«

»

Implicarea Societatii Romane de Geotehnica si Fundatii in auditarea si revizuirea reglementarilor tehnice din domeniul Geotehnica si Fundatii. Partea a II-a: Consideratii privind revizuirea normativelor tehnice NP 123 si NP 074

Share

(Continuare din nr. 192, iunie 2022)

 

Societatea Romana de Geotehnica si Fundatii (SRGF), prin specialistii sai, dar si ca organizatie colectiva, a fost intotdeauna implicata alaturi de autoritatile statului in activitatea de elaborare si revizuire a reglementarilor tehnice din domeniu si se implica si in continuare in aceste activitati.

Astfel, in cadrul proiectului intitulat „Sistematizarea legislatiei din domeniul amenajarii teritoriului, urbanismului si constructiilor si consolidarea capacitatii administrative a structurilor de specialitate din institutiile publice centrale cu responsabilitati in domeniu”, cod SIPOCA 50, autoritate contractanta fiind Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei, derulat prin Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, SRGF s-a implicat activ si a realizat o analiza a actualului sistem de reglementari tehnice in domeniul Geotehnica si Fundatii, precum si un audit – prin specialistii sai – al unora dintre aceste reglementari tehnice (aspecte prezentate in Partea I a articolului, publicat in nr. din iunie 2022) si a formulat comentarii si observatii asupra reviziilor partiale ale normativelor tehnice NP 074 – Normativ tehnic privind documentatiile geotehnice pentru constructii si NP 123 – Normativ privind proiectarea geotehnica a fundatiilor pe piloti.

In aceasta parte a II-a a articolului redam pe scurt aspecte preluate din punctele de vedere emise de SRGF fata de revizuirea celor doua normative tehnice.

 

Consideratii asupra revizuirii NP 123 –

Normativ privind proiectarea geotehnica a fundatiilor pe piloti

Normativul tehnic NP 123 necesita o revizuire partiala, asa cum de altfel a fost solicitat de SRGF – Filiala Bucuresti, impreuna cu UTCB, in nov. 2018, pentru corectarea valorii coeficientului partial aplicat rezistentei la tractiune a pilotilor,  dar si pentru o mai buna si mai clara prezentare a metodei prescriptive de proiectare, fata de celelalte metode posibile de proiectare.

SRGF a sustinut, in Nota de fundamentare din 2018, si necesitatea unei mai bune armonizari cu SR EN 1997-1 (Eurocod 7), a adaugarii de informatii despre alte metode de calcul bazate pe utilizarea parametrilor geotehnici ai terenului determinati pe diferite cai (laborator, teren), precum si introducerea de valori pentru coeficientii partiali pentru anumite categorii de piloti cu utilizare pe scara larga in Romania. Cea mai recenta revizuire – din 2022 – a fost una strict partiala, asa cum s-a putut realiza ea in timpul disponibil si pe baza datelor avute la dispozitie; de aceea, nu toate aceste aspecte au putut fi rezolvate. SRGF se va implica activ in aceasta problema prin constituirea unui grup de lucru care sa pregateasca baza de date cu valori din incarcari de proba, necesara pentru viitoarea revizie a NP 123.

SRGF a apreciat, in aceasta revizie din 2022, corectarea valorii coeficientului partial pentru rezistenta ultima la tractiune stabilita prin metode prescriptive, gm = 2,4, valoarea corecta fiind gm = 1,65.

Se mai poate mentiona precizarea clara a tuturor metodelor posibil a fi utilizate in proiectarea fundatiilor pe piloti, respectiv:

  • utilizarea rezultatelor unor incarcari pe piloti de proba sub sarcini statice;
  • metode de calcul empirice sau teoretice, bazate pe rezultatele unor incercari de laborator sau de teren asupra pamanturilor, a caror validitate a fost confirmata de incercari sub sarcini statice pe piloti de proba;
  • utilizarea rezultatelor unor incercari sub sarcini dinamice a caror validitate a fost demonstrata prin incercari sub sarcina statica in situatii comparabile;
  • comportarea observata a unei fundatii pe piloti comparabile, cu conditia ca acest mod de abordare sa fie sustinut de rezultatele investigatiilor pe amplasament si ale incercarilor asupra terenului.

Astfel, este mai clar ca decizia asupra metodei este a proiectantului. In editia actuala a normativului era interpretabil acest lucru si multi considerau ca se impune metoda prescriptiva.

De asemenea, tot referitor la metoda prescriptiva, practica unor proiectanti era utilizarea acesteia in combinatie cu abordarile de calcul din Eurocod 7 pentru SLU GEO, aplicand si coeficientii partiali asociati acestora. In textul revizuit este clar precizat ca metoda prescriptiva „nu este asociata cu abordarile de calcul si coeficientii partiali indicati in SR EN 1997-1 si SR EN 1997-1/NB. Metoda prescriptiva are proprii coeficienti partiali.” In plus, in formulele de verificare aferente metodei prescriptive, valorile parametrilor geotehnici au fost corectate ca fiind valori caracteristice, nu de calcul.

 

Consideratii asupra revizuirii NP 074 –

Normativ tehnic privind documentatiile geotehnice pentru constructii

In urma activitatii de audit, NP 074-2014 – Normativ tehnic privind documentatiile geotehnice in constructii a fost propus pentru revizuire partiala, in scopul rezolvarii unor aspecte care s-au dovedit problematice in practica si pentru corelarea sa cu alte reglementari, in special europene, dar si pentru adaptarea la noile domenii de competenta Ag si Af.

In prezent, a fost elaborata redactarea a 2-a, iar SRGF, prin specialistii sai sau prin puncte de vedere comune, a formulat observatii la toate etapele: consultare, redactarea 1 si redactarea a 2-a, in vederea asigurarii unui continut al actului normativ cat mai corect si benefic pentru utilizatorii sai si alti factori implicati.

S-au inclus in aceasta revizuire mai multe modificari benefice, care raspund nevoilor pietei din domeniu, cum ar fi: s-au detaliat tipurile de documentatii geotehnice, s-a clarificat ce trebuie pastrat in Studiul geotehnic si ce tine de Proiectul geotehnic, in corelatie si cu domeniile de competenta Ag si Af pentru verificarea tehnica atestata, dar si cu prevederile SR EN 1997-1, s-au detaliat si clarificat Procesul verbal de natura a terenului de fundare si Raportul de monitorizare geotehnica, dar s-au redat si particularitatile si continutul expertizelor geotehnice si s-a introdus Tema de investigare geotehnica. De asemenea, s-au adaugat elemente legate de investigarea hidrogeologica (care lipseau aproape total) si pentru studiul stabilitatii pantelor in etapa de investigare geotehnica. De asemenea, un aspect important de mentionat este ca s-a revizuit caracterul de recomandare al prevederilor legate de cantitatea si calitatea investigatiilor, care au devenit cerinte minimale, in vederea reducerii decalajelor mari din practica datorate interpretarii diferite a prevederilor cu caracter de recomandare.

In mod special, racordarea NP 074 cu prevederile actuale ale SR EN 1997 (Eurocod 7) referitoare la proiectul geotehnic a fost deosebit de bine primita de membrii SRGF, in special de proiectantii geotehnicieni, care s-au lovit in practica de probleme legate de elemente de proiectare date cu titlu de recomandare in Studiul geotehnic, dar care nu puteau fi urmate la proiectare din varii motive (modificari ale proiectului, cerinte diferite, diferente de interpretare a rezultatelor investigatiei geotehnice, necesitatea de corelare a valorilor caracteristice ale parametrilor geotehnici cu starile limita analizate la proiectare etc.) sau pentru care nu era clar cine poarta raspunderea implementarii recomandarilor in cadrul proiectelor de constructii.

Astfel, in prima redactare a normativului revizuit, din continutul cadru al Studiului geotehnic au fost eliminate recomandarile si calculele privind sistemul de fundare al constructiilor proiectate, care trebuie sa fie apanajul exclusiv al Proiectului geotehnic, ceea ce delimiteaza foarte clar, in conformitate cu prevederile Eurocod 7 si cu cele 2 cerinte de verificare Ag (investigare geotehnica) si Af (investigare si proiectare geotehnica), atributiile si responsabilitatile rezultate in urma realizarii celor doua documentatii geotehnice distincte.

Ulterior insa, printr-o interpretare a unor prevederi ale HG 907 care se refera la continutul documentatiilor pentru investitiile din fondurile publice, s-a considerat ca eliminarea recomandarilor privind sistemul de fundare ar contraveni HG 907, iar prevederile NP 074 nu pot fi discriminatorii in functie de fondurile pentru investitie, cerintele de calitate trebuind sa ramana aceleasi. Desi SRGF a atentionat asupra faptului ca mentinerea recomandarilor referitoare la sistemul de fundare, adancimea de fundare, necesitatea de imbunatatire a terenului etc. este contradictorie cu alte prevederi din text, putand provoca neclaritati majore in ceea ce priveste raspunderea fiecarui autor, recomandarile au fost reintroduse in redactarea a 2-a drept continut minimal al Studiului geotehnic. Mai multi specialisti ai SRGF care activeaza in principal in domeniul proiectarii geotehnice au reactionat la aceasta modificare a Anexei C – Continutul Studiului Geotehnic, sustinand eliminarea punctelor referitoare la includerea drept continut minimal a recomandarilor privind sistemul de fundare si a necesitatii imbunatatirii terenului de fundare, pe baza urmatoarelor argumente:

  • Contradictia cu definitia data pentru Proiectul geotehnic: „Proiectul geotehnic reprezinta documentatia tehnica care se intocmeste pentru a analiza rezistenta si stabilitatea masivelor de pamant si a terenului de fundare al constructiilor stabilind solutiile de fundare pentru acestea, precum si pentru a dimensiona structurile geotehnice in interactiunea cu terenul.”. Astfel, se prevede clar faptul ca solutiile de fundare se stabilesc in Proiectul geotehnic. De asemenea, la Continutul cadru al Proiectului geotehnic apare: «stabilirea adancimilor de fundare si a solutiilor de fundare pentru structurile proiectate», deci este clar apanajul etapei de proiectare geotehnica.
  • Contradictie cu definitia investigarii geotehnice: „Investigarea geotehnica a terenului se refera la stabilirea starii pamanturilor, rocilor si apei subterane, precum si la determinarea proprietatilor pamanturilor si rocilor si colectarea informatiilor suplimentare relevante asupra amplasamentului.”. Astfel, este clar ca etapa de investigare geotehnica, finalizata prin Studiul geotehnic, nu are ca scop formularea de recomandari sau ipoteze asupra solutiilor de fundare sau a structurilor geotehnice.
  • Draftul precizeaza si ca solutiile de fundare recomandate prin Studiul geotehnic se vor definitiva prin Proiectul geotehnic, si astfel se induce ideea ca solutiile recomandate prin studiu sunt cele care vor fi adoptate la etapa de proiectare geotehnica, proiectantul geotehnician nemaiavand posibilitatea de a-si alege solutiile de fundare, ceea ce este fundamental gresit.
  • Apare o problema de raspundere asupra solutiilor de fundare care au doar recomandare in Studiul geotehnic (desi apare scris ca acelea vor fi definitivate la proiectul geotehnic), nu este clar daca proiectantul este obligat sau nu sa urmeze aceste recomandari, iar daca o face, a cui este raspunderea asupra acestor solutii. Astfel, o raspundere care este clar doar a proiectantului trece in mod fals catre elaboratorul studiului geotehnic, al carui obiectiv a fost doar investigarea terenului, asa cum este clar definit anterior. De altfel, elaboratorii studiilor geotehnice vor intelege rapid problema raspunderii partajate, ca si colegii lor din alte tari, si vor alege in majoritate sa nu furnizeze astfel de recomandari in lipsa cunoasterii in detaliu a proiectului.
  • Chiar in contextul prevederii (salutare) a obligativitatii elaborarii unei teme de investigare, la momentul realizarii investigatiilor geotehnice si elaborarii studiului geotehnic nu sunt cunoscute / complete toate datele structurale, ca atare formularea unor recomandari de solutii de fundare in lipsa acestora poate duce (asa cum se intampla, de altfel, deseori in prezent, pe baza actualei versiuni a NP 074) la solutii gresite sau nepotrivite, care, in unele situatii (desi sunt doar recomandari, unele companii sau asiguratorii acestora impun urmarea acestor recomandari la proiectare), trebuie urmate de catre proiectant, nefiind clar a cui este raspunderea.
  • In multe cazuri exista mai multe etape de investigare, realizate de companii diferite, fiecare finalizata cu un Studiu geotehnic (eventual de detaliu) care au prelucrat si interpretat diferit datele obtinute din amplasament si au recomandat solutii diferite, punand proiectantul intr-o situatie dificila si fiind din nou imposibil de determinat a cui va fi raspunderea pentru solutiile proiectate.
  • In multe cazuri bugetele sunt dimensionate pe baza Studiului geotehnic, nemaiasteptandu-se proiectarea, astfel ca, pe baza unor recomandari neadecvate de solutii de fundare, pot rezulta depasiri bugetare importante, fara, din nou, a sti cine este responsabil pentru acestea.
  • Era clar si corect prevazut in redactarea 1 a NP 074 faptul ca Studiul geotehnic (rezultatul investigarii geotehnice) trebuie verificat de un verificator Ag sau Af, iar Proiectul geotehnic – doar de un verificator Af, astfel ca un verificator tehnic Ag, a carui competenta este limitata la investigatia geotehnica, va verifica un studiu care precizeaza solutii de fundare care sunt doar de competenta Af.

