CONSITRANS: O activitate de finete, care nu permite erori (II)

In numarul trecut al revistei, am inceput un dialog cu „oamenii de la Consitrans”, dialog menit atat sa contureze profilul unuia dintre cei mai importanti actori din zona realizarii infrastructurii de transport din Romania, cat si sa aduca in lumina provocarile cu care oricine accepta un astfel de rol este obligat sa se confrunte. O activitate de finete, una care implica o uriasa responsabilitate (pe care, privind din afara, nu intotdeauna o constientizam), supusa multor constrangeri si solicitand egal de multa creativitate tehnica si adesea nu mai putin curaj, sta la propriu la baza drumurilor noastre spre dezvoltare. Care drumuri, veti vedea, capata forma de la o saptamana la alta.

Tocmai pentru ca proiectele evolueaza si pentru ca urmau o serie de pasi importanti in realizarea lor, am ales, impreuna cu partenerii nostri de dialog, sa pastram pentru acest numar partea din discutie despre stadiul lucrarilor. Evident, am ales, din portofoliul de lucrari in curs al companiei, doar cateva care sa acopere, intr-un fel, toata tara, iar dl Bogdan Paunescu – director general Consitrans, si dl Petre Ene – director general adjunct Consitrans, au avut rabdarea si amabilitatea de a ne da detaliile relevante despre stadiul acestora la nivelul ultimei decade a lunii martie a.c.

Revista Constructiilor: La Autostrada Ploiesti – Brasov tocmai s-a implinit un an de la semnarea contractului pentru „Completare/Revizuire Studiu de Fezabilitate, elaborare Proiect Tehnic” si inmanarea Ordinului de Incepere pentru serviciile necesare. Cum evolueaza proiectul? Cat de aproape sunteti de definitivarea traseului, si cat de dificil se prefigureaza a fi, comparativ cu varianta propusa in 2006? Care ar putea fi considerate punctele critice?

Petre Ene: Pe parcursul derularii activitatilor de informare si de stabilire a constrangerilor acestui proiect, Consitrans a primit suport din partea Beneficiarului si a unor autoritati locale in limita informatiilor detinute. Consitrans a solicitat autoritatilor locale informatii concrete referitoare la Planurile de urbanism generale aprobate, planuri de dezvoltare economica si urbanistica locale si alte constrangeri pe care propunerile de traseu al autostrazii le pot avea pe plan local. Scopul pentru care proiectam aceasta autostrada este acela de a produce o dezvoltare economica sustenabila a tuturor localitatilor, de a prezerva si imbunatati conditiile de mediu si de a realiza o buna conectivitate sociala intre locuitorii aflati in vecinatatea traseului autostrazii. Impresia generala perceputa de populatie este aceea ca autostrada va crea bariere intre locuitorii aceleiasi localitati, ca va aduce poluare si o dezvoltare economica haotica.

Consitrans cred ca a reusit sa inventarieze o mare parte dintre constrangerile acestui proiect, avand in vedere ca de la initierea lui, din 2002, pana in prezent, suntem martorii unei dezvoltari urbanistice si economice accentuate. Toate zonele libere de constructii pe care se putea construi autostrada atunci sunt astazi afectate de diverse investitii.

Propunerea de traseu a Consitrans reuseste sa raspunda tuturor constrangerilor inventariate, mai ales ca autoritatile locale, vazand ca nu mai fac fata traficului actual, au decis sa realizeze pe plan local unele variante de ocolire. Desigur, modalitatea in care am reusit sa analizam diverse scenarii si solutii tehnice este criticata de catre Beneficiar numai prin prisma faptului ca exista intarzieri in predarea documentatiilor contractuale. Scopul Consitrans este de a prezenta solutii tehnice viabile care sa rapunda tuturor cerintelor de mediu, sociale si economice. Cu toate ca intarzierea va fi inregistrata pentru activitatea de avizare a AMC1, ne vom organiza astfel incat sa recuperam intarzierea prin realizarea in acest timp a ridicarilor topografice de detaliu si investigatiilor geotehnice pe traseul optim prezentat in cadrul AMC1, asumandu-ne riscul modificarilor ulterioare.

