«

»

Codul Amenajarii Teritoriului, Urbanismului si Constructiilor – intre vis si realitate (II)

Share

(Continuare din nr. 189, martie 2022)

 

Dupa mai mult de trei decenii, in domeniul calitatii constructiilor, tranzitia la economia de piata nu a inceput.

Acum, cand se pun in discutie modificari majore, care vizeaza schimbarea intregii legislatii din constructii, prin „Codul Amenajarii Teritoriului, Urbanismului si Constructiilor”, rezultatele slabe din domeniul calitatii ar trebui sa impuna prioritar o reforma de substanta. Modele performante, care si-au probat eficienta in tari dezvoltate, sunt esentiale. In numeroase domenii, tara noastra este la coada Europei. Daca nu ne propunem ca decalajul dintre noi si alte tari UE sa se mareasca, va trebui gandita o strategie pentru a deveni performanti.

 

Proiectul de act normativ al „Codului Amenajarii Teritoriului, Urbanismului si Constructiilor(CATUC) a fost publicat recent pe site-ul Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei 1) si in acest moment este in dezbarere publica, pentru o perioada de 30 zile de la publicarea anuntului (pana la data de 13.05.2022). Prin acest amplu proiect se doreste inlocuirea celor mai importante 10 legi in vigoare din domeniul constructiilor.

 

Scurt istoric al elaborarii CATUC

Prima initiativa de elaborare a unui Cod a aparut in anul 2006 si a apartinut Inspectoratului de Stat in Constructii. Presa vremii a consemnat atat argumentari pro cat si contra adoptarii Proiectului Codul Constructiilor2), 3)   

Pe site-ul ISC se afla de ceva vreme un proiect de act normativ care a nelinistit o serie intreaga de romani: este vorba despre Codul Constructiilor – aflat inca in dezbatere publica. Acesta se doreste a fi atat un text de lege cuprinzator si complet in ceea ce priveste constructiile, cat si un pas important spre armonizarea legislatiei romanesti in domeniul constructiilor cu cea comunitara. Cea mai disputata parte a acestui cod se refera la sanctiunile si masurile drastice pe care le va aplica ISC din momentul intrarii in vigoare a codului”. 3)

Opinia initiatorilor: Doamna Dorina Nicolina Isopescu (ISC): „Codul Constructiilor sistematizeaza si coreleaza dispozitiile din domeniu intr-o structura unitara, elimina disfunctionalitatile aparute pana in prezent si clarifica aspectele privind armonizarea legislatiei romane in materia constructiilor cu principiile si reglementarile Uniunii Europene, precum si cu tratatele internationale la care Romania este parte.” 3) Oare asa sa fi fost?

De mentionat ca Proiectul de cod a fost contestat de cateva asociatii profesionale, de specialisti din constructii, dar si de Ministrul Lucrarilor Publice de atunci, domnul Laszlo Borbely, care a afirmat ca „Inspectoratul de Stat in Constructii nici nu ar avea dreptul sa initieze un astfel de cod”. Consider ca ar merita dezbatute ideile si mai ales comentariile prezentate in articolul „Vom avea un Cod al Constructiilor” 4)

In scrisoarea adresata institutiei Presedintelui Romaniei, Primului Ministru si ISC au fost sintetizate elocvent nemultumirile Ordinului Arhitectilor. „Inspectoratul de Stat in Constructii a initiat un proiect de cod al constructiilor (lege complexa) cu incalcarea flagranta a dispozitiilor legale privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, a dispozitiilor privind transparenta decizionala in administratia publica, cele ale directivelor UE referitoare la profesiile liberale, precum si ceea ce s-a stabilit in Programul de guvernare 2005-2008. Am solicitat Inspectoratului de Stat in Constructii clarificari la aceasta initiativa legislativa. Nici pana la aceasta data nu am primit un raspuns.” 5) 

Replica Inspectoratului de Stat in Constructii la scrisoarea transmisa de catre OAR institutiei Presedintelui Romaniei, Primului Ministru si ISC a venit printr-o scrisoare deschisa 6).

In esenta, ISC a criticat practici ale OAR. „Tinerii arhitecti romani trebuie sa faca, suplimentar fata de tinerii arhitecti proveniti din tarile UE, un stagiu de pregatire care, in opinia noastra, va fi discriminatoriu si ilegal prin raportare la prevederile Directivei nr. 85/384/CEE. Avand in vedere practica din alte state, stagiul poate ramane obligatoriu pentru confirmarea pregatirii ca arhitecti a specialistilor cu alte specializari universitare”.

Concluziile ISC au fost urmatoarele: „Nu este moral si nici legal ca OAR sa stabileasca un MERCURIAL in spatele caruia sa se ascunda, iar in acelasi timp conducerea sa refuze stabilirea unui salariu minim pentru arhitectii stagiari angajati. Monopolul instituit de catre OAR este in contradictie cu principiul libertatii de a presta servicii in domeniul arhitecturii, principiu subliniat in Directiva nr. 85/384/CEE.

Comentariu: In Germania exista un sistem de tarifare similar „mercurialului” la care s-a facut referire. A fost implementat in legislatie printr-o ordonanta federala, intitulata „Honorarordnung für Architekten und Ingenieure (HOAI)” si functioneaza din anul 1977. Prin hotararea Curtii Europene de Justitie (CEJ) din 4 iulie, guvernul federal a trebuit sa abroge forta obligatorie a ratelor minime si maxime. Procesul de implementare a fost finalizat, HOAI 2021 a intrat in vigoare la 01.01.2021. Odata cu HOAI 2021, intervalul de pret obligatoriu nu se va mai aplica. In schimb, HOAI ofera acum un cadru de orientare cu privire la care taxele sunt adecvate din punctul de vedere al autoritatii de reglementare. Practic preturile minimale nu vor mai putea fi impuse, dar sunt in continuare recomandate.

 „Politica OAR este aceea a atragerii a cat mai multe lucrari, cat mai scumpe, in portofoliul unui numar de birouri de arhitectura cat mai putine, cu angajati arhitecti cat mai prost platiti.” Principiul liberei concurente statuteaza faptul ca organizatiile profesionale nu au dreptul sa impuna baremuri minime. Si in cele din urma, dar nu lipsit de importanta, este faptul ca OAR nu se conformeaza dispozitiilor art. 23, alin. (5), din Legea nr. 184/2001 (r1) privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, care prevad urmatoarele: „Ordinul are obligatia de a publica anual, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Tabloul National al Arhitectilor, Regulamentul Ordinului Arhitectilor din Romania, Codul deontologic al profesiei de arhitect si lista onorariilor de referinta”.

Uniunea Internationala a Arhitectilor a transmis Presedintelui OAR o scrisoare in care si-a exprimat „profunda ingrijorare fata de recentele evolutii, despre care am fost informati de catre colegii nostri” si si-a reiterat „sprijinul fata de organizatiile Dv., Ordinul Arhitectilor din Romania si Uniunea Arhitectilor din Romania, in demersul acestora pe langa reprezentantii tarii Dv., in vederea mentinerii legii exercitarii profesiei de arhitect in conformitate cu recomandarile existente ale Uniunii Internationale a Arhitectilor. 7)

Trebuie sa mentionez ca scrisorile din care am citat au fost postate in anul 2007 pe site-urile OAR si ISC, dar ulterior au fost retrase. Pentru a va forma o parere mai cuprinzatoare si obiectiva, consider ca ar merita citite.

In opinia mea, proiectul de cod a avut si parti notabile. In schimb, a ridicat unele semne de intrebare, la care voi face referire, pentru ca au existat prevederi care nu sunt in spirit european. Cea mai semnificativa problema a proiectului de cod a fost o „capcana” ascunsa, greu sesizabila. Revista Constructiilor a publicat doua articole de referinta care, chiar dupa 15 ani de la publicare, sunt de mare actualitate. Aceasta „capcana” a fost sesizata de domnii Felician Hann (presedinte, la acea vreme, al asociatiei Comisia Nationala de Comportare in situ a Constructiilor) si Laurentiu Plosceanu (presedintele ARACO).

Domnul Felician Hann a facut o analiza minutioasa a Proiectului de Cod al Constructiilor. „Din punctul de vedere al ISC, elaboratorul acestui cod, o asemenea tratare a problemei pare de inteles: ISC ar controla totul, de ISC ar depinde totul, ISC ar fi «alfa sau omega»  in constructii. Si cel mai important este ca ISC isi stabileste singur programul, nu raspunde practic in fata nimanui, nu depinde de bugetul tarii, dar are veniturile asigurate prin lege si, in plus, isi vinde serviciile de «inspectie si amendare», tot legal, tocmai celor ce-l finanteaza si pe care ii amendeaza. In felul acesta ISC isi asigura o pozitie singulara, avantajoasa, de «miel care suge la doua oi»; un fel de organizatie public/privata de succes financiar garantat”. 8)

Comentariu: Chiar daca nu se cunoaste, ar fi interesant de aflat gradul de implicare al ISC la elaborarea legislatiei postrevolutionare. Inspectoratul de Stat in Constructii nu mai are practic nicio raspundere, conform legislatiei adoptate. Legea nr. 8/1977 din vechiul sistem prevedea macar un minimum de responsabilitati:  „Persoanele insarcinate cu efectuarea controlului raspund de calitatea constructiei impreuna cu proiectantul, constructorul si beneficiarul, fiecare potrivit atributiilor si gradului sau de vinovatie” (art. 77). Este aberant ca toti factorii care contribuie la asigurarea calitatii sa imparta responsabilitati, iar tocmai factorul care a incasat banii, pentru „exercitarea controlului statului cu privire la aplicarea unitara a prevederilor legale in domeniul calitatii constructiilor, in toate etapele si componentele sistemului calitatii in constructii”, sa fie scutit de responsabilitati.

„Tinand seama de faptul ca «un cod»  ar trebui sa reprezinte «o culegere de legi in vigoare», consecinta fireasca ar fi ca, pentru acceptarea noului cadru legal de functionare a ISC propus de aceasta, ar trebui fie modificata Legea nr. 10/1995 cu includerea noilor prevederi privind ISC, fie inlocuit «codul» cu «o lege» care sa fie supusa dezbaterii parlamentare. Oare gresesc?” 8)

In analiza efectuata, domnul Felician Hann a explicat „filosofia” in baza careia a fost conceputa legislatia calitatii in constructii, care functioneaza din pacate si acum in Romania.

 „Oricum am considera problema, discutia ar trebui focalizata pe gasirea unui raspuns la intrebarea: este oare necesar si util un control al statului, ca expresie a autoritatii publice, asupra activitatilor din domeniul constructiilor? Si, daca da, de ce si in ce cadru legal?

Controlul de stat in constructii s-a dezvoltat in perioada de dupa cutremurul din 4 martie 1977, in conditiile unei societati administrate economic si politic pe principiul centralizarii piramidale, pe trepte ierarhice, situatie posibila datorita preponderentei proprietatii socialiste – de stat si colectiviste – ce permitea realizarea planificarii economice, in ignorarea intereselor individuale, in care autoritatea Partidului-Stat era practic absoluta si acesta isi asuma fatis iresponsabilitatea unui management falimentar.

In aceste conditii, se dezvolta unicul mijloc de «management de stat», cultivarea fricii de pedeapsa, in caz de incalcare a regulilor stabilite de stat; dar tot in aceste conditii se naste si posibilitatea eludarii acestor reguli, prin mituirea celor chemati a urmari respectarea prevederilor legale”. 8)

In opinia domnului Laurentiu Plosceanu, „Promovarea unui Cod al Constructiilor apare ca o necesitate, in principal pentru asigurarea stabilitatii legislative in domeniu, solicitata permanent de mediul de afaceri.

Din informatiile ARACO, organismul «Inspectie de Stat in Constructii» nu functioneaza in statele membre ale UE. In adaptarea contractului tip FIDIC ce se practica in Europa, in care sunt cuprinse responsabilitatile tuturor celor ce participa la realizarea unei constructii – de la proiectant, verificator de proiecte, diriginte, pana la responsabilul cu executia etc. – nu apare Inspectia in Constructii.” 9)

Sintetizand, nemultumirile principale ale asociatiilor profesionale se refereau tocmai la „dezideratul” formulat de reprezentantii ISC, adica laarmonizarea legislatiei romanesti in domeniul constructiilor cu cea comunitara”.

Proiectul „Codul Constructiilor” elaborat de ISC nu a fost adoptat.  Motivul nu a fost comunicat…

In anul 2016, Ministerul Directiei Regionale si Administratiei Publice „a demarat procesul de codificare si armonizare a prevederilor legale aplicabile domeniului costructiilor”. Atunci s-au pus bazele „Codului Amenajarii Teritoriului, Urbanismului si Constructiilor” (CATUC). Procesul inceput de MDRAP s-a finalizat prin aprobarea tezelor prealabile prin HG nr. 298/2021.

La data de 13.04.2022 a fost publicat pe site-ul MDLPA proiectul de act normativ al CATUC 1), aflat in acest moment in dezbarere publica. Prin acest amplu proiect se doreste inlocuirea celor mai importante legi in vigoare din domeniul costructiilor, care vor fi unite intr-o singura lege.

Obiectivele CATUC, prezentate in Expunerea de motive” 1) reprezinta deziderate importante pentru reformarea sectorului de constructii din tara noastra si merita a fi nu numai citate, ci chiar apreciate.

„Codul Amenajarii Teritoriului, Urbanismului si Constructiilor reprezinta pilonul de baza al procesului de reforma a cadrului normativ si institutional si are o importanta majora pentru accelerarea procesului de dezvoltare a Romaniei”. „Prin intermediul Codului Amenajarii Teritoriului, Urbanismului si Constructiilor se propun:

  • un proces major de reformare care sa permita o reconcepere si o abordare inovativa a proceselor;
  • debirocratizarea, reducerea numarului de avize si acorduri si a termenelor de emitere a actelor administrative, precum si introducerea unor noi mecanisme care sa asigure procese administrative mai eficiente, digitalizate si calitate in constructii;
  • identificare corecta a actorilor in proces, a rolului si a responsabilitatilor acestora;
  • organizare moderna si eficienta a structurilor de specialiate de la nivel judetean si local, cu resurse umane competente”.

In opinia mea, CATUC este o compilatie a legilor existente, care s-a elaborat pe scheletul proiectului „Codul Constructiilor” initiat in 2006 de ISC.  Ambele coduri au fost construite pe principiul „axiomatic” ca legislatia adoptata dupa 1990 este buna si trebuie respectata. Chiar daca a fost criticat de unii specialisti si de asociatii profesionale, nu s-a pus in discutie daca este sau nu in spirit european.

Practic, frumoasele deziderate, anterior prezentate („proces major de reformare”, „introducerea de noi mecanisme”, „procese administrative mai eficiente si calitate in constructii”) sunt simple „figuri de stil”, pentru ca nu se regasesc in proiectul de lege redactat al noului Cod.

 

Cauzele rezultatelor slabe

Personal, in activitatea desfasurata in cadrul ISC si ulterior, am avut ocazia sa constat ca cele mai mari probleme de calitate din constructii exista la executia lucrarilor, pe santiere. Pornind de la acest considerent, abordarile din articolele subsemnatului referitoare la CATUC vizeaza cu predilectie problemele calitatii pe santiere si totodata problematica sigurantei proceselor.

Conform dezideratului declarat, CATUC ar putea deveni cel mai util si eficient proiect, daca scopul principal ar fi corectarea erorilor facute in perioada postdecembrista.

Daca dorinta „de reformare printr-un proces majorsi „introducerea unor noi mecanisme care sa asigure procese administrative mai eficientesi calitate in constructiieste sincera, in procesul „debirocratizarii1), devine imperios necesara analiza si eliminarea cauzelor care au generat problemele din ultimele trei decenii.

Din aceasta perspectiva, o cercetare serioasa este esential sa inceapa de la analiza rezultatelor care s-au obtinut. In cele ce urmeaza, voi face referire numai la informatiile mentionate in documente guvernamentale, desi presa a consemnat numeroase exemple „strigatoare la cer”. Cauzele ineficientei noastre raman un subiect de meditatie, dar sunt convins ca dupa ce veti citi constatarile guvernamentale le puteti descoperi…

 

Constatarile Corpului de control al primului-ministru

Corpul de control al primului-ministru a efectuat verificari la un numar de 12 structuri teritoriale ale Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC). Au fost constatate mai multe deficiente si incalcari ale dispozitiilor legale, care ar merita serios analizate. Voi exemplifica doar cateva, citand pasaje din documentul intitulat „Sinteza rapoartelor de control privind verificarile efectuate la 12 structuri teritoriale ale Inspectoratului de Stat in Constructii – I.S.C.” 10) inregistrat cu nr. 330/12.02.2016, la care voi face si scurte comentarii.

  • Limitarea rolului Statului in exercitarea controlului in domeniul calitatii in constructii ca urmare a unor dispozitii ilegale ale inspectorului general al Inspectoratului de Stat in Constructii – ISC si ale ministrului dezvoltarii regionale si administratiei publice, dispozitii prin care incepand cu anul 2014 participarea la toate fazele determinante a reprezentantilor inspectoratelor in constructii nu mai este obligatorie. Corpul de control al primului-ministru a specificat ca Procedura privind efectuarea controlului de stat in faze de executie determinante – indicativ PCF 002 si Ordinul MDRAP nr. 1370/2014 contravin flagrant prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 63/2001. [ISC este obligat sa participe la toate fazele determinante stabilite prin proiect si acceptate de inspectoratele teritoriale in constructii competente, in conformitate cu dispozitiile art. 4 alin. (5) – n.n. alin. (3) in perioada supusa verificarilor.]
  • Deficiente cu privire la activitatea de constatare si sanctionare a contraventiilor:

 – Aplicarea, de catre personalul cu atributii de control din cadrul structurilor teritoriale ale ISC, a unui numar mic de sanctiuni contraventionale, in comparatie cu numarul mare de actiuni de control si inspectie raportat.

 – Desi au fost constatate nereguli care, potrivit dispozitiilor legale, constituiau contraventii care se sanctionau cu amenda, nu au fost intocmite procese-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor. Procedand astfel, nu a fost asigurata aplicarea in mod unitar a normelor legale ce reglementeaza exercitarea controlului de stat al calitatii in constructii, in scopul prevenirii sau limitarii unor situatii ce pot aparea la constructii si care pot pune in primejdie sau afecta negativ viata, sanatatea sau pot cauza pierderi materiale. „Aplicarea de sanctiuni este obligatorie, nu facultativa”.

 – Constatarea si sanctionarea unor fapte contraventionale, cu incalcarea normelor privind competenta, respectiv a unor fapte care, conform dispozitiilor legale, trebuiau sa fie constatate si sanctionate de catre autoritatile administratiei publice locale. Si reciproca, „declinarea competentei de solutionare catre autoritatile administratiei publice locale”. 

 – Neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare unor atributii de serviciu, constand in neverificarea indeplinirii masurilor dispuse prin unele procese-verbale de control.

Comentariu: Aceste constatari trebuie privite prin prisma „filosofiei” in baza careia functioneaza legislatia calitatii in constructii, intemeiata pe cultivarea fricii prin pedepse si sanctiuni. Intrebarea de fond, care ar trebui sa ne dea serios de gandit, este „de ce unii dintre inspectori nu aplica legea?”…

Principiile care functioneaza in UE sunt diferite. In Germania, unde am avut o activitate cu firme romanesti pe cateva santiere, nu a venit nicio institutie a statului sa controleze calitatea lucrarilor. Nu a venit pentru ca nici nu exista o institutie similara ISC, care sa sanctioneze prin amenzi problemele de calitate. (Atentie! de calitate, nu problemele de disciplina in constructii, care sunt sanctionate). Acolo exista un sistem de control al executiei, bazat pe alte principii, mult mai riguros. Lucrarile prost executate trebuie refacute. La executie trebuie sa fii extrem de precaut pentru ca cerintele contractuale pentru firmele din executie se refera atat la respectarea calitatii cat si a termenelor de executie (zilnice/saptamanale). Adica se cere sa fii performant! Refacerea unor lucrari poate fi extrem de costisitoare pentru cine greseste si penalitatile pentru intarziere pot fi mult mai mari decat amenzile de la noi. Consider ca si CATUC ar avea nevoie de asemenea principii, nu de amenzile care s-au marit considerabil si nu rezolva problemele calitatii pe santiere, pentru ca se aplica tardiv.

  • Exercitarea, de catre inspectorii in constructii, a tuturor atributiilor date si nu doar a celor compatibile cu pregatirea profesionala. Activitati de control si inspectie precum verificarea constructiilor hidrotehnice, cailor ferate, drumurilor si podurilor, in conditiile in care inspectorii aveau doar specializarea „Constructii Civile, Industriale si Agricole”.
  • Neinstiintarea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului cu privire la construirea unor imobile cu destinatie turistica, fara autorizatie de construire / cu nerespectarea prevederilor acesteia. Potrivit OUG nr. 41/2010, toate constructiile cu destinatie turistica executate fara autorizatie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, finalizate sau in curs de executie, trebuiau sa fie desfiintate.

Concluziile Corpului de control al primului-ministru: „In cadrul Inspectoratului de Stat in Constructii – ISC exista o practica neunitara in aplicarea actelor normative de catre personalul cu atributii de control, interpretarea legii facandu-se in mod arbitrar, in lipsa unor proceduri care sa reglementeze clar activitatea de control si inspectie.

 

Au fost solutionate constatarile Corpului de control ?

In „Nota (din data de 19.12.2016) privind gradul de indeplinire de catre Inspectoratul de Stat in Constructii a masurilor propuse de catre Corpul de control al primului-ministru prin rapoartele de control privind verificarile efectuate la inspectoratele judetene in constructii” 11) s-au consemnat chestiuni care ar trebui sa ingrijoreze toti factorii cu putere de decizie ai statului. Consemnarile sunt incalificabile!

 „Din analiza informatiilor publice postate pe www.isc-web.ro a rezultat faptul ca […] participarea reprezentantilor ISC la toate fazele determinante «stabilite prin proiect si acceptate», in conditiile in care Ordonanta Guvernului nr. 63/2001 contine norme imperative onerative cu privire la acest aspect, este in vigoare si nu a fost modificata in conformitate cu aspectele sesizate in rapoartele de control”.

„Prin urmare, in urma analizei informatiilor furnizate de catre ISC, Corpul de control al primului-ministru constata ca niciuna dintre propunerile analizate nu a fost indeplinita corespunzator (!) si sustine in continuare ca ISC sa isi exercite atributiile in mod corespunzator”.

„Siguranta constructiilor este un domeniu de maxima importanta, avand in vedere riscul seismic specific Romaniei si faptul ca o supraveghere necorespunzatoare sau lipsa acesteia poate conduce, printre altele, la realizarea unor constructii necorespunzatoare din punctul de vedere al rezistentei la seisme”.

Nu am gasit alte informatii pentru a sti ce s-a intamplat ulterior in privinta problemelor consemnate, care au fost strigatoare la cer”. Insa ceea ce putem constata este ca factorii cu putere de decizie ai statului nu au fost deloc ingrijorati de aceste constatari ale Corpului de control al primului-ministru. Poate acum a venit momentul de a invata ceva din greselile care s-au facut in trecut…

 

Constatarile specificate in Proiectul de HG pentru aprobarea tezelor prealabile CATUC 12)

In Proiectul de HG elaborat de catre MDLPA s-au prezentat alte deficiente ale autoriatilor statului din domeniul constructiilor, care au fost sistematizate in cadrul capitolului III – „Rezultatele cercetarilor, studiilor si documentarilor stiintifice efectuate. Aprobarea tezelor prealabile ale CATUC s-a facut prin HG nr. 298/10.03.2021 si s-au dezvaluit alte chestiuni incalificabile.

  • Proceduri ineficace in domeniul disciplinei si controlului in constructii;
  • Exercitarea unui control axat pe conformitatea documentelor si nu pe calitatea acestora sau pe impactul interventiei asupra mediului construit;
  • Insuficient numar de specialisti cu pregatire adecvata in organismele de control;
  • Lipsa unor mecanisme de educatie si preventie;
  • In multe situatii, inceperea executiei unor lucrari de constructii fara a exista proiectul tehnic cu toate componentele necesare.