NB: Ulterior, la redactarea a 2-a, aceste precizari au fost eliminate, deoarece cerintele de verificare sunt precizate clar in legislatia superioara, respectiv faptul ca Ag se refera la investigarea geotehnica, iar Af la investigarea si proiectarea geotehnica, de unde rezulta foarte clar si cine trebuie sa verifice cele 2 documentatii.

  • Apare ca obligativitate a se face precizari in cadrul Studiului geotehnic asupra necesitatii imbunatatirii/consolidarii terenului. Dar necesitatea imbunatatirii terenului rezulta ca urmare a analizei (prin calcul sau alte metode) posibilitatilor de aparitie a starilor limita ultime si de serviciu in teren sau concomitent in structura si teren, analiza care se face in cadrul Proiectului geotehnic.

In redactarea a 2-a a NP 074 a fost insa inclusa o clarificare foarte utila legata de raspunderea fata de solutiile recomandate in Studiul geotehnic, mentionandu-se clar faptul ca acestea au caracter strict informativ si raspunderea ii revine exclusiv proiectantului pentru alegerea si dimensionarea sistemului de fundare.

Este de notat si faptul ca in aceasta revizie continutul minimal al Studiului geotehnic nu mai cuprinde valori caracteristice ale parametrilor geotehnici, lucru salutar, dar care a generat multe discutii. Se reamintesc aici cateva prevederi actuale in acest sens:

  • In SR EN 1997-1:

2.4.5.2. (2) „Valoarea caracteristica a unui parametru geotehnic trebuie stabilita ca o estimare prudenta a valorii care influenteaza aparitia starii limita.”. Aceasta definitie este preluata si in NP 122 (3.1.1).

2.4.5.2. (4) „La alegerea valorilor caracteristice ale parametrilor geotehnici trebuie avute in vedere urmatoarele puncte:

[…]

– extinderea zonei din teren care guverneaza, pentru starea limita considerata, comportarea structurii geotehnice;

capacitatea structurii geotehnice sa transfere incarcarile de la zonele slabe catre zonele mai rezistente din teren.” Aceste aspecte sunt preluate si de NP 122.

2.4.5.2. (6) „Pentru fiecare calcul trebuie utilizata combinatia cea mai defavorabila a valorilor inferioare si superioare ale parametrilor independenti.”

2.4.5.2. (8) „In cazul in care comportarea structurii geotehnice la starea limita considerata este guvernata de cea mai scazuta sau cea mai inalta valoare a proprietatii terenului, este indicat ca valoarea caracteristica sa fie o estimare prudenta a celei mai scazute sau celei mai inalte valori din zona care guverneaza comportarea.”

2.4.5.2. (9) „Atunci cand se alege zona de teren care guverneaza comportarea structurii geotehnice la o stare limita, este indicat sa se considere ca aceasta stare limita poate depinde de comportarea structurii care este suportata. De exemplu, la starea limita de capacitate portanta a unei cladiri cu fundatii izolate, daca cladirea este incapabila sa reziste la o cedare locala, parametrul principal este indicat sa fie rezistenta medie a fiecarei zone de teren sub fundatia izolata. Daca, totusi, cladirea este suficient de rigida si de rezistenta, parametrul care guverneaza comportarea ar trebui stabilit la valoarea medie a acestor valori medii pe ansamblul sau pe o parte a volumului de teren de sub cladire.”

Rezulta astfel foarte clar faptul ca valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici depind de structura proiectata, de starile limita ale acesteia, de comportarea sa, rigiditatea sa etc., deci nu pot fi determinate decat la etapa de proiectare.

  • In SR EN 1997-2: vezi extras in figura alaturata, de unde se observa din nou foarte clar delimitate cele doua activitati: investigarea geotehnica, care se termina cu valori derivate ale parametrilor geotehnici, si proiectarea geotehnica, in cursul careia se stabilesc valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici.

Se mai poate mentiona aici si faptul ca revizia NP 074 contine prevederi referitoare la continutul minimal, obligatoriu al Studiului geotehnic, fiind posibil a se stabili prin tema de investigare un continut suplimentar solicitat de proiectant sau beneficiar, care sa cuprinda inclusiv calcule geotehnice specifice partii de proiectare, dar trebuie atentie la responsabilitate, care ii revine proiectantului mai apoi, precum si la cerinta de verificare, care este diferita pe partea de investigare geotehnica si pe cea de proiectare geotehnica.

Legat de Proiectul geotehnic, ar fi de mentionat cateva aspecte care credem ca sunt de interes larg:

  • Acesta este prevazut de Eurocodul 7 (SR EN 1997-1), dar precedenta revizie a NP 074 nu a fost aliniata in aceasta privinta. Viitoarea revizie a Eurocodului 7, prEN 1997:202x, asteptata in 2024, defineste mai clar continutul sau si al Raportului de investigare geotehnica (asimilat in Romania cu Studiul geotehnic), cerintele de validare, verificare etc.
  • In SR EN 1997-1 se precizeaza (la 3.4.1) ca „rezultatele cercetarii terenului de fundare trebuie sintetizate intr-un Raport privind cercetarea terenului, care trebuie sa faca parte din Raportul de proiectare geotehnica descris in 2.8.”. Deci cele 2 documente sunt utilizate impreuna si alcatuiesc impreuna documentatia geotehnica pentru proiectare.
  • Recunoasterea specificitatii proiectarii geotehnice a fost facuta in prezent prin revizia Eurocodului 0 (prEN 1990:2021) al carui titlu este Eurocod – Bazele proiectarii structurale si geotehnice.
  • Proiectul geotehnic se refera la proiectarea oricarei structuri geotehnice (fundatie, lucrare de sprijin, lucrare din pamant etc.), la verificarea rezistentei si stabilitatii terenului de fundare (care este obligatorie pentru orice tip de constructie), la analiza interactiunii teren – structura.
  • Proiectul geotehnic nu este neaparat un document distinct, mai ales in cazul constructiilor de complexitate scazuta, cu sisteme de fundare obisnuite si fara probleme deosebite de teren, ci poate fi doar o parte din proiectul structurii de rezistenta care se refera la teren, structuri geotehnice, interactiunea cu terenul etc… In unele cazuri, Proiectul geotehnic poate fi reprezentat doar de verificarea capacitatii portante a terenului si, eventual, a tasarii acestuia (verificarea rezistentei si stabilitatii terenului de fundare).
  • Din Proiectul geotehnic face parte si Studiul geotehnic (Raportul de investigare geotehnica), precum si calculele geotehnice necesare la proiectare.
  • Nu exista precizari referitoare la cine intocmeste documentatiile geotehnice, in afara de cele generale referitoare la orice proiect in constructii, deci atat inginerii constructori proiectanti de structuri, cat si inginerii constructori geotehnicieni pot intocmi un Proiect geotehnic.

De asemenea, un alt punct care merita discutat este faptul ca redactarea 1 a NP 074 mentiona in cadrul continutului minimal fata de paragraful C2.4 g): «aprecieri privind stabilitatea generala si locala a terenului pe amplasament obtinute pe baza observatiilor vizuale din etapa de cartare. In cazul terenurilor in panta (mai mare de 10%) se vor efectua analize preliminare de stabilitate pentru situatia din momentul realizarii studiului geotehnic (cu respectarea tabelului I.1)». SRGF a emis un punct de vedere prin care a formulat comentarii legate de faptul ca termenul  „aprecieri” este prea vag si trebuie precizat ca, in cazul unor terenuri in panta, este necesar ca Studiul geotehnic sa contina si un studiu de stabilitate pentru amplasamentul in situatia neconstruita, iar in Proiectul geotehnic trebuie efectuate analize de stabilitate cu amplasarea constructiilor prevazute, eventual dimensionarea unor lucrari de sprijin.

Un alt element nou introdus in revizia NP 074 este modelul terenului, ca rezultat al etapei de investigare geotehnica, care este o reprezentare a conditiilor geologice, hidrogeologice si geotehnice relevante dintr-un amplasament dat, bazata pe rezultatele investigatiilor de teren si alte date relevante. Modelul terenului este principalul rezultat al investigatiei geotehnice si reprezinta baza de dezvoltare, la etapa de proiectare geotehnica, a modelului geotehnic de proiectare. Aceste doua modele ale terenului reprezinta un mare pas inainte in ceea ce priveste modul de interpretare si prezentare a rezultatelor investigatiilor si vor fi de un real ajutor pentru inginerii proiectanti, ca atare au fost bine apreciate de catre membrii SRGF, fiind si aliniate cu revizia curenta a Eurocodului 7, prEN1997-1 si 2:202x. Astfel, SRGF a mentionat in acest cadru faptul ca, in mod corect si in conformitate cu prevederile SR EN 1997-1 si SR EN 1997-2, Studiul geotehnic (echivalent cu Raportul de investigatie geotehnica din SR EN 1997-2) se finalizeaza cu modelul terenului, ca rezultat al investigatiilor geotehnice, model ce contine valorile parametrilor geotehnici care definesc natura si starea straturilor ce intra in componenta terenului investigat. Ulterior, in cadrul proiectarii geotehnice, acest model al terenului este transformat in modelul de proiectare geotehnica utilizat la verificarea rezistentei si stabilitatii terenului si la dimensionarea structurilor geotehnice, model care contine parametrii geotehnici caracteristici, detalierile sau simplificarile necesare in proiectare in functie de ipotezele de proiectare, starile limita analizate etc. si care sta la baza calculelor de proiectare. De notat si faptul ca gradul de detaliere al modelului terenului depinde de categoria geotehnica.

O alta modificare importanta este prevederea, pe tipuri de lucrari, a cantitatilor minimale de lucrari de investigare prin foraje geotehnice si a tipurilor si frecventei minimale de incercari de laborator. Este o modificare care a fost impusa de ceea ce se intampla in prezent in piata, cu studii geotehnice efectuate pe baza unui numar extrem de mic de foraje de investigare si cu adancime insuficienta, precum si de practici neloiale de ofertare a unui numar foarte mic de lucrari de investigare. Punctul de vedere al SRGF este unul nuantat in acest caz, deoarece este foarte probabil ca in practica sa apara situatii diverse, care nu sunt prinse in textul normativului si nu este clar ce se intampla in acest caz. Una dintre aceste situatii este cea legata de impunerea unui Studiu geotehnic complet, de nivel proiectare, la faza de Studiu de fezabilitate. Aceasta cerinta a fost justificata de necesitatea de a avea o imagine cat mai realista si completa a terenului de fundare, in special pentru lucrarile de infrastructura de transporturi, pentru care studii extrem de succinte la aceasta etapa duceau la solutii tehnice si costuri asociate nerealiste. Din acest punct de vedere, aceasta prevedere permite analiza unor solutii adaptate la teren chiar din faza de fezabilitate. Dar ce se intampla in situatii bine justificate in care nu se poate atinge cantitatea de investigatii minim solicitata? SRGF a solicitat introducerea unui text explicativ in acest sens, dar fara succes. De asemenea, o experienta anterioara cu editia din 2012 a NP 074, in care era mentionat ca adancimea minima a forajelor este de 6 m, a dus la executia doar a unor foraje de 6 m, indiferent de zona activa a constructiei. Astfel de discutii au existat si la nivel european, in contextul reviziei Eurocodului 7, tarile membre avand opinii divergente in aceasta privinta. In general, tarile cu o practica mai bine dezvoltata si incetatenita, cu un sistem de control mai strict, au optat pentru neimpunerea unor cantitati minimale, considerand ca acestea vor duce la blocaje in unele situatii. De asemenea, fiind solicitat la faza SF studiul geotehnic de proiectare, aceasta presupune, conform anexei C, includerea de recomandari privind sistemul de fundare, ori, in cele mai multe cazuri, nu exista date suficiente pentru aceasta.

Nu in cele din urma, un alt aspect important – salutat – este faptul ca in cadrul reviziei normativului NP 074 a fost detaliata destul de cuprinzator activitatea de monitorizare geotehnica. Si legat de aceasta, SRGF si specialistii sai au evidentiat necesitatea diferentierii clare intre responsabilitatea executantilor lucrarilor de monitorizare si cea a proiectantilor, sau expertilor – dupa caz, care interpreteaza datele in corespondenta cu mecanismul de comportare asteptat al lucrarilor geotehnice si ipotezele de proiectare. Cerintele generale ale activitatii de urmarire a comportarii in timp, astazi denumita pe scara larga „monitorizare”, sunt deja destul de bine sistematizare in normativul P 130-1999 la nivel principial si sunt in buna masura in acord cu buna practica locala si internationala pe acest domeniu de activitate.

De asemenea, legat de activitatea de monitorizare, s-au formulat si observatii cu privire la conditiile de masurare prea detaliate care pot restrange activitatea sau pot duce la incompatibilitati in raport cu echipamentele disponibile in piata.

 

Concluzii

Revizuirea celor doua normative tehnice era necesara, din motive diferite, iar modificarile operate aduc un salt calitativ important in domeniu.

SRGF a participat activ, prin specialistii sai, la elaborare, la etapele de consultare si ancheta, formuland puncte de vedere de care, cel mai adesea, s-a tinut cont.

Practica din urmatorii cativa ani ne va arata in ce masura modificarile au fost salutare, iar revizia Eurocodurilor, inclusiv Eurocod 0 si Eurocod 7, atrage dupa sine si o noua revizie a NP 074 si NP 123 in timp relativ scurt, prin care vor putea fi corectate acele aspecte ce se vor dovedi deficitare, problematice etc.

SRGF felicita MDLPA si UTCB pentru munca depusa si le sta alaturi in toate activitatile tehnice de reglementare.

 

Autori:

prof. Loretta Batali – Presedinte Societatea Romana de Geotehnica si Fundatii

ing. Alexandra ENE – Secretar Societatea Romana de Geotehnica si Fundatii

 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 193 – iulie 2022, pag. 56

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2022/07/01/implicarea-societatii-romane-de-geotehnica-si-fundatii-in-auditarea-si-revizuirea-reglementarilor-tehnice-din-domeniul-geotehnica-si-fundatii-partea-a-ii-a-consideratii-privind-revizuirea-normativel/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.