INTERVIUL EDITIEI martie 2022: O activitate de finete, care nu permite erori

Drumurile, la noi, se construiesc greu. Asa ca orice discutie despre infrastructura de transport din Romania ne arunca – vrem, nu vrem – intr-un carusel de „argumente” emotionale, infruntari (si confruntari) de cifre, termene sperate-nerespectate-prelungite etc., date tehnice pe care nu cu totii le intelegem, dar care tuturor ajung sa ne provoace frustrari, generalizam mult prea adesea si sfarsim prin a concluziona ca la noi…

Ei bine, realitatea este ca la noi se si construieste, in ritmul nostru, poate, dar lucrurile se misca, realitatea e ca la noi exista si specialisti pasionati de munca lor, onesti si perseverenti, dispusi sa-si asume proiecte dificile constienti fiind ca nu castigul material este marea miza, sa creada in ele si sa dea totul pentru a le creiona pana la detaliul final care intr-o zi ne va sta in fata pasilor fara ca noi sa mai fim constienti de aceasta. Haideti sa privim putin in profunzimea fenomenului, sa intelegem de ce anume este nevoie pentru ca o noua artera sa capete forma. Si unde am putea-o face mai bine decat la una dintre cele mai cunoscute companii de inginerie civila, proiectare si consultanta din Romania, specializata in solutii integrate si multidisciplinare in sectorul infrastructurii romanesti? Astazi, alaturi de dl Eduard Hanganu – presedinte Consitrans, dl Petre Ene – director general adjunct, si dl Alexandru Gondosch – ing. Departamentul Consultanta.

Revista Constructiilor: Conform obiceiului, va provocam sa deschidem discutia cu un traseu simbolic intre momentul infiintarii – 1991, in cazul acesta – si clipa prezenta, traseu marcat de cifrele care descriu evolutia companiei. Iata, se fac 31 de ani. Cum se traduc ei in kilometri proiectati, in numar si valoare a contractelor de infrastructura (rutiera) finalizate cu succes si – de ce nu – in numar de specialisti cooptati in echipa de-a lungul timpului?

Eduard Hanganu: In toata aceasta perioada Consitrans, cu ajutorul a peste 1.500 de specialisti cooptati de-a lungul timpului in diverse domenii de activitate, a proiectat si supervizat peste 30% din km de autostrada noi dati in folosinta si drumuri nationale reabilitate.

Revista Constructiilor: A fost un proiect de business cu capital 100% romanesc… Ce v-a motivat sa porniti pe acest drum?

Eduard Hanganu: In anul 1991, cand am infiintat societatea, nu exista acces la fonduri europene. Am pornit la drum cu curaj si pasiune pentru ca nu exista un model de business definit si nu exista o certitudine ca poti supravietui in plan privat. La acel moment toate serviciile de proiectare erau asigurate de catre societati de stat. Am fost motivati de dorinta de a oferi ceva mai bun fata de ceea ce se proiecta la acel moment, si de inspiratia ca drumul pe care Romania il va urma va fi unul de europenizare, in care serviciile de proiectare si supervizare sunt oferite de societati private, la standarde internationale.

Nu se punea problema de studii de piata in adevaratul sens al cuvantului. A fost o inspiratie care s-a transformat in ambitia de a dezvolta o societate de succes care sa ofere in special servicii de proiectare de infrastructura. Avand in vedere vremurile, societatea s-a nascut cu capital 100% romanesc si nu a fost necesara o contributie suplimentara de capital, asigurandu-ne finantarea de care aveam nevoie putin cate putin. Am fost norocosi si perseverenti pentru ca nu ne-am dat batuti in fata obstacolelor si constrangerilor financiare care au existat si inca mai exista. Domeniul nostru nu este un domeniu de varf in care se castiga mult, asa cum este acum industria IT sau de telecomunicatii, astfel incat activitatea noastra este una de finete, care nu permite erori.

Dintr-o societate de cativa oameni am devenit astazi un jucator important pe plan local, respectat si apreciat de toti partenerii nostri. In clipa de fata, numele Consitrans transmite un mesaj de seriozitate, buna practica si asigurarea unui parteneriat reciproc corect.

Revista Constructiilor: Cum au evoluat / s-au completat domeniile de activitate in acesti ani? Ce competente (atestari si autorizatii) acopera astazi Consitrans?

Petre Ene: Domeniile de activitate s-au adaptat si diversificat in functie de cerintele pietei. Au existat momente in decursul istoriei noastre in care nu am avut de ales si am fost fortati de imprejurari sa ne reorientam.