Comentariu: Doresc sa adaug, fara a intra in detalii, ca in activitatea pe care o desfasor am constatat, si pot aduce numeroase exemple, situatii in care executia nu numai incepe, ci se si finalizeaza fara elaborarea proiectului tehnic (!). Adica fara a fi definitivate solutiile din proiect, executia realizandu-se „dupa ureche”. Situatia am intalnit-o la numeroase cladiri rezidentiale, la care ISC, de regula (!) nu a efectuat niciun control, fiind interesat numai de incasarea cotelor de 0,5% si 0,1% pentru finantarea institutiei. Despre ce fel de sistem de asigurare a calitatii discutam?

Corpul de control al primului-ministru are posibilitatea sa verifice la nivel de tara cate cladiri s-au finalizat fara existenta proiectului tehnic si la cate cladiri ISC a incasat cotele prevazute de lege, fara a efectua cel putin un control la executarea lucrarilor. Ar trebui sa ne intrebam daca nu ar fi normal ca ISC sa restituie banii, in toate cazurile in care se va constata ca au fost incasati nejustificat (fara sa se efectueze controale). Conform Legii nr. 10/1995 actualizata, Art. 43. – (4) „Inspectoratul de Stat in Constructii – ISC utilizeaza 50% din fondul astfel constituit pentru indeplinirea atributiilor (!), potrivit prevederilor legale, si vireaza lunar 50% din acest fond in contul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice”…

Sintetizand, constatarile Corpului de control al primului-ministru si ale expertilor care au participat la elaborarea Proiectului de HG pentru CATUC au scos la iveala carente incalificabile ale activitatilor desfasurate, in decursul timpului, de institutia abilitata, „organul care raspunde din punct de vedere tehnic de executarea controlului statului” conform legislatiei din tara noastra. Aceste constatari facute la nivel guvernamental pun serios in discutie nivelul eficientei pe care controalele ISC o pot obtine in conditiile legislatiei adoptate. Nu ar fi cazul sa se elaboreze o strategie, avand la baza un model european performant, inainte de definitivarea CATUC, pentru a solutiona aceste grave probleme?

 

Modul de finantare a ISC este corect?

Exista situatii in care investitorii vireaza sume considerabile, iar ISC efectueaza cateva controale (in total 1, 2 sau 3, la o cladire, de exemplu). In toate cazurile, daca s-ar efectua un calcul extrem de simplu in care s-ar imparti suma virata la numarul total de controale, ar rezulta costul perceput de ISC pentru un control. Suma pe care un investitor o plateste pentru un control de cateva ore este fabuloasa. Incalificabil consider ca este faptul ca exista cladiri care s-au edificat fara ca ISC sa fi efectuat vreun control, desi a perceput cotele prevazute de lege de 0,5% si 0,1% pentru finantarea institutiei.

Sistemul de taxare prin prevederea unei cote procentuale din valoarea, fara TVA, a lucrarilor pentru realizarea constructiilor noi si a lucrarilor de interventie nu este echitabil, pentru ca sumele percepute pentru efectuarea unui control pot fi nejustificat de mari si nu stimuleaza reprezentantii ISC sa efectueze un numar cat mai mare de controale. E motivul pentru care reprezentantii ISC nu participa la toate controalele in faze determinante?

Modul de tarifare practicat in alte tari, unde s-a stabilit un sistem de taxare valoric in care se indica sumele minima si maxima aferente fiecarei operatii (inclus in Tabloul cuprinzand impozitele si taxele locale) il consider mai echitabil.

 

Cum functioneaza activitatile de control pe santier in tarile UE dezvoltate?

Modalitatea in care se efectueaza activitatile de control in timpul fazei de construire in tarile Uniunii Europene a fost descrisa detaliat intr-un document important, publicat pe site-ul Consortiului European pentru Controlul in Constructii, www.cebc.eu.  Cine va avea curiozitatea va putea afla, consultand site-ul, ca organisme similare ISC exista doar in foste tari socialiste. In documentul „Building Control Systems in Europe” 13), in capitolul „Control Activities during the Construction Phase” este prezentata o cu totul alta viziune, comparativ cu sistemul calitatii existent in tara noastra. Voi cita cateva principii. In Uniunea Europeana „Elementele de control privat pot fi gasite in aproape toate tarile, cel putin prin delegarea sarcinilor catre experti privati independenti”. „Se poate concluziona ca exista o tendinta generala de „privatizare” a activitatilor de control al cladirilor, prin „delegarea sarcinilor de la autoritati catre persoane private independente, dar in cadrul procedurilor conduse de autoritate13).

Personal, am avut ocazia sa constat exigenta controalelor/verificarilor pe  santier in cazul lucrarilor de armare in activitatea desfasurata pe cateva santiere din Germania. Chiar daca tara nu este amplasata in zona seismica, sistemul de asigurare a calitatii confera o garantie de siguranta a cladirilor mult mai mare decat cel practicat in tara noastra, gratie unor mecanisme in care factorii care efectueaza controalele sunt mult mai pretentiosi in materie de calitate.

In Germania, verificarea calitatii pe santiere este efectuata la cladiri de importanta redusa de „Statiker” (proiectanti de rezistenta) si la cladirile de complexitate mai mare, precum si la cladirile publice, de catre „Prüfstatiker” (verificatori de proiecte/ ingineri de testare). Verificarea executiei pe santier nu este o obligativitate a tuturor persoanelor care au proiectat sau au verificat proiectele de rezistenta. „Prüfstatiker” sunt insarcinati de catre autoritatile competente („Bauamt” – autoritatea de constructii sau „Bauaufsichtsbehörde” – autoritatea de supraveghere a cladirilor) sa efectueze inspectia structurala precum si supravegherea executiei unui proiect. Inginerii implicati sunt specializati, recunoscuti, trebuie sa indeplineasca cerinte grele de calificare si sunt raspunzatori pentru calitatea pe care o ofera. Firmele de inginerie sunt responsabile pentru controlul lor. Potentialii ingineri de verificare trebuie sa aiba, de asemenea, mai mult de zece ani de experienta in proiectare si sa cunoasca diferite probleme materiale, economice si ecologice. De asemenea, trebuie sa fie familiarizati cu managementul cladirilor si legislatia constructiilor, sa aiba mai mult de un an de experienta ca inginer de santier si sa aiba varsta cuprinsa intre 35 si 60 de ani. 14)

Acestia pot, in functie de propria evaluare si nevoi, sa determine cand si cum trebuie efectuata supravegherea aleatorie a constructiei. Prin urmare, pot decide si ce masuri trebuie luate pentru a preveni eventualele defecte si pericole. Acestea includ oprirea constructiei, demolarea si interzicerea temporara a utilizarii.  Inginerii de testare pot accepta comenzi de testare numai daca se pot asigura ca lucrarile sunt efectuate corect, tinand cont de amploarea lucrarilor lor de testare si de timpul in care trebuie sa fie prezenti pe santier”. 15) „Verificatorii de proiecte pot angaja persoane care sa ii reprezinte (!!!) la efectuarea controalelor pe santiere, dar este important ca acestia pot folosi doar angajati calificati pentru sarcini de audit in munca lor. In acelasi timp, trebuie sa se asigure ca activitatile lor sunt pe deplin monitorizate. Este important ca inginerul verificator comandat sa isi poata asuma intreaga responsabilitate pentru o testare adecvata. In fiecare land al Germaniei exista reglementari de inspectie a cladirilor, ce contin cerintele de baza privind activitatile inginerului de inspectie.” 16) Esential este sa participe factorii cei mai priceputi, cei mai exigenti si cei mai interesati. Dintre factorii care contribuie la asigurarea calitatii, cine cunoaste cel mai bine proiectul? Cine este cel mai interesat factor ca un proiect sa fie transpus fara greseli la executie? Sunt intrebari retorice, care ar fi trebuit sa fi fost analizate de multi ani de autoritatile noastre competente.

Modele din tarile UE avansate ofera solutii la problemele calitatii cu care ne confruntam. Din pacate, asemenea deziderate, prezentate in „Expunerea de motive” („proces major de reformare”, „introducerea de noi mecanisme”, „procese administrative mai eficiente si calitate in constructii”) lipsesc din CATUC.

Cine va analiza modul de asigurare a calitatii in constructii din tarile UE, unde „inspectiile sunt partial delegate unor persoane private” 13), poate constata ca si in Romania exista in prezent factorii care pot asigura functionarea mecanismelor pe baza unui model european performant.

Problema de fond este ca, in Romania, responsabilii tehnici cu executia si dirigintii de santier sunt in prezent (cu exceptiile de rigoare, care intaresc regula!) factori lipsiti de o reala exigenta si mai ales de interes. In conditiile in care activitatea acestora ar fi supravegheata de catre proiectanti / verificatorii de proiecte, sunt convins ca interesul si exigenta in materie de calitate a acestora ar creste substantial. Atat proiectantii cat si verificatorii de proiecte sunt / vor fi mult mai pretentiosi la selectarea colaboratorilor (persoanelor desemnate sa efectueze controlul pe santier), nu cum se realizeaza in prezent, de multe ori pe criteriul pretului celui mai mic.

Prin adoptarea acestui mecanism s-ar obtine doua importante castiguri in asigurarea calitatii pe santiere. Primul ar fi cresterea exigentei la controalele efectuate, al doilea castig insemnat ar fi faptul ca se va efectua verificarea unui numar mai mare de obiective de constructii. Problema de fond a sesizat-o domnul Felician Hann, in anul 1993. „Inspectia in constructii nu are un personal suficient, care sa realizeze ceva practic eficient. Inspectia in constructii face controlul respectarii legilor, dar nu poate inlatura riscurile si pericolele. Implicarea autoritatii publice locale, a unor institutii mai legate de specificul local, in controlul calitatii, ar avea menirea sa inlature riscurile pentru populatie” 17). In prezent avem o mare problema. Din cauza personalului insuficient, numeroase constructii raman necontrolate. Am aflat ca se practica de tot mai numerosi responsabili tehnici cu executia si de diriginti de santier semnarea proceselor verbale de receptie calitativa (P.V. de lucrari ascunse!), la multe obiective de constructii, doar pe baza unor controale superficiale, sau din birou.

Doua personalitati dragi mie ne indemna sa luam atitudine si sa ne implicam daca ne dorim o schimbare. „Noi vedem nelegiuirile din jurul nostru si tacem. Vedem nelegiuirile din jurul nostru si inchidem ochii. Vedem nelgiuirile din jurul nostru si n-avem curajul sa spunem ca nu-i bine. Vedem nelegiuirile din jurul nostru si n-avem indrazneala sa le aratam ca nelegiuiri. Vedem nelegiuirile din jurul nostru si ne facem ca nu le vedem, ca nu le stim, ca si cand lucrurile acelea care se fac spre rau sunt spre bine. De ce facem noi asa?”

„Constient sau nu, eu zic ca intreaga comunitate inginereasca este sau ar trebui sa fie interesata de subiect.

Eu chiar sunt interesat, ba chiar sunt si implicat si as fi foarte bucuros daca ma voi putea consulta si cu dumneavoastra pe aceasta tema. Consider ca orice opinie e bine-venita, iar ca sa ajungem la un sistem mai bun e nevoie ca tot mai multi dintre noi sa aiba disponibilitatea sa-si exprime punctul de vedere. In orice caz, e nevoie ca societatea civila, corpul profesional sa-si faca tot mai auzita opinia, intrucat am vazut ca statul nu a evoluat semnificativ (desi a avut un moment extraordinar sa o faca), ba sub multe aspecte putem spune ca a regresat. Intre timp, noi am mai imbatranit, lumea s-a mai schimbat, e mai complexa, practicile au evoluat, insa constatam cu oarecare tristete ca problemele au ramas in mare aceleasi. Cine stie, poate acum…”

Stim cu totii cat de greu se poate schimba o lege. Dar un cod, edificat pe principiile „Codului Constructiilor” din anul 2006, care ascunde aceeasi „capcana”, se va mai putea schimba vreodata? „Noi nu putem sa renuntam la organizarea centralista a controlului de stat, e o treaba de viitor. La ora actuala lansand o asemenea idee nu suntem pregatiti sa functionam. Nu este momentul sa lansam aceasta” 18), spunea in 1993 o persoana din Conducerea ISC. In acest context de idei fac un apel la specialistii din constructii, la asociatiile profesionale si care isi doresc o schimbare, ce poate aduce rezultate mai bune. Este important sa ne implicam! Pentru ca schimbarile nu vin de la sine! Pot veni insa odata cu implicarea noastra.

 

Concluzii

  • Dezideratele prezentate in „Expunerea de motive” 1) – „Codul Amenajarii Teritoriului, Urbanismului si Constructiilor” urmand sa reprezinte pilonul de baza al procesului de reforma a cadrului normativ si institutional”, avand „o importanta majora pentru accelerarea procesului de dezvoltare a Romaniei” – sunt cele mai potrivite si necesare in imprejurarile actuale, prin consecintele pozitive.
  • Problema de fond este ca aceste principii nu au fost transpuse in proiectul de lege care a fost elaborat. Lipseste tocmai esentialul: „procesul major de reformare”, „introducerea unor noi mecanisme care sa asigure procese administrative mai eficiente, si calitate in constructii”. Reforma cadrului institutional „este admirabila, e sublima, putem zice, dar lipseste cu desavarsire.” 19)
  • Inspectoratul de Stat in Constructii nu are un personal suficient, care sa realizeze ceva practic eficient. ISC face controlul respectarii legilor, dar nu poate inlatura riscurile si pericolele.
  • Sunt discutabile „Identificarea corecta a actorilor in proces, a rolului si a responsabilitatilor acestora”. Responsabilitatile autoritatilor publice nu sunt definite corect. Nu este firesc ca Inspectoratul de Stat in Constructii sa nu detina prin lege nicio responsabilitate. Consider ca in lege ar trebui introduse sanctiuni si pentru membrii ISC care nu respecta legea, iar acestea ar putea fi aplicate de Corpul de Control al primului-ministru.
  • Sanctionarea cu amenzi pentru deficiente de calitate este specifica economiilor centralizate. Din moment ce in Romania nu s-a adoptat un model european (modelul nostru este specific tarilor socialiste!), in baza unei strategii minutios elaborate, este prematur sa se puna in discutie „Codul Amenajarii Teritoriului, Urbanismului si Constructiilorin forma actuala.
  • Digitalizarea unor procese poate contribui substantial la debirocratizare. Dar numai digitalizarea nu poate sa produca reforma preconizata. Fara schimbarea mecanismelor existente, vom avea o cosmetizare a legislatiei existente. Romania are nevoie de o reforma profunda. (cum scrie in „Expunerea de motive” !)
  • Consider ca actualul Proiect de lege necesita „sa se schimbe pe ici – pe colo, si anume in punctele… esentiale”. Altfel impartasim propunerea lui Farfuridi: „sa se revizuiasca, primesc! Dar sa nu se schimbe nimica!” 19)
  • In Romania exista in prezent factorii care pot asigura functionarea mecanismelor pe baza unui model european performant la controalele din executie.
  • Modul de finantare a ISC prin prevederea unei cote procentuale din valoarea lucrarilor pentru realizarea constructiilor noi si a lucrarilor de interventie nu este echitabil, pentru ca sumele percepute pentru efectuarea unui control pot fi nejustificat de mari si nu stimuleaza reprezentantii ISC sa efectueze un numar cat mai mare de controale. Modul de tarifare practicat in alte tari, unde s-a stabilit un sistem de taxare valoric in care se indica suma minima si suma maxima aferente fiecarei operatii, care este publicat, il consider mai echitabil.
  • In momentul in care se doresc schimbari de asemenea amploare este necesara elaborarea unei strategii la nivel de tara, pentru a sti in ce directie ne indreptam. Minunatul deziderat prezentat in „Expunerea de motive” – „organizarea moderna si eficienta a structurilor de specialiate” – nu poate fi conceput fara o strategie, mecanismele sistemului centralizat nu pot aduce rezultate adecvate intr-o economie de piata.
  • Imi exprim speranta ca la nivelul MDLPA se vor analiza chestiunile puse in discutie inainte de transmiterea la Parlament a Proiectului de „Lege pentru aprobarea Codului Amenajarii Teritoriului, Urbanismului si Constructiilor”.
  • Fara sa se adopte un model european si fara sa se analizeze cauzele ineficientei noastre, consider ca este prematura adoptarea CATUC si in viitor nu va aduce rezultate semnificative.

 

Bibliografie

1) Expunere de motive si Proiectul Lege pentru aprobarea Codului Amenajarii Teritoriului, Urbanismului si Constructiilor (www.mdlpa.ro);

2) Codul Constructiilor – proiect plin de noutati controversate (adevarul.ro);

3) Proiectul unui Cod al Constructiilor (jurnalul.ro);

4) Vom avea un Cod al Constructiilor (avocatnet.ro);

5) OAR – Scrisoarea adresata Presedintelui Romaniei (nr. OAR 2757/ 8/12/2006) (revistaconstructiilor.eu);

6) ISC – Scrisoare deschisa – Punct de vedere referitor la pozitia Ordinului Arhitectilor din Romania cu privire la elaborarea proiectului Codul Constructiilor (revistaconstructiilor.eu);

7) Scrisoare adresata Domnului Serban Sturdza, Presedintele OAR, de Uniunea Internationala a Arhitectilor, semnata de Martin Drahovsky – vicepresedintele UIA (30.11.2006) (revistaconstructiilor.eu);

8) Controlul de stat in constructii – comentarii la proiectul ISC – Codul Constructiilor (revistaconstructiilor.eu);

9) ARACO – Proiectul Codului Constructiilor (revistaconstructiilor.eu);

10) Sinteza ISC (control.gov.ro);

11) Nota ISC – Implementare masuri (19.12.2016) (control.gov.ro);

12) Proiectul HG pentru aprobarea tezelor prealabile ale Codului Amenajarii Teritoriului, Urbanismului si Constructiilor (www.mdlpa.ro);

13) Building Control Systems in Europe – Control Activities during the Construction Phase (traducere din limba engleza – pag. 4) (www.cebc.eu);

14) Frits Meijer & Henk Visscher – Control: Private versus Public Responsibilities (traducere din limba engleza);

15) Der Prüfstatiker – Verificatorul proiectelor de rezistenta (traducere din limba germana) (estatika.de);

16) Aufgaben des Prüfingenieurs – Sarcinile inginerului verificator traducere din limba germana (de.wikipedia.org);

17) Inregistrarea video a discursului domnului Felician Hann la Schimbul de experienta al laboratoarelor de constructii – SELC Iasi – nov. 1993, (revistaconstructiilor.eu);

18) Codul Amenajarii Teritoriului, Urbanismului si Constructiilor intre vis si realitate (I) (martie 2022) (revistaconstructiilor.eu);

19) Ion Luca Caragiale – O scrisoare pierduta.

