Prin OUG nr. 114/2018 privind instituirea unor masuri in domeniul investitiilor publice si a unor masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene s-a stabilit un salariu minim brut de 3.000 lei, incepand cu 1 ianuarie 2019, pentru activitatile de constructii si producere a materialelor de constructii / tamplarie si vitraje izolante si pereti cortina. Acesta este neschimbat si a fost insotit de facilitati fiscale, respectiv:
- o contributie la asigurari sociale de 21,25% in loc de 25%;
- exceptarea de la plata contributiei la asigurari sociale de sanatate;
- exceptarea de la plata impozitului pentru venit.
La momentul initierii masurilor stimulative pentru sectorul de constructii (anul 2018), performantele din acest sector nu erau la nivelul potentialului. Intre evolutia constructiilor si cea din economie exista un decalaj pronuntat, explicat prin capacitatea redusa a intreprinderilor romanesti de a angaja lucrari (lipsa de forta de munca si de lichiditati financiare) si, implicit, de a participa la punerea in opera a investitiilor publice si private.
In acest sens, evolutia multianuala a produsului intern brut si a numarului de salariati este sugestiva. In perioada 2017 – 2018 dinamica anuala a numarului mediu de salariati din constructii a fost la mai putin de jumatate din cresterea anuala inregistrata pe ansamblul economiei. Aceasta in conditiile unui record de crestere economica (7,0% in anul 2017 si 4,5% in anul 2018) in Romania (fig. 1).
In cazul PIB, decalajul a fost chiar mai pronuntat, daca se ia in considerare ca in anul 2018, in conditiile unei cresteri economice totale de 4,5%, produsul intern brut din constructii s-a redus cu 10,6% (Tabelul 1).
Masurile in favoarea ocuparii in constructii au avut multiple efecte pozitive atat asupra productiei cat si asupra locurilor de munca, in acest caz impactul facandu-se simtit atat in economia nefiscalizata cat si in crearea de noi locuri de munca.
In acest context este de evidentiat ca efecte pozitive asupra productiei, cifrei de afaceri si ocuparii, cu impact asupra veniturilor bugetare, s-au inregistrat si in activitatile conexe constructiilor, de fabricare a meterialelor de constructii (CAEN-urile precizate in OUG nr. 114/2018).
De altfel, intr-o ancheta realizata in noiembrie 2021 de Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii, toate intreprinderile care au beneficiat de prevederile OUG 114/2018 au subliniat avantajele facilitatilor fiscale si ale salariului minim majorat.
Din 293 de respondenti (managerii firmelor de constructii si producatoare de materiale de constructii / tamplarie si vitraje izolante si pereti cortina), 55% au declarat ca principalul efect pozitiv a fost cresterea numarului de angajati (fara a fi afectata competitivitatea), si 56% au precizat ca principalul efect a fost cresterea cifrei de afaceri. Totusi, cel mai important efect a fost „stabilizarea” fortei de munca existente si implicit reducerea numarului de plecari in strainatate. In acest sens au raspuns 77% dintre cei intervievati. Mai mult, 37% dintre respondenti au declarat ca au angajat forta de munca intoarsa din strainatate. 67,8% dintre cei intervievati au precizat ca eliminarea facilitatilor ar avea ca efect asupra companiei dificultati in continuarea contractelor, 58,3% – reducerea activitatii si 75,3% – reducerea numarului de angajati.
- Impactul asupra volumului si structurii constructiilor
Majorarea salariului minim si facilitatile fiscale au imbunatatit competitivitatea firmelor de constructii, care au putut sa-si amplifice activitatea.
Ca urmare, productia dar si valoarea adaugata bruta creata in constructii s-au majorat in ritmuri superioare mediei nationale, ceea ce a condus la majorarea contributiei acestei ramuri la cresterea economica.
In anul 2019, productia de constructii – in termeni reali – s-a majorat cu 12,9%, in timp ce productia de bunuri si servicii din economia nationala s-a majorat cu 5%. In acelasi an, valoarea adaugata bruta creata in sector a fost cu 6,3% peste cea din 2018 (in termeni reali), in conditiile unui ritm de 4% pe ansamblul economiei. Ca urmare, constructiile au ajuns sa reprezinte 5,9% din PIB, fata de 5,5% in anul 2018.
Daca ne referim la piata constructiilor, evaluata prin valoarea productiei totale in preturi curente, se poate aprecia ca impactul masurilor luate la sfarsitul anului 2018 a fost deosebit de ridicat. Productia totala din constructii a crescut cu 23%, de la 144,5 miliarde lei in anul 2018 la 177,8 miliarde lei in anul 2019.
Desi datele monetare nu sunt inca disponibile pentru anul 2020, impactul pozitiv asupra productiei s-a mentinut, cu toate restrictiile impuse de criza sanitara.
In pandemie, constructiile, prin cresterea valorii adaugate brute cu 9,3%, au devenit motorul economiei romanesti. In anul 2020, doar activitatea de IT a mai inregistrat un plus de valoare adaugata bruta.
Practic, cele 2 ramuri, care beneficiaza de un regim fiscal favorabil, au fost singurele care au imbunatatit performantele economice in anul 2020.
In doi ani (2019 si 2020), valoarea adaugata bruta din constructii (in preturi curente) s-a majorat cu o treime (32,4%). Ca urmare, ponderea ramurii in PIB a ajuns la 6,5% in anul 2020.
Daca ne referim doar la activitatea societatilor comerciale din constructii (valoarea adaugata bruta include si rezultatul activitatii in regie proprie si pe acela din gospodariile populatiei), impactul facilitatilor fiscale este si mai accentuat. De la o scadere a volumului de lucrari de constructii cu 4,1% in anul 2018 s-a ajuns la cresteri de 27,6% in anul 2019 si de 15,9% in anul 2020.
- Impactul asupra ocuparii
Dupa anul 2019, constructiile au reprezentat una dintre putinele activitati unde numarul mediu de salariati (locurile de munca fiscalizate) s-a majorat an de an, chiar si in perioada de pandemie. In anul 2018, numarul mediu de salariati din constructii a fost de 375 mii persoane, reprezentand 7,4% din totalul din economie. In anul 2019, numarul mediu de salariati s-a majorat cu 5,5%, iar in anul 2020 cu 2,9%. Ca urmare, ponderea in numarul mediu al salariatilor din economie a ajuns la 8,1%.
Spre comparatie, numarul mediu de salariati din economie s-a majorat in anul 2019 cu 1,9% si s-a redus in anul 2020 (fata de anul precedent) cu 2,6%.
In concluzie, in timp ce pe economie numarul mediu de salariati a fost in 2020 mai mic cu 36 mii persoane decat in anul 2018, in constructii acesta a fost, in anul 2020, cu 32,2 mii persoane mai ridicat.
Impactul pozitiv s-a resimtit si in cazul lucratorilor pe cont propriu, chiar daca nu la nivelul ocuparii salariale.
Constructiile reprezinta o activitate cu o pondere mare a muncii nesalariale. Spre exemplu, in anul 2020, ponderea lucratorilor pe cont propriu din constructii in totalul populatiei ocupate in acest domeniu era de 22,9%, fata de 16,4% pe ansamblul economiei.
Atractia facilitatilor fiscale acordate a facut ca evolutia din constructii, dupa 2018, sa fie contrara evolutiei din economie. Astfel, in timp ce ponderea lucratorilor pe cont propriu in total populatie ocupata a crescut usor in economie, de la 16,3% in 2018 la 16,4% in 2020, in constructii aceasta pondere s-a redus de la 23,2% in anul 2018 la 22,9% in anul 2020 (fig. 2).
- Castigul salarial si contributia fiscala
Majorarea salariului minim si facilitatile fiscale oferite angajatilor din constructii au permis majorarea substantiala a castigului salarial mediu brut, fara ca aportul sectorului la veniturile bugetare din munca sa se reduca foarte mult.
Ipoteticele reduceri de obligatii fiscale au fost compensate de cresterea ocuparii si a castigurilor salariale. Cu alte cuvinte, masa salariala din constructii dupa aplicarea masurii a fost mult peste cea de dinaintea OUG 114/2018, astfel incat incasarile la buget din munca depusa in constructii au continuat sa fie ridicate.
In primul an de aplicare, respectiv anul 2019, numarul mediu de salariati s-a majorat cu 5,5%, respectiv cu aproape 20 mii salariati. In acelasi an, castigul salarial mediu brut s-a majorat cu 20,7%, de la 3.178 lei/luna/salariat la 3.837 lei/luna/salariat.
Ca urmare, masa salariala impozabila din constructii a crescut de la 14,3 mld. lei in anul 2018 la 18,2 mld. lei in anul 2019 (Tabelul 2).
Pe ansamblul constructiilor, contributia fiscala pe angajat datorata s-a redus cu 18%. In valori absolute, avand in vedere ocuparea suplimentara, contributia fiscala datorata s-a redus doar cu 600 mil. lei pe intregul an 2019, de la circa 5,6 mld. lei la 5 mld. lei.
Aceasta reducere a fost compensata de cresterea contributiei fiscale pe capital, ca urmare a cresterii cifrei de afaceri si a imbunatatirii profitabilitatii.
- Cifra de afaceri si performantele intreprinderilor active din constructii
Impactul pozitiv al majorarii salariului minim s-a regasit si in performantele intreprinderilor din constructii, performante care au condus la o contributie fiscala suplimentara la buget atat din impozitul pe profit (sau pe cifra de afaceri) cat si din TVA.
