SRGF: Ingineria geotehnica din Romania in capsula timpului

Proiectul Time Capsule al Societatii Internationale de Mecanica Pamanturilor si Inginerie Geotehnica (ISSMGE) (https://www.issmge.org/the-society/time-capsule), lansat in 2021, are ca scop:

• Sa prezinte din experienta colectiva a societatilor membre si a comitetelor tehnice intr-un mod accesibil pentru comunitatea geotehnica mai larga;
• Sa asiste actuala si viitoarea generatie de ingineri geotehnicieni cu o foaie de parcurs care sa ii ajute sa acceseze trecutul, prezentul si viitorul in ingineria geotehnica, la nivel global, si sa le starneasca curiozitatea colectiva;
• Sa ofere o platforma de reprezentare pentru comunitatea de ingineri geotehnicieni pentru a spune povestea societatii membre sau a comitetului tehnic si sa preia astfel conducerea in abordarea provocarilor comunitatilor viitorului.

Cu ocazia intalnirii pe care SRGF a avut-o in septembrie 2021 cu vice-presedintele pentru Europa al ISSMGE, Prof. Mario Manassero, unul dintre initiatorii proiectului, am inteles ca in aceasta capsula a timpului se doreste includerea realizarilor trecutului, a celor ce apartin prezentului, dar si viziunea actuala despre viitorul ingineriei geotehnice, inclusiv cea din Romania.

La finalul lunii februarie 2022, SRGF a prezentat ISSMGE un raport asupra acestei activitati, care a presupus adunarea unor realizari semnificative din trecut, ilustrarea activitatii actuale si o scurta introspectie catre viitor.  Am ales pentru acest articol sa prezentam cateva dintre aspectele pe care le-am inclus in aceasta capsula a timpului pentru ingineria geotehnica din Romania.

Poate cel mai dificil a fost sa alegem dintre realizarile trecutului, din timpurile inceputurilor ingineriei geotehnice in Romania sau a marilor dezvoltari industriale care au presupus solutii noi, inovatoare, indraznete, din perioada dezvoltarii teoriilor si a aplicarii lor. Pentru a redacta partea din raport consacrata trecutului ingineriei geotehnice in Romania am facut, personal, o calatorie in timp, care a fost nu numai instructiva si utila, ci si nostalgica si plina de admiratie fata de personalitatile din trecut, unele dintre acestea fiindu-mi profesori. Cred ca, in special pentru tinerele generatii de ingineri geotehnicieni, dar si constructori in general, este utila aceasta calatorie, de aceea am ales sa prezint cateva aspecte in paginile Revistei Constructiilor.

Prezint mai jos, foarte pe scurt, si aspecte legate de prezentul si viitorul ingineriei geotehnice romanesti.

Raportul integral poate fi consultat pe site-ul SRGF: https://srgf.ro/issmge-time-capsule-project/

Scurta istorie a SRGF

Revista Constructiilor a gazduit intr-un numar din 2018 un articol al prof. em. Sanda Manea, in prezent Presedinte de onoare al SRGF, intitulat „SRGF – trecut, prezent si viitor”,  care a fost punctul de plecare pentru descrierea istoriei SRGF in cadrul Proiectului Time Capsule. Ca atare, nu o voi relua aici, din nou, pe larg.

In Raport sunt prezentate aspecte legate de conferintele nationale de Geotehnica si Fundatii si de conferintele internationale reprezentative organizate dupa 1990. De asemenea, este prezentata Revista Romana de Geotehnica si Fundatii (RRGF).

Personalitati

Trecutul geotehnicii romanesti a fost modelat, desigur, de unele personalitati marcante si include cateva realizari importante. Prin urmare, trecutul a fost descris in Raport pe baza evocarii unor personalitati care au avut o influenta majora in acest domeniu si pe baza unor lucrari tehnice si stiintifice care descriu principalele realizari romanesti.

Dintre personalitati au fost evocate, in principal pe baza unor texte deja publicate, de obicei in Revista Romana de Geotehnica si Fundatii (foto jos – de la stanga la dreapta): prof. Hugo Lehr (1902 – 1978), prof. Ion Stanculescu (1919 – 2002), prof. Emil Botea (1911 – 1990), prof. Marin Paunescu (1922 – 2006), prof. Silvan Andrei (1924 – 2007), prof. Ion Antonescu (1921 – 2007), dr. René-Jacques Bally (1925 – 2013), prof. Nicolae Boti (1931 – 2013), prof. Iacint Manoliu (1934 – 2018), prof. Nicoleta Radulescu (1951 – 2019).

Lucrari semnificative din trecut

Pentru exemplificarea unor lucrari reprezentative din trecut am utilizat rubrica „File din istorie” din RRGF, pe care a sustinut-o multi ani prof. Iacint Manoliu.

Astfel, sunt prezentate in raport: Palatul CFR, povestea blocului cu fundatie „imprumutata” (Blocul Opereta), povestea trista a fundatiilor pe piloti in Romania comunista.

De asemenea, a fost utilizat Volumul special dedicat ingineriei geotehnice din Romania, publicat cu ocazia celei de-a X-a Conferinte Danubian – Europene, Mamaia, 1995, volum editat de prof. Ion Stanculescu, dr. René-Jacques Bally si prof. Ion Antonescu.

Cuprinsul acestui volum este redat mai jos pentru cei care sunt interesati de a citi sau reciti aceste articole remarcabile de sinteza a activitatii de pana in 1995. El poate fi consultat in intregime pe site-ul SRGF.

– I. Stanculescu – Outset of geotechnics in Romania;

– E. Marchidanu, I. Antonescu – Some engineering geology features of the Romanian territory;

– I. Manoliu – Geotechnical engineering education in Romania;

– I. Stanculescu, R. J., Bally, I. Antonescu, A. Chirica, O. Cosovliu, N. Raduinea – Some civil engineering aspects concerning loessial collapsible soils in Romania;

– S. Andrei, S. Manea – Research concerning unsaturated soils;

– I. Manoliu, A. Stefanescu – Foundation problems of the Romanian offshore platforms in the Black Sea;

– E. Luca, P. Iancu – Application of geotechnical studies to hydrotechnical constructions of local materials in Romania;

– I. Stanculescu, Th., Abramescu, R. J. Bally – Straightening of building tilting due to the uneven settlement of foundation soil;

– I. Stanculescu – Studies on landslide phenomena;

– N. Fratila – The necessity and the contribution of the geological, geotechnical and rock mechanics studies in the mining industry field activity in Romania;

– I. Manoliu, N. Radulescu – Use of the diaphragm walls technique for retaining structures, cut-off walls and for load-bearing elements;

– R. J. Bally, I. Borsaru – Romanian equipment for interior surveying of soils and embakments;

– V. Haida, A, Gruia, M. Marin – Use of vibration techniques in foundation works;

– R.J. Bally, R. Klein, G. Nicola – Soil grouting in Romania;

– S. Andrei, V. Strunga, G. Dragomir – Geosynthetics in Romania;

– C. Avadanei, I. Stanculescu – The Danube – Black Sea shipping canal. Technical solutions adopted to provide stability of the canal’s cross – section;

– D. Teodorescu, M. Tranca, I. Manoliu – Foundations of the new Danubian bridges in Romania;

– R. Ciortan, C. Simescu – Geotechnical and foundation problems in Romanian sea ports;

– I. Stanculescu, V. Dordea – The underground building in Bucharest, correlated with the site’s specific geotechnical and hydrogeological conditions.

Astfel, principalele contributii ale trecutului pot fi grupate astfel:

• studiul pamanturilor sensibile la umezire
• studiul pamanturilor cu umflari si contractii mari
• sistematizarea si reutilizarea datelor geotehnice
• pamanturi nesaturate
• invatamantul de inginerie geotehnica
• geosintetice
• lucrari hidrotehnice – Canalul Dunare – Marea Neagra, porturile de la Marea Neagra
• tehnici de injectii
• consolidarea cladirilor existente si a monumentelor istorice

Cele mai multe dintre aceste contributii romanesti relevante sunt bine descrise in volumul special mentionat mai sus. Aceste subiecte sunt abordate de diferiti autori provenind din toate centrele universitare din Romania: Bucuresti, Iasi, Cluj-Napoca si Timisoara.

In raport sunt citate si pot fi accesate mai multe astfel de contributii semnificative, dintre care citez aici cateva:

• Pentru sistematizarea si reutilizarea datelor geotehnice, prof. Andrei Silvan a avut o contributie foarte importanta prin dezvoltarea amprentei si a diagramei de stare a pamantului si a utilizarii acestora. Una dintre contributiile sale stiintifice in aceasta directie este lucrarea „La systématisation, le stockage et la réutilisation des informations géotechniques. Principes d’organisation d’une banque de données géotechniques”, avandu-i ca autori pe Silvan Andrei, Sanda Manea si Andreea Ciocalteu, toti de la Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, lucrare publicata in Revue Française de Géotechnique in 1997.
• In anii 1990, echipa geotehnica ieseana de la Universitatea Tehnica „Gh. Asachi” a avut 2 contributii teoretice semnificative, una dintre ele fiind „Une généralisation de la théorie de Coulomb pour le calcul de la poussée et de la butée des terres” (prof. Anghel Stanciu), publicata in 1990 in Revue Française de Géotechnique no. 50.
• De la aceeasi Universitate Tehnica „Gh. Asachi” Iasi, anii 2010 retin o alta importanta contributie in domeniul loessurilor apartinand prof. Nicolae Boti si fiului sau, Ioan Boti – „Cercetare privind fundarea constructiilor pe loessuri si pamanturi loessoide, Dealul Sorogarilor – Iasi” – prezentand de fapt o cercetare de cu 40 de ani in urma, publicata la cea de-a XIII-a Conferinta Nationala de Geotehnica si Fundatii, Iasi, 2012.
• Echipa geotehnica de la Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca s-a implicat in principal in consolidarea cladirilor existente, una dintre contributiile semnificative ale acestei echipe din anii 2000 fiind „Underpinning of buildings by means of jet grouted piles” (prof. Augustin Popa), publicata la cea de-a 13-a Conferinta Danubian – Europeana de Mecanica Pamanturilor – Ljubljana, 2006.
• O contributie majora a avut-o prof. Iacint Manoliu la educatia in inginerie civila in general si in inginerie geotehnica in special. A fost profund implicat in revizuirea si modernizarea programelor de invatamant in domeniul constructiilor civile la Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti, unde a fost profesor, prodecan, prorector si ulterior director al biroului de relatii internationale. A publicat numeroase studii si lucrari despre programele de inginerie civila din intreaga lume, fiind implicat in intregul proces Bologna si in acreditarea in invatamantul superior. In anii 1990 a pus bazele cooperarii internationale in domeniul ingineriei civile si geotehnice. A initiat si condus numeroase programe de cooperare internationala (TEMPUS, EUCEET etc.). Unul dintre articolele semnificative in aceasta directie este cel scris de prof. Iacint Manoliu si prof. Nicoleta Radulescu: „International cooperation in Geotechnical Engineering Education – a case study involving Romanian and EU universities”.

Prezent

In perioada actuala, activitatea SRGF s-a concentrat pe:

• Participarea la elaborarea Eurocodului de proiectare geotehnica pentru pregatirea adoptarii sale in Romania si a adaptarii reglementarilor tehnice. Prezenta romaneasca este una consistenta, mai ales pentru o tara mica si o societate profesionala de profil (SRGF) cu mai putin de 300 de membri. Eforturile noastre in ceea ce priveste comunitatea geotehnica sunt axate pe diseminare si informare pentru a avea un viitor grup de lucru pregatit sa elaboreze Anexa Nationala la prEN 1997:202x si sa revizuiasca in consecinta normele tehnice nationale;
• Participarea impreuna cu ministerul de resort la elaborarea si revizuirea reglementarilor tehnice din domeniu;
• Diseminarea cunoasterii prin organizarea de cursuri de formare, conferinte sau alte tipuri de manifestari tehnice si stiintifice;
• Participarea la principalele evenimente tehnico – stiintifice internationale, la care au fost publicate si prezentate unele contributii semnificative, dintre care mentionez aici cateva dintre cele mai recente, care pot fi consultate pe site-ul SRGF:

– Slope stability aspects for municipal waste landfills. Case studies and numerical modelling – L. Batali, A. Carastoian, G. Pantel, H. Popa, T. Ghibus – L. Batali, panelist in sesiune plenara la XVII ECSMGE – 2019;

– Assessment of physico-mechanical and durability characteristics of difficult soils improved by mixing with special lime-based hydraulic binders – L. Batali, G. Andries, H. Popa, publicat si prezentat in sesiune de discutii la XVII ECSMGE – 2019;

– Soil-mix compacted cushion for rising ground level and distributing loads on a highly compressible foundation soil – E. D. Olinic, S. Manea, T. Olinic – publicat si prezentat in sesiune de discutii la XVII ECSMGE – 2019;

– Use of compaction grouting as ground improvement technique in compressible solid waste landfill – publicat si prezentat de dr. George Tsitsas in sesiune de discutii la XVII ECSMGE – 2019;

– Comparisons between design estimations and measurements on several design sections of a deep excavation in Bucharest – A. Ene, O. Carasca, I. Ionescu, D. Marcu, H. Popa – publicat si prezentat la XVII ECSMGE – 2019;

– Geotechnical behavior of underground house models – N. M. Ilies, I. M. Moldovan, S. V. Moldovan – poster prezentat la XVII ECSMGE – 2019;

– Analysis of various constitutive laws for numerical modelling of a diaphragm wall – H. Popa, L. Batali, S. Manea – publicat si prezentat la 19 ICSMGE – 2017;

– Numerical modelling of piled raft foundations. Modelling particularities and comparison with field measurements – A. Szerzo, L. Batali – publicat si prezentat la 19 ICSMGE – 2017;

– Numerical modeling by finite elements for a pile foundation under lateral cyclic action – L. Batali, A. Dragusin, H. Popa – publicat si prezentat la XVI DECGE – 2018;

– On the elaboration of landslide hazard and risk maps in Romania – E. Olinic, S. Manea, I. Boti, C. Coman, C. Burlacu, G. Pantel – XVI DECGE – 2018;

– Development of the engineering barrier and closure system at the Romanian LILW Radioactive Waste National Repository, Baita-Bihor county – S. Manea, L. Batali, H. Popa, F. Dragolici, E. Neacsu – publicat si prezentat in sesiune plenara de L. Batali la XVI ECSMGE – 2015;

– Design, execution and monitoring of a deep excavation in Bucharest – A. Ene, O. Carasca, H. Popa – prezentat la intalnirea TC 207, in 2016;

– Laboratory equipment for the determination of soils compressibility characteristics – A. Stanciu, A. Ilas, A. Nicuta – prezentat la ISC 2020, Budapesta.

Dupa cum se poate observa mai sus, in prezent Societatea Romana de Geotehnica si Fundatii isi consolideaza locul in comunitatile internationale si nationale.

Viitor

Pentru a contura viitorul, am ales sa includem in Raport un text scris de un tanar inginer geotehnician, doctorand Alexandra Ene, actualul secretar al SRGF, care prezinta viziunea sa asupra ingineriei geotehnice de maine, din care redau mai jos cateva fragmente.

In timp ce unele tehnologii si mijloace de lucru viitoare sunt mai usor de imaginat chiar si in detaliu, mai ales ca am vazut deja inceputul acestora, altele ar putea necesita un exercitiu de imaginatie mai amplu si / sau ar putea ramane in stadiul unei „idei”.

Una dintre starile evidente de practica viitoare este lucrul in mediul BIM, adica lucrul la acelasi model 6-7D cu celelalte specialitati, inclusiv modelul terenului si lucrarile geotehnice, de la investigarea amplasamentului, pana la proiectare si post-executie.

Este posibil ca aceasta tehnologie, impreuna cu cresterea puterii computerelor care este necesara pentru a implementa pe deplin acest lucru, sa conduca, de asemenea, la o actualizare „instantanee” a modelului de calcul si la o prognoza imbunatatita a comportamentului pe baza rezultatelor masuratorilor pe teren?

Aplicarea metodei bayesiene in termeni complet matematici nu este usoara astazi chiar si pentru probleme mai mici si/sau set de date mici, asa ca o idee ar fi sa folosim puterea computerului pentru acest proces pentru a sprijini judecata si deciziile inginerilor.

Alte idei care s-au ridicat pentru viitor, inspirate si din progresul actual al tehnologiilor, sunt reprezentate de posibilitatile de inspectie si monitorizare pe distante lungi, cum ar fi sistemele de monitorizare foto-video si termica, dar si de monitorizarea prin satelit. Ideea pentru viitor este ca aceste tehnologii ar fi in masura sa ofere o precizie suficienta pentru a fi puse in aplicare in practica de zi cu zi, si numai la nivel local sa fie completate de masuratori, cu senzori desigur, interogati de la distanta prin Wi-Fi.

Inspectia periodica a santierului si progresul lucrarilor sunt, de asemenea, de asteptat sa se faca de la distanta, daca nu chiar cu imagini prin satelit, macar mai aproape cu ajutorul dronelor.

De asemenea, urmand aceeasi idee, merita mentionat faptul ca este de asteptat ca viitoarele masini si echipamente de executie (cum ar fi platformele de foraj, excavatoarele etc.) sa fie electrice si complet autonome, deoarece exista deja camioane de transport care pot fi independente de oameni.

Concluzii

Proiectul Time Capsule al ISSMGE ne-a permis o incursiune in trecut, o constientizare mai buna a prezentului si a locului nostru actual in ingineria geotehnica mondiala, precum si o incercare de imaginatie asupra viitorului.

Am adunat in Raportul pe care l-am elaborat o serie de realizari semnificative, care pot si trebuie sa fie completate cu altele, astfel incat Capsula Timpului sa fie o imagine relevanta asupra activitatii trecute si prezente. Aceasta presupune implicarea comunitatii geotehnice in aceasta actiune si asteptam in continuare propuneri concrete si documentate in acest sens.

Proiectul Time Capsule presupune o componenta importanta de comunitate, mai ales ca a fost gandit in timp de pandemie si izolare, pentru a dezvolta platforme de comunicare intre membrii comunitatii. ISSMGE a realizat un blog in acest sens (Blog TCP ISSMGE – https://www.issmge.org/news?category_id=112) cu articole de interes.

Pentru Romania, continutul raportului Time Capsule, inclusiv cu link-uri catre articolele citate, poate fi consultat aici: https://srgf.ro/issmge-time-capsule-project/.

Si nu uitati, cine nu isi cunoaste trecutul nu are viitor!

Autor:
prof. Loretta Batali – Presedinte Societatea Romana de Geotehnica si Fundatii

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 190 – aprilie 2022, pag. 36