Revista Constructiilor: Ati propus de curand scurtarea cu 69 de zile a termenului la care sa predati studiul de fezabilitate si v-ati exprimat intentia de a prioritiza sectiuni din autostrada pentru a se avansa cu realizarea studiilor geotehnice, arheologice etc. In cat timp ar putea incepe efectiv executia (din punctul dumneavoastra de vedere)?

Bogdan Paunescu: In desfasurarea Analizei Multicriteriale au existat activitati prevazute in Caietul de Sarcini care nu s-au putut realiza conform Graficului Gantt din cauze independente de vointa Prestatorului, care au depasit durata de realizare a serviciilor, printre care le-as enumera pe cele mai importante:

• Primirea cu intarziere de la autoritati a informatiilor relevante pentru contract;
• Existenta unor conflicte majore generate de proiecte care se desfasoara pe amplasamentul autostrazii din SF 2006 si in imediata vecinatate a acestuia;
• Activitati incetinite din cauza efectelor pandemiei de COVID-19.

Trebuie precizat ca orice intarziere ce va fi cuantificata in cadrul contractului de servicii diminueaza rezerva de timp de 69 de zile, cu care ne-am angajat ca vom scurta perioada de realizare a Studiului de Fezabilitate, asfel ca, pana in prezent, au fost inregistrate 110 zile calendaristice de intarzieri din cauze ce nu sunt imputabile Prestatorului.

In prezent sunt in curs de desfasurare activitatile de ridicare topografica de detaliu pe traseul optim al autostrazii. Avem deja finalizata ridicarea topografica a sectiunii Ploiesti (Barcanesti) – Campina (Banesti), si Drum de legatura Cristian – DN1 (Codlea). Studiile geotehnice au debutat la inceputul lunii martie cu tronsonul Cristian – Codlea prin realizarea activitatilor de deminare si marcarea forajelor geotehnice. In acest moment activitatea de foraj geotehnic se realizeaza cu 3 instalatii de foraj. Exista si activitati de pregatire in vederea realizarii investigatiilor geotehnice care nu sunt palpabile in cadrul progresului serviciilor de proiectare, activitati ce constau in vizitarea amplasamentului si stabilirea accesului la locatia propriu-zisa a forajului. In curand vor incepe si forajele geotehnice pe varianta de ocolire a Comarnicului, unde am propus ca solutie tehnica realizarea unei suite de lucrari de arta de tip tunel-viaduct.

Revista Constructiilor: Putem retine colaborarea stransa cu autoritatile locale din Valea Prahovei, organizate in Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara, ca pe un caz aparte? Are rezultatele scontate? Ar fi aceast gen de implicare activa o solutie pentru fluentizarea procedurilor tehnice si in alte proiecte?

Petre Ene: Inca de la inceputul proiectului am avut o colaborare stransa cu ADI Valea Prahovei. Primele variante de traseu au fost prezentate in cadrul unei sedinte organizate la Sinaia, la doua saptamani dupa emiterea Ordinului de incepere a serviciilor de proiectare, unde am comunicat principiile dupa care am propus realizarea traseelor autostrazii. Desigur, am consemnat majoritatea constrangerilor proiectului cu ajutorul asociatiei. Documentele primite in aceasta etapa au fost folosite pentru realizarea unei geometrizari a traseului ce tine cont de problemele comunitatilor locale. Autostrada nu realizeaza numai o legatura intre cele doua zone istorice, Muntenia si Transilvania, ci si o rezolvare a unor probleme de dezvoltare sustenabila a localitatilor de pe traseul acesteia, contribuind la cresterea gradului de dezvoltare a unor zone vitrege. Am constientizat faptul ca zona Valea Prahovei nu este cunoscuta numai pentru turismul dezvoltat in ultimele decenii, ci si prin capacitatile industriale prezente. Consideram ca descentralizarea proiectelor ramane o solutie de viitor, prin cresterea capacitatii administrative a acestor Asociatii de realizare si implementare a unor proiecte de interes comunitar.

Revista Constructiilor: Dar Autostrada Targu Neamt – Iasi – Ungheni? Ramane in graficul de 25 de luni prevazut in contractul de reactualizare a studiului de fezabilitate si de realizare a proiectului tehnic semnat in aprilie 2021, sau realitatea din teren poate duce la modificarea acestui termen?

Petre Ene: In ceea ce priveste realizarea Studiului de fezabilitate pentru aceasta autostrada, consideram ca suntem pe drumul drept, finalizand Analiza Multicriteriala pentru zona Motca – Podul Iloaiei, care stabileste cu certitudine varianta de traseu pe care sa continuam dezvoltarea proiectului. In acest sens, s-au realizat descarcarea arheologica, deminarea si ridicarea topografica de detaliu, fiind intr-un stadiu avansat de realizare a Studiului Geotehnic. Pentru sectiunea Podul Iloaiei – Ungheni, dupa cum cunoasteti, traseul propus in luna septembrie a suscitat o serie de controverse; drept urmare, dupa o reanalizare a situatiei, a studiului de trafic, a constrangerilor si a propunerilor tehnice pentru traseele autostrazii, am depus in data de 11 martie varianta finala a AMC pentru traseul Motca – Ungheni. Dupa obtinerea punctului de vedere al Consultantului JASPERS, vom proceda la extinderea activitatilor studiului geotehnic pe varianta optima. Consideram ca astazi nu mai sunt impedimente in finalizarea cu succes a Studiului de Fezabilitate pentru aceasta sectiune de autostrada. Activitatile de proiectare sunt in derulare, activitatile de mediu in teren sunt in curs de pregatire, urmand sa se realizeze si activitatea de descarcare arheologica de detaliu. Exista intarzieri in livrarea Studiului de Fezabilitate, dar fara o colaborare stransa intre institutiile statului, autoritatile locale si detinatorii de utilitati, si fara acordul consultantului JASPERS asupra documentelor emise in cadrul acestui proiect, nu putem trece la faza urmatoare. Consider ca supunerea proiectului in aceasta faza spre verificare consultantului JASPERS reprezinta certitudinea ca acesta va fi acceptat la finantarea de catre Comisia Europeana. Consitrans depune toate eforturile pentru mentinerea proiectului in termenele contractuale si deruleaza activitati in paralel, pentru reducerea impactului asupra graficului de prestare.

Revista Constructiilor: Cat de repede avanseaza… drumurile de mare viteza, respectiv (Autostrada) Ploiesti – Buzau – Focsani – Bacau si Arad – Oradea (acesta din urma, cu sanse de a capata importanta euroregionala, prin conectarea la reteaua de autostrazi si drumuri expres din Ungaria, dupa cum si-au manifestat interesul vecinii maghiari)?

Bogdan Paunescu: Asa cum ati remarcat, Consitrans, prin implicarea tuturor specialistilor, a finalizat cu succes doua din cele 3 contracte de proiectare aferente Autostrazii Moldovei, acestea aflandu-se in perioada de atribuire sau in perioada de achizitie. Pentru cel de-al treilea contract, sectiunea autostrazii Focsani – Bacau, Consitrans a predat in data de 15 martie Studiul de Fezabilitate complet. Acesta se afla in verificarea colegilor de la CNAIR. Proiectul Tehnic urmeaza sa fie predat la sfarsitul lunii martie, odata cu obtinerea Acordului de Mediu. Au fost intampinate probleme tehnice pe parcursul derularii contractului, dar acestea au fost surmontate cu ajutorul autoritatilor locale si al Beneficiarului pentru obtinerea avizelor proiectului de la alte autoritati ale statului.

