Citeam, intr-o carte, despre perceptia pe care o ai in Cosmos, in momentul in care te afli la bordul unei nave spatiale, si despre faptul ca, usor-usor, incepi sa te obisnuiesti cu aceasta stare, iar „naturalul” incepe sa aiba alta conotatie pentru om. Timpul trece, te obisnuiesti cu starea de imponderabilitate si incepi sa te adaptezi la noua normalitate in care activezi. „Susul” nu mai este sus si „josul” nu mai este jos, cand dormi nu mai ai senzatia ca iti sprijini capul pe perna si multe alte chestii interesante.
Daca in Cosmos imponderabilitatea si adaptarea la noua situatie schimbata adusa de ea reprezinta o normalitate pentru care ne ducem, macar teoretic, pregatiti, in viata de pe Terra, de multe ori, putem sa ne obisnuim cu un mod de viata care „uita” sa compenseze „imponderabilitatea” existentiala prin masuri si solutii care sa ne aduca „cu picioarele pe pamant” la momentul in care ne desfasuram existenta pe o frecventa diferita de cea normala.
Ca o forma de manifestare a „imponderabilitatii” existentiale, in ceea ce priveste modul in care se percepe aceasta, in unele cazuri, putem remarca, de exemplu, ca in situatia acceptarii unei actiuni mai putin ortodoxe drept corecta, desi stim ca regulile care trebuie sa fie urmate nu sunt cele care sunt aplicate pentru conformitate, noi ne continuam actiunea in „impoderabilitate”.
Sa nu uitam ca acceptarea unui compromis poate duce, de multe ori, la dezastre. Si pentru ca vorbim de dezastre, sa nu uitam ca in ultima vreme, pe langa pandemia sanitara, in Romania se manifesta si o „pandemie” a incendiilor. Ciudat este ca cele doua se cam intalnesc, avand in vedere ca multe incendii s-au petrecut chiar in centrele dedicate pandemiei. Dar oare de ce se manifesta „pandemia” focului? Cum se manifesta? Simplu! Prin adaptarea la starea de „imponderabilitate” procedurala si manageriala, ca, de exemplu, prin faptul ca in loc de autorizatie de securitate la incendiu exista, poate, doar un aviz, fara ca ceea ce scrie in aceasta sa fie implementat la cladire, dar si multe altele. Este foarte important sa acceptam ca avem o problema identificata, in cazul in care aceasta exista, si sa facem tot ce este posibil ca problema sa fie rezolvata, fara sa ajungem sa avem victime sau daune materiale. Revenind la misiunile spatiale, sa ne aducem aminte si de situatia petrecuta la bordul navetei spatiale Apollo 13, unde, in timp ce misiunea era in drum spre Luna, o defectiune a sistemului electric al unuia dintre rezervoarele de oxigen ale modulului de serviciu a produs o explozie. Desi echipajul se afla in imponderabilitate fizica, dar nu si intr-o „imponderabilitate” procedurala, a reusit sa transforme acest eveniment negativ intr-unul pozitiv, denumindu-l „un esec reusit”, iar bucuria cea mare s-a datorat in primul rand faptului ca toti mebrii echipajului au ajuns cu bine pe Terra.
Asa cum spunea primul om care a calcat pe suprafata Lunii la aselenizare, „un pas mic pentru om, dar unul mare pentru omenire”, pentru problema dezbatuta aici, aceea de a depasi situatia „imponderabilitatii” existentiale, pas cu pas trebuie sa intelegem ca protejarea impotriva incendiilor pentru cladiri, ca si orice actiune benefica, ce poate reduce la minimum aparitia unui incendiu intr-o cladire, reprezinta un plus pentru omenire.
Autor:
ing. Catalin OPRITA – specialist in domeniul securitatii la incendiu
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 187 – decembrie 2021, pag. 66
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns