«

»

FPSC: Investitiile – intre planuri si piedici

Share

Daca pe de o parte Guvernul da sperante romanilor si procesului investitional prin declaratii si aprobarea in 30 decembrie 2021 prin Hotarare de Guvern a Programului investitional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021 – 2030, pe cealalta parte intreg procesul legislativ si actiunile autoritatilor par sa ucida din fasa orice sansa spre normalitate, orice posibilitate ca procesul investitional sa ia avant, iar Romania sa reduca decalajul fata de tarile europene dezvoltate.

Asistam – a cata oara? – la acte normative sau proiecte pentru care dezbaterea publica este doar o formalitate, o bifa obligatorie pentru respectarea procedurilor, citim revoltati decizii luate din birouri, fara nicio analiza a impactului in piata si ne intrebam daca, in aceste conditii, investitiile au o sansa reala, sau raman la nivel de promisiuni pentru urmatorul Program investitional.

Suntem rezervati – pentru ca nu vrem sa fim sceptici – desi ultimele actiuni sau proiecte legislative arata ca traim in lumi paralele si ca problemele din piata, in loc sa fie rezolvate, vor primi doar piedici si probleme suplimentare.

Sa ne uitam pentru inceput la actiunea Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice (ANAP), care publica pe site-ul propriu in 10 ianuarie 2022 „Notificare privind acceptarea in procedurile de achizitie publica / sectoriala a garantiilor de participare / de buna executie emise de catre institutiile financiare nebancare (IFN)”. Iti spui ca este in regula, este corect, conform legislatiei si directivelor europene. Surpriza din spatele titlului este ca IFN-urile nu mai sunt acceptate in licitatii, deci nu se mai pot utiliza instrumentele de garantare emise de acestea. Desi legislatia este clara si interzice limitarea posibilitatii de prezentare a instrumentelor de garantare numai la cele care sunt emise de catre societati bancare sau societati de asigurari, ANAP alege printr-o notificare (nu un act normativ!!), nesemnata (neasumata?) sa schimbe regula jocului in timpul „meciului”. Astfel, ANAP publica un punct de vedere – contrar legislatiei in vigoare, dar ce conteaza? – si dezlantuie haosul in piata! Operatorii economici care au in derulare contracte de executie si au garantii incheiate cu IFN-uri sunt somati ca in cateva zile sa schimbe instrumentul de garantare, cu riscuri evidente de a bloca derularea contractelor de executie sau sa nu-si primeasca valoarea lucrarilor executate pana la modificarea garantiilor. In numeroase cazuri, asiguratorii – care nu pot depasi un anumit plafon – refuza emiterea garantiilor de buna executie, asa incat IFN-urile, autorizate de Banca Nationala a Romaniei, care emit instrumente de garantare sunt – in unele cazuri – „ultima sansa” pentru unele proiecte. Asta in conditiile in care – desi nu a intervenit nicio modificare legislativa pe acest subiect – tot ANAP transmitea o consiliere metodologica in 2018 catre Ministerul Fondurilor Europene in care preciza ca „dispozitiile legale cu privire la entitatea care poate emite instrumentul de garantare nu trebuie privite in sens restrictiv”.

Mai mult, in 4 august 2018 actualul presedinte ANAP, dl Liviu Bostan, semna un punct de vedere oficial in care preciza ca IFN-urile reprezinta „entitati ce desfasoara activitate de creditare cu titlu profesional” conform legislatiei specifice si ca „operatorul economic poate prezenta ca instrument de garantare un document emis de o institutie financiara nebancara (IFN)”. Ce s-a schimbat? De ce notificarea produce efecte imediate, pentru contractele aflate in derulare, care au deja garantii valabile? Si, pana la urma, ce facem? Oprim / compromitem o investitie si preferam sa reluam licitatia, fiindca ANAP – fara nicio analiza de impact, fara nicio consultare cu cei implicati / afectati – alege sa publice o Notificare contrara legislatiei nationale si directivei europene privind achizitiile publice, citand doar litera a) de la art. 36(5) din HG 395/2016, nu si litera b)?

Ne uitam apoi la proiectul de HOTARARE pentru aprobarea infiintarii Registrului unic al utilajelor si echipamentelor, in domeniul proiectelor de infrastructura de interes national, precum si a metodologiei de utilizare lansat in consultare publica in luna ianuarie de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii. In acest Registru infiintat si operationalizat de  catre Regia Autonoma „Registrul Auto Roman” ar urma ca toti operatorii economici care participa la procedurile de achizitii publice in constructii, activitati geo-topo sa completeze nu numai datele de identificare ale utilajelor si echipamentelor autopropulsate, dar si date contractuale privind lucrarile, perioada de utilizare conform graficelor de executie. In plus este introdusa obligatia ca fiecare utilaj sa aiba incorporat un dispozitiv de tip GPS, ajungandu-se astfel la o monitorizare permanenta a acestor utilaje de catre autoritati, o solutie ce presupune nu numai un sistem informatic performant, cheltuieli suplimentare pentru constructori dar si o incalcare a unor clauze contractuale de confidentialitate.

In forma in care a fost supus consultarii publice, nu pare ca „Registrul” ar simplifica munca autoritatilor in etapa de evaluare a ofertelor, ci dimpotriva, dar cu siguranta ar ingreuna activitatea constructorilor. Este adevarat ca sunt proiecte blocate fiindca un constructor a castigat si a declarat aceleasi utilaje pentru mai multe contracte aflate in derulare si trebuie gasita o modalitate corecta de reducere a riscurilor de a nu putea fi executate din acest motiv, dar rezolvarea nu o va aduce Registrul, in forma propusa.

Aruncam o privire si catre Ordonanta 15/2021, prin care actualizarea contractelor ca urmare a cresterilor semnificative ale preturilor la materiale devenea posibila – un demers pe care FPSC l-a facut cu perseverenta luni de zile si care a gasit intelegere si sustinere la MDLPA. Bucuria a fost scurta, caci Ordinul 1336/2021 (pentru contractele finantate prin POR) sau Instructiunea 41/2021 aplicabila proiectelor pe POIM 2014-2020 au modificat si au „rescris” prevederile legale.  Nu a durat mult si iata ca Legea nr. 281/2021 pentru aprobarea OG 15/2021, in loc sa clarifice si sa corecteze anumite prevederi, introduce art. 9, conform caruia „Prevederile prezentei ordonante se aplica exclusiv materialelor de constructii, ajustarea pretului nu se aplica altor cheltuieli directe, cheltuielilor indirecte si profitului”. Precizarea devine interpretabila si duce la abordari diferite, fiindca formula de actualizare se aplica corespunzator fiecarei solicitari de plata, la valoarea totala a acesteia (care tine cont deja de ponderea materialelor pentru diverse categorii de lucrari). In masura in care din valoarea solicitarii de plata ar fi extrase numai materialele, s-ar ajunge la o  reducere artificiala a efectului cresterilor de preturi la materiale. Pana la urma, se doreste cu adevarat sustinerea proiectelor care intampina probleme datorate cresterilor de preturi, sau o intentie buna devine un esec in lipsa unei coerente legislative si a deschiderii spre dialog?

Aprobarea Programului este un jalon asumat de catre Romania in cadrul PNRR, care trebuia aprobat pana la sfarsitul anului 2021”, afirma dl ministru Sorin Grindeanu, prin aprobarea caruia ar urma sa asistam la „o schimbare de paradigma, ce se concentreaza pe un set clar de prioritati investitionale care sa dezvolte reteaua nationala de transport, fie ea rutiera, feroviara, aeriana, navala sau multimodala.”

Sa credem ca va fi asa, dar fara o legislatie clara, fara consultari publice reale si constructive prefer sa raman rezervata – fiindca nu vreau sa fiu sceptica.

 

Autor:
Irina FORGO – Director FPSC, Expert Achizitii Publice

 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 188 – ianuarie-februarie 2022, pag. 10

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2022/02/01/fpsc-investitiile-intre-planuri-si-piedici/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.