Drumul de mare viteza Arad – Oradea a fost abordat din perspectiva experientei anterioare referitoare la mutarea, protejarea si devierea retelelor de utilitati, traversarea sau apropierea fata de siturile naturale protejate, impactul asupra localitatilor si mediului economic dezvoltat in aceasta zona. Proiectul este intr-un stadiu avansat, fiind parcursa etapa de Analiza Multicriteriala, studiile geotehnice fiind realizate in proportie de 50%, fiind finalizate pe teritoriul judetului Arad. Activitatile preliminare de deminare si descarcare arheologica preliminara au fost finalizate in luna decembrie 2021. Colegii din echipa de mediu urmeaza sa fie prezenti in teren pentru realizarea studiului de evaluare adecvata incepand cu 25 martie.

Asa cum ati observat, urmare participarii la intalnirea dintre CNAIR si NIF Ungaria (National Infrastructure Development Corporation) in localitatea Sarkad, in data de 4 martie, am stabilit bazele unei colaborari tehnice cu privire la realizarea unui drum de legatura intre autostrada M44 si DX Arad – Oradea. Consitrans, in calitate de proiectant, are in vedere realizarea legaturii transforntaliere prin dezvoltarea acestui drum de legatura cu conexiune la drumul de mare viteza, cu acceptul si sub indrumarea CJ Bihor si CNAIR. Suntem bucurosi ca putem participa la un proiect de o asemenea anvergura. Echipa maghiara a felicitat proiectantii romani pentru rapiditatea cu care au stabilit traseul si au fost de acord cu principiile care vor guverna aceasta colaborare.

Revista Constructiilor: La Bucuresti, un proiect mic – circa 1,2 km – promite beneficii mari pentru fluidizarea traficului in zona Centurii orasului: Largirea la 4 benzi a DN 1 A si masuri de siguranta rutiera pe sectorul cuprins intre Centura Bucuresti si intersectia cu Soseaua Chitila – Mogosoaia (cu traversarea intravilanului localitatii Mogosoaia si marginit de proprietati cu scop rezidential si comercial). Ati prezentat deja prima varianta de lucru. Cand ar trebui sa ne putem bucura de rezultate? 

Bogdan Paunescu: Intr-adevar, am demarat Studiul de Fezabilitate pentru Largirea la 4 benzi a DN 1 A si masuri de siguranta rutiera pe sectorul cuprins intre Centura Bucuresti si intersectia cu Soseaua Chitila – Mogosoaia, proiect care are in vedere atat descongestionarea traficului auto, cat si incurajarea traficului pietonal prin introducerea unor pasaje pietonale denivelate si a pistelor pentru biciclisti.

Avand in vedere extinderea spatiului metropolitan al Bucurestiului, este inevitabil ca toate localitatile limitrofe sa detina infrastructura complementara, astfel incat sa asigure o cat mai buna conectivitate la nivelul capacitatilor de transport. Dezvoltarea inelului de transport feroviar poate conduce la marirea accesibilitatii catre trenurile metropolitane, astfel ca am gandit o retea integrata de transport local in zona de proiect. Proiectul nostru nu permite numai sporirea capacitatii de circulatie rutiera in conditii optime de siguranta, ci si asigurarea conectivitatii localitatii folosind la maximum terenul avut la dispozitie.

Acest Studiu de Fezabilitate poate fi dezvoltat ulterior de catre CNAIR si autoritatile locale, intr-un parteneriat care poate aduce multe beneficii atat pe plan national, prin realizarea unei legaturi mai rapide a Centurii Bucuresti cu DN7, cat si la nivel local, prin accesibilizarea unor zone de leisure avand parcul Mogosoaia in apropiere.

Toate detaliile traseului au fost agreate cu Beneficiarul si reprezentantii Primariei, astfel incat la jumatatea lunii februarie a fost obtinut Certificatul de Urbanism, in prezent aflandu-ne la faza de obtinere a avizelor si acordurilor aferente acestuia.

Chiar daca termenul de finalizare al contractului este iunie 2022, vom face toate eforturile sa finalizam mai devreme cu o luna, astfel incat in luna mai sa fie create toate premisele pentru lansarea licitatiei de proiectare si executie.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 190 – aprilie 2022, pag. 42