Motivele au fost diverse, fie insuficienta proiectelor, fie constrangerile financiare, fie faptul ca nu eram specializati in anumite domenii. Dar faptul ca am fost neintrerupt prezenti in mod activ in piata in decursul celor 31 de ani de existenta inevitabil ne-a facut sa devenim mai buni in ceea ce facem, sa cumulam experienta si sa avem capacitatea de a acoperi multiple domenii. Am inceput cu lucrari de proiectare de drumuri, dupa care ne-am extins in proiectarea, supervizarea si consultanta de lucrari de drumuri si autostrazi cu toate elementele asociate, respectiv proiectarea lucrarilor de drum, poduri, structuri, parcari, utilitati, lucrari hidro etc. In plan secund asiguram servicii pentru lucrari portuare, lucrari aeroportuare, lucrari de mediu, lucrari civile, si altele.

Competentele, atestarile si autorizatiile au evoluat in paralel cu domeniile de activitate; in momentul in care devii implicat intr-un anumit domeniu, implicit esti nevoit sa te specializezi pentru domeniul si activitatile asociate acelui domeniu, fie ca este vorba de proiectare, studii topografice, studii geotehnice, hidrologice etc. In momentul de fata detinem atestatele si autorizatiile necesare asigurarii acestor servicii.

Revista Constructiilor: Domeniului acestuia, al infrastructurii de transport, in care v-ati specializat, ii este asociata o perceptie intens emotionala la noi. Justificata, grosso modo, data fiind reteaua insuficienta/ slab dezvoltata/ depasita fizic si moral, date fiind intarzierile foarte mari in realizarea noilor proiecte etc. Cum faceti fata criticilor? Putem ajunge sa intelegem mai clar situatiile reale (cu care va confruntati) printr-o comunicare mai deschisa si constanta?

Alexandru Gondosch: Infrastructura de transport nu s-a dezvoltat asa cum ne dorim cu totii, si criticile sunt binemeritate. Nu stiu daca poate fi blamat pentru ceva partenerul privat, intrucat acesta este un simplu prestator contractat de autoritatile contractante pentru a presta serviciile pe care autoritatea respectiva le doreste. Acest aspect este aplicabil oricarei societati private in relatia cu statul. Daca noi sau alte societati nu ne-am fi indeplinit cu celeritate obligatiile contractuale, nu am fi reusit sa supravietuim in piata atatia ani de zile. Consitrans nu are obiceiul de a nu-si duce la bun sfarsit obligatiile contractuale chiar si in conditii vitrege. Daca tineti cont de faptul ca suntem societate cu capital privat romanesc, este evident ca orice pierdere financiara cauzata de neindeplinirea obligatiilor contractuale ne-ar afecta drastic activitatea si continuitatea pe piata.

Asadar, principalul responsabil de starea infrastructurii din Romania este statul roman, prin Ministerul Transporturilor. Daca faceti o statistica a ultimilor 15 – 20 de ani, veti observa ca ministerul care a schimbat cei mai multi ministri este Ministerul Transporturilor. Din anul 2000, cand ministru a fost dl. Basescu, pana in prezent (2022), Romania a schimbat 24 de ministri ai transporturilor. Aceasta inseamna o medie de sub 1 ministru la cateva luni. Inevitabil, din cauza politizarii autoritatilor contractante (care sunt societati cu capital privat in care actionar majoritar este statul roman), spre exemplu CNAIR SA, directorul general, conducerea si consiliul de administratie al unei societati sunt schimbate odata cu schimbarea ministrului transporturilor.

Aici cred ca orice „om cu capul pe umeri” intelege ca este imposibil sa poata fi asigurata o stabilitate si continuitate a politicilor acestor societati. Aceasta politizare impreuna cu presiunea mediatica asupra ministerului si a autoritatilor contractante se rasfrange asupra proiectelor si implicit asupra noastra. O comunicare mai buna este de dorit in orice imprejurare, insa cu privire la dezvoltarea infrastructurii de transport in acest moment cred ca, dimpotriva, o distantare media ar fi mai de bun augur. Dupa cum probabil ati observat, fiecare autoritate si ministru al transporturilor face gafe monumentale in public. Este ceva normal, din cauza timpului foarte scurt in care acestia au fost investiti in functii. Orice ministru, oricat de capabil si binevoitor ar fi, are nevoie de o perioada mai lunga sau mai scurta pentru a corecta si imbunatati sistemele aflate in functiune, atat din punct de vedere legislativ cat si managerial.

Revista Constructiilor: De partea cealalta, ce va supara – ca oameni si ca profesionisti – in relatia cu beneficiarii? Ce (si cum anume) poate fi imbunatatit?

Eduard Hanganu: Cel mai mult ma deranjeaza faptul ca autoritatile contractante inteleg relatia cu proiectantul si consultantul ca pe una de subordonare si nu ca un parteneriat. Exista o preocupare intensa cauzata de o gandire micro de a penaliza consultantul sau proiectantul in cazul unor probleme marunte care pot aparea in timpul unui contract, fata de urmarirea scopului final, si anume acela de a finaliza un contract in timpul si bugetul alocat si la calitatea asteptata de beneficiar. De asemenea, conditiile de plata impuse proiectantului si consultantului sunt extreme in sensul ca suntem fortati sa finantam o mare parte din timp proiectul pe care trebuie sa-l realizam. In plus, beneficiarul are tendinta de a transfera riscurile sale proiectantului si consultantului chiar daca acesta nu are competenta, puterea si parghiile necesare gestionarii acestor riscuri. In opinia beneficiarului aceste riscuri trebuie sa fie gratuite si sa fie suportate integral de catre proiectant sau consultant.

Revista Constructiilor: Haideti sa vedem, concret, ce face Consitrans azi. Cate proiecte de referinta aveti in derulare in prezent?

Petre Ene:

• Proiectare

– Studiu de Fezabilitate, Proiect Tehnic Autostrada Bucuresti – Brasov, tronson Ploiesti – Brasov;

– Studiu de Fezabilitate, PAC, PAD, PTE pentru obiectivul Autostrada Targu Neamt – Iasi – Ungheni;

– Studiu de Fezabilitate si Proiect Tehnic pentru Drum de Mare Viteza Focsani – Bacau;

– Studiu de Fezabilitate, PT si DTAC pentru obiectivul „Alternativa Techirghiol”;

– Proiectare si Executie Drum Expres Craiova – Pitesti Tronson 2, Lot 2;

– Proiectare si Executie Drum Expres Craiova – Pitesti Tronson 2, Lot 1;

– Actualizare / Completare / Revizuire Studiu de Fezabilitate, PAC, PTEX pentru Drum Expres Oradea – Arad;

– Dezvoltarea Aeroportului International Iasi – Master Plan Integrat si SF.

• Supervizare si Consultanta

– Autostrada de Centura Bucuresti Lotul 1;

– Proiectare si Executie Autostrada de Centura Bucuresti km 0+000 – km 100+900 Lotul 1 si Lotul 3;

– Aeroportul Otopeni;

– Consolidare si Reabilitare pavilioane si retele utilitati Spitalul Focsani.

Revista Constructiilor: Independent de partea tehnica, obisnuiti sa apreciati si dimensiunea estetica a proiectelor in care v-ati implicat?

Alexandru Gondosch: Evident. Lucrarile de poduri si viaducte in special sunt considerate lucrari de arta. Exista insa limitari economice, in sensul ca nu putem proiecta in Romania ceea ce am putea proiecta cu adevarat. Lucrarile spectaculoase de poduri si viaducte precum si cele de tuneluri sunt scumpe, atat la nivel de proiectare, cat mai ales la nivel de executie, unde aceste lucrari sunt dependente de tehnologie. In prezent, in Romania au inceput sa apara lucrari spectaculoase, deoarece constructorii au inceput din ce in ce mai mult sa importe tehnologie si speram ca in viitor sa vedem poduri si viaducte spectaculoase in special la lucrarile de autostrazi. Lucrarile spectaculoase sunt placute ochiului oricarui privitor, cu atat mai mult celui al unui specialist care observa, pe langa arta, si tehnologia si mobilizarea care au fost necesare pentru a executa o lucrare de anvergura. Pe langa toate acestea as adauga lucrarile de peisagistica prevazute in proiectul intocmit de Consitrans pentru Autostrada A7.

Revista Constructiilor: Din ce directie vin cele mai mari provocari, in domeniul dumneavoastra?

Eduard Hanganu: Un prim aspect critic in activitatea noastra este lipsa specialistilor pe piata muncii. Exista un interes din ce in ce mai mic in randul tinerelor generatii pentru domeniul infrastructurii, generat in primul rand de specificul activitatii noastre, unde o persoana ajunge la maturitate profesionala in jurul varstei de 40 de ani, dupa o experienta acumulata in domeniu de minimum 15 ani. Fiecare individ prefera evident sa ajunga la maturitate profesionala cat mai repede dupa absolvire, astfel incat sa isi asigure un venit cat mai mare la o varsta cat mai „frageda”. In domeniul nostru, o persoana care nu are minimum 15 ani experienta profesionala este considerata „junior” si remunerata in consecinta. Lipsa fortei de munca coroborata cu aceasta graba dupa venit ce caracterizeaza lumea de astazi ne creeaza noua dar si altor companii ce activeaza in domeniu dificultati majore.

Un al doilea aspect critic este birocratia din Romania. Aceasta este in continuare stufoasa si lipsa digitalizarii in domeniul public ne face viata foarte complicata.

Un al treilea aspect sunt conditiile de contract din ce in ce mai oneroase impuse de autoritatile contractante (si de lege). Acest ultim aspect cauzeaza o relatie tensionata cu beneficiarul. Din pacate, beneficiarii inteleg ca implementarea contractelor este mai eficienta daca impun penalitati.

Revista Constructiilor: A fost si criza sanitara una dintre ele? Prin ce adaptari a trecut activitatea Consitrans din primavara lui 2020 pana in prezent?

Petre Ene: In anul 2020 am fost afectati de pandemia COVID-19 si in anumite perioade am fost fortati sa intram in mediul online. In domeniul nostru de activitate acest aspect nu este benefic, insa am trecut cu bine peste acele momente. Personalul nostru prefera munca la birou celei de acasa. Am adoptat masurile de protectie sanitara impuse de lege si ne asiguram ca acestea sunt implementate si respectate cu strictete.

Revista Constructiilor: Cum se raporteaza beneficiarul (in general vorbind) la obligatiile de protectie a mediului? Sau, in alti termeni, de ce piedici va loviti cel mai des, in relatia cu acesta, in cazul zonelor care ar trebui protejate? Cat de europeni suntem, ca mentalitate, sub acest aspect?

Alexandru Gondosch: Discutiile legate de  mediu sunt unele destul de delicate in acest moment. Am gresi flagrant daca am presupune ca drumurile si autostrazile din Uniunea Europeana nu au avut un impact semnificativ asupra mediului.

Dificultatile  incep de la variantele studiului de fezabilitate, cand sunt dezbatute si analizate mai multe variante de traseu. Aici intervin discutii intre mai multe ministere prin autoritatile din subordine, fiecare avand obiective si interese in functie de domeniul pe care il reprezinta. Spre exemplu, Ministerul Transporturilor vrea varianta cea mai viabila din punct de vedere economic, Ministerul Mediului vrea varianta cu cel mai mic impact asupra mediului indiferent de cost. Insa in cele din urma cel care decide direct sau indirect este Ministerul Finantelor din motive evidente – este singurul minister care poate decide suma de bani care poate fi cheltuita. Acelasi principiu se urmeaza si in tarile vestice, trebuie sa existe un echilibru intre impactul asupra mediului si ceea ce isi permite un stat sa cheltuiasca si in functie de acest aspect statul respectiv isi stabileste prioritatile.

Revista Constructiilor: Care ar fi cea mai importanta parghie de care ar putea uza statul pentru ca marile proiecte de infrastructura sa nu mai… stea?

Eduard Hanganu: Consider ca parghia cea mai importanta o constituie in primul rand profesionalizarea Autoritatii Contractante, in al doilea rand modificarea legislatiei, dar aici ar fi poate mult de povestit.

Revista Constructiilor: Pentru a incheia frumos, sa revenim la oameni. Ce calitati definesc individul, si ce energii pun in miscare marea echipa Consitrans?

Eduard Hanganu: Va pot spune de la inceput ca succesul Consitrans nu ar fi fost posibil fara colegii care formeaza echipa Consitrans. Putem vorbi mereu despre succesul unui contract sau al unei companii insa in spate sunt sute de ore de munca ale unor experti si oameni dedicati, care isi doresc sa vada o schimbare in bine in Romania. Echipa este motorul si cei care o formeaza in Consitrans sunt oameni ambitiosi, profesionisti si onesti. Rezultatele muncii sunt recunoscute in companie iar pasiunea pe care o dedicam in munca noastra face ca energia pe care o resimtim sa fie una pozitiva si care ne ambitioneaza sa fim mai buni in fiecare zi.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 189 – martie 2022, pag. 32