In primul rand, este de remarcat imbunatatirea viabilitatii multor firme, regasita in cresterea semnificativa a intreprinderilor active. In anul 2020 isi desfasurau activitatea in acest sector 66,2 mii intreprinderi active, cu 10 mii mai multe decat in anul 2018. Cresterea relativa a fost de 18,2%, comparativ cu doar 8,8% pe ansamblul economiei nationale.
Ca urmare, intreprinderile active din constructii au ajuns sa reprezinte circa 11,1% din totalul intreprinderilor active din economie.
In al doilea rand, este de subliniat ca cifra de afaceri din constructii s-a majorat cu 27,5% in anul 2019 si cu 14,6% in anul 2020, fiind, dupa doi ani de aplicare a facilitatilor fiscale, cu 46% peste nivelul de dinainte de OUG 114/2018 (Tabelul 3).
Marirea cifrei de afaceri, cu 24,3 mld. lei in anul 2019 si cu inca 16,4 mld. lei in 2020, a insemnat cresterea contributiei fiscale la buget, pe de o parte din impozitul pe cifra de afaceri (pentru intreprinderile mici) iar pe de alta parte din impozitul pe profit.
Aceasta in conditiile in care in anul 2018 se inregistrase o crestere a cifrei de afaceri cu 18,2% (fig. 3).
Avand in vedere ca aproape 60% din cifra de afaceri provine de la societatile mici (microintreprinderi), cu pana la 49 salariati, se poate aprecia ca cea mai mare contributie la buget provine din impozitul pe cifra de afaceri. Se estimeaza ca in anul 2019 din aceasta sursa s-au prelevat la buget cu circa 2,5 miliarde lei in plus, ceea ce inseamna un plus net de aproape 2 mld. lei fata de pierderea de venituri bugetare provenita din fiscalitatea pe munca.
Masurile luate prin OUG 114/2018 au imbunatatit semnificativ competitivitatea firmelor romanesti de constructii, ilustrata de cresterea profitabilitatii si a productivitatii muncii.
Productivitatea orara a muncii s-a majorat in anul 2019 cu 12,8%, in conditiile celui mai mare spor de locuri de munca din ultimii ani (plus 20 mii salariati), ritm superior mediei nationale, care a fost de 10,2% (Tabelul 4).
Aceeasi dinamica, superioara mediei nationale, s-a inregistrat si in cazul excedentului brut de exploatare (profitul brut), respectiv 13,9% fata de 9,9%. In anul 2019 s-a inregistrat in constructii un plus de 5 mld. lei profit brut, ceea ce inseamna ca impozitul datorat (fara compensare cu pierdere sau alte deduceri) a fost de circa 800 mil. lei.
Este de mentionat ca o parte din aceasta sarcina a fost compensata de optiunea unor societati de a plati impozitul pe microintreprinderi.
In aceasta ipoteza, estimarea anterioara de 2,5 mld. lei ca impozit pe cifra de afaceri pare a fi suficienta pentru bilantul final al contributiei la buget a intreprinderilor din constructii.
Conform datelor INS (stabilite in colaborare cu Ministerul Finantelor in cadrul procedurii europene de determinare a deficitului bugetar ESA) din conturile nationale, TVA datorat de sectorul de constructii in anul 2019 a fost de 15,4 mld. lei fata de 14,1 mld. lei, ceea ce inseamna un plus de 1,3 mld. lei.
In concluzie, majorarea salariului minim si facilitatile fiscale din constructii au contribuit pe ansamblul sectorului la un plus de venituri bugetar de minimum 3 mld. lei in anul 2019.
***
Revenind la Ancheta realizata de Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii in anul 2021, este de relevat ca, pe langa pierderi de venituri bugetare precizate in analiza de mai sus, vor fi multiple efecte negative la nivelul societatilor din constructii care vor amplifica pierderile din economie. Astfel, 64% dintre cei intervievati au afirmat ca nu vor putea sustine salariile nete actuale ale angajatilor in cazul anularii facilitatilor fiscale, iar 20% au precizat ca vor mentine salariile dar vor reduce numarul de personal. In sinteza, 84% dintre societatile din constructii ai caror manageri au fost intervievati vor reduce cheltuielile de personal, ceea ce ar inseamna efectiv o reducere a salariilor cu 20-25%.
Implicit, eliminarea facilitatilor fiscale nu va aduce niciun plus de venituri bugetare, va afecta forta de munca romaneasca, ce va fi reorientata spre pietele de constructii din strainatate, unde vor contribui la cresterea PIB–urilor si realizarea PNRR-urilor si a investitiilor – in general – din acele tari, si va stimula tendinta de practicare a muncii nefiscalizate.
FEDERATIA PATRONATELOR SOCIETATILOR DIN CONSTRUCTII
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 194 – august 2022, pag. 18
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns