In ultimii ani, drumul judetean DJ 109F, care face legatura intre judetele Salaj si Maramures, s-a confruntat tot mai frecvent cu fenomene de instabilitate a blocurilor de roca de pe versantii adiacenti. Zona situata la km 10+370, care corespunde aproximativ cu limita teritorial-administrativa a judetelor Salaj si Maramures, a fost identificata ca fiind de un real pericol pentru participantii la trafic cat si pentru infrastructura adiacenta. In aceste conditii, Compania Nationala de Investitii a facut demersurile in vederea protectiei active a versantului adiacent precum si a protectiei impotriva caderilor de blocuri de roca.
Principala zona-sursa a desprinderilor de blocuri de roca a constituit-o zona de coama a versantului unde sunt prezente bancuri de calcar compact, dar separate prin planuri de stratificatie (foto 1). Exploatarea nesistematica a calcarului – de altfel, cu calitati tehnologice foarte bune pentru industria varului – a condus la dislocarea de blocuri ce ulterior au ajuns pe drumul judetean.
Situatia descrisa mai sus a impus luarea unor masuri imediate de prevenire si protectie impotriva blocurilor de roca instabile. Solutia tehnica de consolidare, stabilizare si protejare a versantului adiacent drumului judetean DJ 109F km 10+370 a constat in executarea a doua tipuri de lucrari: instalarea de sisteme pasive tip bariere flexibile de protectie impotriva desprinderii blocurilor de roca, respectiv instalarea unui sistem activ tip plase ancorate.
Sistemul activ de stabilizare tip Tecco® G65/3, realizat din plasa din otel de inalta rezistenta ancorata, a fost instalat in zona din stanga, adiacenta drumului, acolo unde inaltimea medie a versantului nu a depasit 18 – 20 m. Elemenele de rezistenta principale ale sistemului (plasa din otel si elementele de conectare, placile de ancoraj, tijele de ancoraj) au fost dimensionate tinandu-se cont de conditiile geologo-tehnice specifice zonei. La alegerea tipului de plasa realizata din otel aliat de inalta rezistenta (rezistenta minima la tractiune – 1.770 N/mm2) s-a tinut cont si de performanta protectiei anticorozive pentru a conferi solutiei proiectate o durata de viata de ordinul zecilor de ani. Plasa imbraca in mod optim suprafata neregulata de roca si faciliteaza libera alegere a pozitionarii ancorelor, permitand astfel adaptarea optima a ancorajului, conform situatiei si topografiei specifice proiectului. Tensionarea activa a sistemului s-a realizat prin strangerea piulitei tijei de ancoraj la forta predefinita de 50 kN.
Pe sectorul din dreapta al lucrarii, acolo unde versantul-sursa se afla la o distanta considerabila fata de partea carosabila, s-au implementat structuri de retentie de tipul barierelor flexibile de protectie impotriva caderii blocurilor de roca. Analiza de propagare a fost realizata prin simulare computerizata, cu un model digital folosind programul Rockfall 6.1. Astfel, pe baza profilurilor cinematice considerate, s-a decis implementarea a doua bariere: o bariera de 1.000 kJ de tip RXE-1000 cu L = 74 m si H = 4,0 m si respectiv una de 500 kJ de tip RXE-500-LA cu L = 35 m si H = 3,0 m. Suprapunerea acestora s-a facut pe o lungime de 8 m. Barierele RXE ofera avantajul unei alungiri minime in cazul unui impact cu 100% din energia proiectata, fapt demonstrat prin teste la scara de 1:1 prin cadere libera, teste certificate de catre organisme independente.
Sistemele pasive de protectie tip bariera pot necesita mentenanta, astfel ca este necesara monitorizarea si/sau inspectarea lor vizuala. Prin urmare, compania elvetiana Geobrugg a dezvoltat un nou tip de dispozitiv senzor – Geobrugg GUARD – care simplifica monitorizarea si face mentenanta planificabila. Pentru a documenta evenimentele si coroziunea in situ la o bariera, dispozitivul senzor monitorizeaza barierele de protectie non-stop. Senzorii de acceleratie, senzorii de pozitie si de forta masoara evenimentele. Datele de mediu si cele fizice sunt transmise prin intermediul retelei GSM catre un receptor si sunt puse la dispozitie sub forma unui tablou de bord online. Astfel persoanele responsabile pot cunoaste starea barierei nu numai punctual, dupa o inspectie la fata locului, ci continuu. In plus, un senzor de coroziune poate determina permanent influentele de mediu relevante. Masuratorile pot permite o predictie exacta a duratei de viata a componentelor instalate in locatia respectiva.
Experienta releva faptul ca atat stabilizarea si protectia activa a versantilor si a taluzurilor cu sisteme flexibile cu plase din otel de inalta rezistenta ancorate cat si masura pasiva cu structuri de retentie tip bariere flexibile constituie solutii moderne, demne de luat in considerare la acest gen de aplicatii, ele prezentand o serie de avantaje nete comparativ cu solutiile clasice ce presupun in general folosirea betonului.
Autor:
ing. George CORBESCU – Project Manager Departamentul Tehnic, Geobrugg AG Geohazard Solutions
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 190 – aprilie 2022, pag. 32
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns