ascuns al regenerarii urbane, ce a necesitat efort, munca de echipa, creativitate si entuziasm, in conditiile in care singurul beneficiu individual rezultat a fost satisfactia lucrului bine facut.

 

Proiectul „Case Care Plang” este initiativa unor tineri studenti arhitecti, care in urma cu cativa ani si-au propus sa documenteze astfel de cladiri in Bucuresti si sa educe publicul pentru schimbare.

Esenta acestui proiect s-a constituit intr-un indemn: atata timp cat privim case, le construim si locuim in ele, arhitectura este un subiect care ne priveste pe toti!

Usor-usor acest indemn a reusit mobilizarea unei mase critice. Si au aparut rezultate: „case care nu mai plang”.

Daca privim prin acest indemn spatiul public, in care ne deplasam in fiecare zi, putem zari constructii nefinalizate, deteriorate, parca uitate de lume.

Motivele probabile ale acestei „neglijente” pot fi foarte variate. Fara indoiala, motivele financiare sau cele legate de proprietate pot fi mentionate printre primele, insa putem afirma fara doar si poate ca imaginea acestor cladiri influenteaza negativ peisajul urban.

Rasfoind ghidul regenerarii urbane [1], publicat acum 11 ani, se poate identifica o imagine care nu s-a schimbat in mod esential.

Acesta transeaza cu intrebarea retorica: De ce avem nevoie de regenerare urbana? Iata o definitie a problemelor, formulata la vremea respectiva in acest ghid:

Orasele din Romania, de la cele mai mici si pana la capitala tarii, Bucuresti, se confrunta cu probleme legate de degradarea spatiului construit, o calitate a vietii nu intotdeauna la standardele sau asteptarile majoritatii cetatenilor si probleme legate de calitatea mediului.

Cartiere de blocuri de locuinte care nu au cunoscut renovari substantiale de la darea in folosinta, centre istorice adeseori in paragina, zone industriale abandonate in ultimii ani din cauza incetarii activitatilor, spatii publice neintretinute, infrastructura vetusta sau inexistenta uneori, servicii urbane nesatisfacatoare, transport public ineficient, spatii verzi insuficiente sau pe cale de disparitie, toate aceste probleme au devenit din ce in ce mai vizibile in perioada de profunde transformari ce a caracterizat Romania ultimilor 17 ani.

Un alt raport intocmit de o echipa de cercetatori din cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu (UAUIM) din Bucuresti [2] identifica importanta strategica a regenerarii urbane: Deplasarea in timp a semnificatiei regenerarii urbane de la simpla renovare si reabilitare a echipamentelor si zonelor urbane decazute, spre restructurarea” formei urbane, reinnoirea bazei economice a oraselor, a imaginii sale, prin cautarea mixtitatii si echitatii sociale, prin participarea locuitorilor si integrarea lor socio-profesionala intr-un context multifunctional, releva dimensiunea strategica a regenerarii urbane.

Asadar, identificam probleme deja familiare, ale caror rezolvare va mai dura. Si trebuie sa recunoastem ca necesita mult efort si durata de timp. Insa trebuie folosita orice oportunitate pentru a initia schimbarea.

O astfel de initiativa izolata – departe de a se putea numi regenerare, contine si aceasta lucrare, in care a fost nevoie numai de creativitate si de munca unei echipe pline de entuziasm, formata de un arhitect si cativa tineri ingineri proiectanti de structuri.

Istoria acestei lucrari a pornit de la o cladire inceputa inca prin anii 2006 – 2007, care a ramas nefinalizata, in stare nefinisata (fig. 1a).

Chiar daca la prima vedere imaginea initiala a cladirii nu promite nimic spectaculos, echipa de proiect si-a folosit creativitatea pentru a fructifica oportunitatea si a transforma imobilul nefinalizat, nefinisat si neconservat in mod corespunzator, intr-o cladire moderna.

Lucrarea de fata prezinta parcursul si istoria acestei transformari spectaculoase.

 

Descrierea detaliata a structurii

Starea initiala a cladirii

Imobilul, aflat in localitatea Suceava, are structura alcatuita din zidarie de caramida confinata cu centuri si stalpisori din beton si era acoperit cu o sarpanta cu structura din lemn in mai multe ape. Corpul de cladire se extinde pe 13,80 m x 15,30 m (dimensiuni maxime in plan) si are nivelurile de pe cele doua laturi opuse usor decalate pe inaltime.

In momentul achizitiei, cea mai simpla optiune era continuarea lucrarilor dupa conceptul initial, insa spatiile interioare nu corespundeau cerintelor noului proprietar. In vederea remodelarii spatiilor, redefinirea completa a arhitecturii era optiunea cea mai logica. Aceasta transformare totala necesita reconversia structurii cladirii. Structura fiind din zidarie de caramida, permitea o flexibilitate destul de redusa in reamenajarea spatiilor. Interventiile necesare deveneau si mai complexe pe fondul starii de degradare rezultate din neconservarea lucrarilor initiale, precum si al problemelor initiale de executie (fig. 2, 3).

 

Detalii arhitecturale privind noile cerinte de cladire familiala

Arhitectura locuintei remodelate (fig. 4) pastreaza regimul de inaltime D+P+E, si pozitia peretilor perimetrali exteriori. Reconversia cladirii s-a realizat prin eliminarea unor pereti de compartimentare interioara si transformarea volumului exterior al cladirii prin indepartarea acoperisului sarpanta existent si realizarea unui acoperis de tip terasa, partial circulabil.

Demisolul in noua varianta este destinat garajului, depozitelor, spatiilor de relaxare (sala de fitness, wellness, sauna, crama), si incaperilor sanitare. La nivelul parterului accesul principal se face in vestibul la cota ±0,00 m, care este zona de distributie a personalului spre bucatarie, camera de zi, sufragerie, incaperile sanitare, si spre scara prin care se ajunge la un spatiu de odihna (dormitor matrimonial) cu o baie si un balcon, la cota de nivel +1,50 m. Camera de zi rezultata prin demolarea unui perete este de tipul open-space cu tavan inalt, rezultand inaltime libera de 4,89 m.

La etaj s-a amenajat un spatiu comun cu un balcon alaturat, o camera de oaspeti, dressing room si un grup sanitar.

Prin scara se ajunge pana la zona circulabila a terasei, plasata la cota +4,650 m, avand o suprafata totala de 37,40 m2.

Din punct de vedere arhitectural, proiectul incearca sa raspunda cerintelor vizand un mod de viata modern ale unei familii compuse din doi adulti si un copil in conditiile date (constructia existenta neterminata aflata aproape in stare de ruina). Satisfacerea cerintelor exprimate in tema de proiectare a condus la reorganizarea functionala radicala precum si la reconfigurarea spatial-volumetrica a casei. Astfel, spatiile necesare locuirii, desi strict separate potrivit utilizarii diurne sau nocturne ori dupa caracterul (semi)public sau privat, sunt distribuite in jurul scarii atat pentru a optimiza schema functionala la maximum (prin reducerea circulatiilor) cat si pentru a conferi casei o anumita dinamica (prin intrepatrunderea spatiilor).

Fluiditatea spatiala este sustinuta si prin controlarea vederilor si perspectivelor care i se deschid utilizatorului / privitorului pe masura ce casa este parcursa de la accesul principal pana pe terasa circulabila de la ultimul nivel. Organizarea spatiilor, tributara raumplan-ului lui Adolf Loos [3], a presupus o serie larga de interventii (de la demolari partiale si consolidari punctuale, pana la extinderea sau chiar construirea unor corpuri noi).

Caracterul ludic al casei (dat de ruperea „la jumatate” a casei dupa panta terenului si de exprimarea volumetrica sincera a spatiilor) este temperat de plastica arhitecturala sobra si austera a fatadelor. La interior lumina inunda spatiile iar miscarea soarelui pe cer creeaza jocuri de umbre care accentueaza dinamica spatiului.

Orientarea spatiilor dupa punctele cardinale dar si deschiderea acestora catre manastirea Hagigadar* (sec. XVI) conecteaza casa si beneficiarii casei cu natura si istoria locurilor.

* Manastirea Hagigadar este o fosta manastire armeneasca de maici, construita in perioada 1512 – 1513 in satul Bulai din comuna Moara (judetul Suceava). Manastirea este situata in apropierea drumului european E85 (FalticeniSuceava), pe partea stanga, in vale, inainte de intrarea in municipiul Suceava, la 3 km de oras.

 

Interventiile structurale in vederea remodelarii spatiilor interioare si a exteriorului

Structura existenta a cladirii a necesitat o serie de interventii – pe de-o parte cauzate de lipsa actiunilor de conservare si de defectele de executie, pe de alta parte cele necesare transformarii spatiului de locuit, conforme cu arhitectura propusa. In vederea remedierilor defectelor structurilor din beton si zidarie s-au folosit materiale SIKA, aplicate local pe suprafata elementelor cu deficiente calitative sau structurale. Pentru a obtine volumetria propusa prin proiectul de arhitectura, s-au folosit elemente metalice atasate la suprafata prin ancorare chimica in centuri si pereti de zidarie (fig. 6). Acoperisul terasa al ultimului nivel s-a realizat in solutie usoara, pe grinzi metalice rezemate pe centuri din beton, suport de invelitoare din tabla cutata, termoizolatie rigida din vata minerala si membrana polimerica. In zona camerei de zi, unde a fost necesara eliminarea unei grinzi din beton armat, ca masura de remediere s-a prevazut consolidarea stalpului afectat de lipsa grinzii prin camasuire cu profile corniere solidarizate cu placute.

Car-portul s-a realizat ca o structura aditionala celei existente, avand rolul de a asigura protectie masinilor parcate pe platforma exterioara, adiacenta casei. Acesta s-a realizat pe fundatii independente si structura metalica. Pe latura comuna cu cladirea existenta, structura metalica s-a rezemat pe centura peretilor existenti. Acesta este singurul obiect suplimentar ce s-a adaugat la suprafata initiala existenta, facand parte din obiectele de organizare ale curtii.

 

Concluzii

Studiul de caz descris in articol prezinta o solutie viabila prin care s-a obtinut integrarea armonioasa a unei cladiri nefinalizate in tesutul urban. Exemplul surprins – chiar daca este departe de a putea fi incadrat in categoria regenerarii urbane – demonstreaza potentialul ascuns al acestuia. Realizarea transformarilor a necesitat munca de echipa, creativitate si entuziasm. Repunerea in circuitul urban a cladirii descrise nu a fost doar o problema economica sau functionala, ci in acelasi timp o problema de abordare profesionala.

Creativitatea si entuziasmul unei echipe formate dintr-un arhitect si cativa tineri ingineri proiectanti de structuri entuziasti au facut posibil ca peisajul urban sa fie transformat in totalitate de imaginea sobra si austera a fatadelor, pe care cladirea degradata existenta si nefinalizata a capatat-o in urma interventiilor efectuate.

Solutiile structurale minimaliste aplicate utilizand elemente din otel atasate la structura existenta au schimbat radical infatisarea exterioara a cladirii si a peisajului ambiant si au asigurat transformarea spatiilor interne in conformitate cu cerintele noi de utilizare. Desi sursele de finantare ale transformarilor au venit din sfera privata, echipa care a contribuit la realizarea proiectului a ramas exclusiv cu experienta unui proiect interesant, efortul fizic si intelectual nefiind recompensat de catre investitor cu nicio valoare baneasca.

Chiar daca exemplul prezentat este unul singular, de mica anvergura, putem declara ca schimbarea se produce treptat si putem incheia pe un ton optimist: exista numeroase exemple de orase [4], care au reusit sa isi revitalizeze spatiul urban. Trebuie doar sa ne faurim propria cale pentru a obtine rezultate mai spectaculoase.

 

REFERINTE

[1] Ghid informativ privind regenerarea urbana, principii si practici europene, Publicatie redactata de Anca Ginavar, Ileana Blum, Vera Marin, Erika Popliceanu, Oana Gherghinescu, Mihaela Vrabete, Gabriela Frentz, Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor (2007);

[2] Studiul regenerarii urbane si impactul asupra mediului si societatii privind reconversia cladirilor in Romania, Un program de cercetare exploratorie | Parteneriat UAUIM / CCPEC finantat de CNCSIS. uauim.ro/cercetare/studiul-regenerarii-urbane/;

[3] Cynthia Jara, Adolf Loos’s Raumplan Theory, Journal of Architectural Education, Volume 48, 1995 – Issue 3, doi: 10.1080/ 10464883.1995.10734640(2013);

[4] Modul in care opt orase au reusit sa isi revitalizeze spatiul urban. Comunicat de presa emis de World Bank, (2016).

(Din AICPS Review 3-4/2018)

 

Autori:
Nagy Zsolt, Ilinca Tulvan, Andra Pocola, Annabella Sanduly – Universitatea Tehnica din Cluj, Gordias srl
Adrian Antoci Urban Proiect, Suceava

 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 186 – noiembrie 2021, pag. 23

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2021/11/01/un-exemplu-de-revitalizare-a-unei-cladiri-prin-exploatarea-creativitatii/

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa de email nu va fi publicata.