 

Autor:
ing. Dan COPACIAN

 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 191 – mai 2022, pag. 60

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2022/05/01/codul-amenajarii-teritoriului-urbanismului-si-constructiilor-intre-vis-si-realitate-ii/

7 pings

  1. Eugen Dorobantu a spus:

    Implicarea si preocuparile domnului Copacian pe aceasta tema sunt demne de respectul nostru, al comunitatii de arhitecti si ingineri dar si al „masei tacute” administratii locale si locuitori ai oraselor si satelor noastre.
    Sper in mobilizarea breslei arhitectilor si a celei inginerilor, asa cum s-a intamplat in 2006.
    Ar fi pacat sa se rateze un moment in care am putea face un pas mare inainte in efortul de a moderniza abordarea in domeniul urbanistic, al dezvoltarii infrastructurii si al creerii unui mediu construit de calitate si corespunzator exigentelor impuse de conceptia unui viitor sustenabil.
    Personal sunt pentru limitarea dreptului de elaborare de norme de catre autoritati ale statului limitand competentele acestora la verificarea bunelor practici si ale prevederilor legale.
    Apreciez in mod special efortul depus de catre dl Copacian, dorind sa obtina o puernica sustine din partea breslelor de specialisti.
    Respect!

    1. Dan Copacian a spus:

      Mulţumesc mult!
      Şi eu consider că „NU există nici un temei ca sisteme și cutume legislative depășite să nu fie schimbate, iar AICPS, (din care facem parte) are datoria să propună un sistem bun, coerent, eficace, potrivit cu piața și cu condițiile locale”. In opinia mea aceasta este misiunea fiecărei asociaţii profesionale.
      Sper că pledoariile mele îşi vor găsi un ecou şi la factorii cu putere de decizie din ţara noastră care îşi doresc o „reformă profundă” în sistemul calităţii construcţiilor, pentru a deveni mai performanţi.

  2. Tudor Pop a spus:

    In ceea ce ma priveste, ca roman stabilit in Australia din 1991 si lucrind in ultimii 15 ani in Orientul Mijlociu (Qmirate, Arabia Saudita, Qatar), avind diferite pozitii de managemnent consider ca cele relatate de colegul nostru domnul Dan Copacean sint cit se poate de relevante, corecte, obiective si impetuos necesare daca dorim un real progres in industria de constructii.

    Ma bucura faptul ca domnul Dan Copacean are un asemenea devotament si implicare in aceasta industrie din care fac si eu parte cu mindrie.

    Ar fi pacat sa nu putem ajuta acesti oameni care cred cu adevarat la un progress european si aici in Romania.

    Personal fac in apel celor care iubesc cu adevarat acesasta profesie sa se implice in imbunatatirea normelor atit de necesare in buna fuctionare a intregii activitati de constructii in Romania.

    Cu respect,
    Tudor Pop

    1. Dan Copacian a spus:

      Mulţumesc mult!
      România a avut după Revoluţie două mari şanse de aliniere la progresul înregistrat în ţările dezvoltate, pe care le-a ratat. Prima ocazie a fost înainte de adoptarea Legii calităţii (L10/1995). A doua ocazie a fost înainte de aderarea României la UE.
      Lansarea „Codului Amenajării Terenului, Urbanismului și Construcțiilor” reprezintă în opinia mea a treia mare şansă de a implementa un „sistem mai bun, coerent, eficace, potrivit cu piața și cu condițiile locale”
      “It’s Now or Never”… (pentru cei care iubesc România)
      https://www.youtube.com/watch?v=SC5mk4CYnns

  3. Tudor Pop a spus:

    In ceea ce ma priveste, ca roman stabilit in Australia din 1991 si lucrind in ultimii 15 ani in Orientul Mijlociu (Qmirate, Arabia Saudita, Qatar), avind diferite pozitii de managemnent consider ca cele relatate de colegul nostru domnul Dan Copacean sint cit se poate de relevante, corecte, obiective si impetuos necesare daca dorim un real progres in industria de constructii.

    Ma bucura faptul ca domnul Dan Copacean are un asemenea devotament si implicare in aceasta industrie din care fac si eu parte cu mindrie.

    Ar fi pacat sa nu putem ajuta acesti oameni care cred cu adevarat la un progress european si aici in Romania.

    Personal fac in apel celor care iubesc cu adevarat acesasta profesie sa se implice in imbunatatirea normelor atit de necesare in buna fuctionare a intregii activitati de constructii in Romania.

    Cu respect,

  4. V.A. a spus:

    Este o analiza foarte buna si amanuntita care ar trebui trimisa si luata in seama de cei ce participa la elaborarea Codului. Sunt constient totusi ca punctele ce fac trimitere la centralizarea pietii constructiilor vor fi trecute cu vederea de reprezentantii statului. Desi AICPS este formata din profesionisti si are un cuvant greu de spus in domeniul proiectarii si al consultantei, partea de administrare si de control al pietii este inca in umbra marilor zone gri – taxe din din care statul poate profita fara sa faca prea mult efort – chestiune care nu poate fi hotarata decat politic, chiar daca profesionistii sa zicem ca ar fi in majoritate de acord cu o descentralizare. Dar sa nu ne amagim…

  5. Gulea Augustin a spus:

    Realizarea activitatilor de control in timpul construirii de catre experti privati independenti ar eradica practica actuala de aplicare a art.36, d) din LEGEA 10/1995 cu desconsiderarea art.1, (1) din LEGEA 50/1991, noi fiind acum beneficiari de constructii care nu garanteaza cerintele fundamentale.
    LEGEA 10/1995 ART. 36, d): Constituie contraventie realizarea de constructii fara proiecte sau pe baza de proiecte neverificate de specialisti atestati conform prevederilor legale.
    LEGEA 50/1991 ART.1, (1): Executarea lucrarilor de constructii este permisa numai pe baza unei autorizatii de construire sau de desfiintare emisa in conditiile prezentei legi, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil – teren si/sau constructie.
    Astazi mass-media ne-a informat ca Romania are nevoie de 105 ani ca sa ajunga Germania din urma.
    Cu certitudine refuzam sa fim in pas cu vremurile.

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.