In urma cu 3 ani, FPSC incheia un Acord cu Guvernul Romaniei, prin care – pentru o perioada de 10 ani – sectorul constructiilor era declarat „sector prioritar, de importanta nationala pentru economia romaneasca”. Parte din propunerile Acordului au fost implementate si si-au aratat deja efectele pozitive in piata, insa – pentru a face fata incercarilor majore din perioada urmatoare si pentru ca proiectele de investitii sa se concretizeze – sunt necesare masuri urgente.
Experienta anterioara ar trebui sa fie cel mai bun profesor, insa in continuare observam ca nu avem structuri capabile sa deruleze proiectele de investitii, ca – din cauza ca valoarea estimata este subevaluata sau cerintele nu sunt corelate cu necesitatea reala – procedurile de licitatii se blocheaza, ca modificarile legislative se fac din birouri, fara consultari publice cu piata, fara nicio evaluare a impactului (cu exceptia uneia formale, atat cat sa se poata bifa respectarea etapelor procedurale).
In acest context, Federatia a transmis dlui prim-ministru si ministerelor direct interesate o adresa prin care au fost prezentate 5 probleme care – din punct de vedere al firmelor de constructii – necesita rezolvare urgenta:
- Avem un sistem excesiv si nejustificat de garantii, iar falimentul City Insurance, pe care s-a suprapus Notificarea ANAP, prin care garantiile emise de IFN-uri in procedurile de achizitie publica nu mai sunt acceptate (opinie pe care o consideram nelegala si abuziva), restrang concurenta si blocheaza contracte aflate in derulare. Constructorii au costuri exagerat de mari (ex: Garantia de buna executie de pana la 10%, dublata de 10% sume retinute), politele de asigurare acopera perioade nejustificat de lungi (chiar si 10 ani), iar valoarea cautiunii pentru contestatia depusa la CNSC (pana la 2.000.000 lei) sau taxa din instanta (pana la 100.000.000 lei) sunt exagerate si nu fac decat sa limiteze dreptul de a participa la licitatii sau de a depune contestatii.
- Desi legislatia actuala permite receptia partiala la terminarea lucrarii pe parti/obiecte/sectoare din/de constructie, lipsa unor prevederi clare si terminologia existenta ce creeaza confuzie fac ca prevederile legale sa nu se aplice. Astfel, spre exemplu, in cazul unui contract de reabilitare a 10 strazi, desi 9 dintre acestea au fost executate, receptia la terminarea lucrarii nu se poate face pentru cele finalizate, desi ele intra in exploatare, constructorului neputand sa-i fie eliberata garantia de buna executie conform legislatiei achizitiilor publice. Asistam in multe contracte la tergiversarea receptiei la terminarea lucrarii, sau conditionarea receptiei de existenta unor documente care nu depind de executant (ex. adeverinta privind plata de catre investitor a cotelor ISC), toate acestea reprezentand piedici pentru procesul investitional.
- Dupa un an in care preturile la materialele de constructii au crescut si cu 40% si continua sa creasca, asistam la cresteri majore ale preturilor la energie, combustibil, dar si la manopera, toti acesti factori impactand asupra pretului de executie al contractelor de lucrari. Legislatia care permitea actualizarea valorii contractelor ca urmare a cresterilor de preturi la materiale ar fi putut acoperi, cel putin partial, pierderile, insa din pacate in implementare s-a gresit si astazi asistam la diverse interpretari, formule si abordari in functie de beneficiar, sursa de finantare sau program. Este necesara o abordare corecta, unitara a ajustarii valorii contractuale, in interesul realizarii proiectelor pe care cu totii ni le dorim.
- Piata muncii in sectorul constructii din Romania este in continuare deficitara, atat ca numar de angajati, cat si ca nivel de pregatire profesionala. Masurile adoptate pana acum (declararea unui salariu minim brut de 3.000 de lei cu acordarea unor facilitati fiscale pe salarii, cresterea contingentului de lucratori straini non-europeni, incercarile de a repatria forta de munca romaneasca etc.) trebuie sustinute si de alte masuri esentiale, cum ar fi formarea profesionala a angajatilor si a tinerilor, incepand cu muncitorii din santiere pana la personalul cu studii superioare, de la meseriile de baza, pana la sistemele BIM (Building Information Modeling) masuri practicate in economiile dezvoltate ale Europei.
- Avem nevoie de firme de constructii certificate, sistem aplicat de altfel in toate economiile dezvoltate. Atat mediul de afaceri cat si Federatia noastra sustin respectarea prevederilor stipulate in Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii si introducerea unui sistem de certificare profesionala a firmelor din constructii, care sa stabileasca intr-un mod transparent, nediscriminatoriu capacitatea tehnica, profesionala, financiara, resursele si experienta operatorului economic in realizarea unui proiect sau a altuia.
In conditiile in care eforturile constructorilor, prin Federatia ce ii reprezinta, nu vor avea rezultate, toate proiectele aflate la inceput de drum sau in derulare vor avea de suferit iar PLANUL NATIONAL DE REDRESARE SI REZILIENTA (PNRR) va ramane un Fat-Frumos pe un cal alb, intr-o poveste care va ramane la locul ei, in cartea de basme ale romanilor.
Autor:
Irina FORGO – Director FPSC, Expert Achizitii Publice
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 189 – martie 2022, pag. 12
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns