Constructiile traverseaza o perioada dificila in acest an, in Romania: (i) desi exista insemnate resurse financiare potentiale (bugetare, PNRR, private), utilizarea acestora este nesatisfacatoare; (ii) cresterea preturilor materialelor de constructii afecteaza derularea contractelor de lucrari; (iii) politicile publice nu incurajeaza si nu sprijina competitivitatea firmelor romanesti de profil; (iv) multiplele crize si razboiul din Ucraina genereaza incertitudine si riscuri suplimentare pentru investitorii privati; (v) scaderea puterii de cumparare si politicile bancare afecteaza cererea pentru sectorul rezidential.
Cu toate aceste impedimente, sectorul constructiilor – mai ales prin comparatie cu agricultura si industria – ramane in continuare un factor important de crestere economica.
- Investitiile – cerere moderata pentru cresterea lucrarilor de constructii
Investitiile nete realizate in economia nationala in trimestrul I 2022 au insumat 24,4 mld. lei (date INS) fata de 20,1 mld. lei in aceeasi perioada din anul precedent, ceea ce a insemnat o crestere nominala de circa 21%. Partajarea in pret si volum arata insa ca in termeni reali cresterea a fost de doar 1,2%. Diferenta, respectiv 19,8%, a insemnat impactul majorarii preturilor asupra investitiilor, diferenta de multe ori neacoperita din resursele financiare alocate pentru proiectele investitionale, cu impact direct asupra incetinirii activitatii de constructii.
Semnificativ este faptul ca volumul investitiilor in constructii noi a cunoscut in aceeasi perioada o dinamica superioara fata de investitiile totale. Lucrarile de constructii noi, in valoare de 14,2 mld. lei, reprezentand 58% din investitiile nete totale, s-au majorat in trimestrul I 2022 fata de trim. I 2021 cu 4,5% (in volum) comparativ cu doar 0,3% in cazul utilajelor (inclusiv mijloacele de transport), desi in cazul investitiilor in constructii noi s-a inregistrat cea mai mare crestere de preturi (23,7% conform INS).
Dificultatile economice generale si cu deosebire efectele negative asupra puterii de cumparare a populatiei au facut ca si constructiile efectuate de gospodariile populatiei sa stagneze. Ca urmare, formarea bruta de capital fix (incluzand sectorul gospodariilor populatiei si cel informal) s-a majorat in primul trimestru din acest an cu doar 1,7%, fiind in valoare de 50,7 mld. lei. Aceasta in conditiile in care produsul intern brut a fost cu 6,4% mai mare decat cel din trimestrul I 2021 (in termeni reali).
- Activitatea de constructii – evolutie lunara oscilanta
In primele 5 luni din acest an, fata de aceeasi perioada din anul 2021, volumul lucrarilor de constructii (realizat de societatile comerciale) s-a majorat cu 3,2%, in exclusivitate datorita amplificarii activitatii in sectorul imobiliar (Tabelul 1). In perioada evidentiata, volumul de lucrari de constructii la cladiri rezidentiale s-a majorat cu 6,6%, in timp ce constructiile ingineresti (aproape in totalitate efectuate din fonduri publice, inclusiv fonduri europene nerambursabile) s-au diminuat cu 7%.
Dupa cum se poate observa, dupa o evolutie relativ buna in trimestrul I, in primele 2 luni din al doilea trimestru evolutia a fost oscilanta: o scadere pronuntata in luna aprilie si o aparenta revenire in luna mai. Revenirea din luna mai nu poate fi considerata a fi de durata, deoarece: (i) constructiile ingineresti (din fonduri bugetare) continua sa fie in suferinta, iar (ii) cererea populatiei pentru locuinte va fi in scadere pe masura amplificarii dificultatilor financiare.
- Ocuparea – intre cresterea efectivelor si penuria de specialisti si muncitori inalt calificati
Evolutia locurilor de munca in prima parte a anului a fost in discordanta cu evolutia oscilanta a volumului de lucrari. Efectivele de personal s-au majorat constant avand ca suport in principal asteptarile firmelor pentru cresterea volumului de lucrari (indeosebi al celor ingineresti) avand ca surse de finantare alocarile bugetare dar mai ales fondurile europene nerambursabile (cadrul financiar multianual si PNRR).
Efectivele de salariati din constructii s-au majorat in primele 5 luni din 2022 cu peste 10 mii persoane, de la 426,9 mii persoane in decembrie 2021 la 437,3 mii persoane la sfarsitul lunii mai 2022, ceea ce inseamna o crestere relativa de 2,4%.
Desi existenta de locuri vacante nu reprezinta o caracteristica a sectorului de constructii, activitate cu pronuntat caracter sezonier si cu un numar mare de lucratori cu contracte pe durata determinata, totusi evolutia locurilor de munca vacante in primul trimestru din 2022 releva o relativa penurie structurala de forta de munca, tendinta ce ar putea sa fie amplificata de noile masuri fiscale.
Prin comparatie cu trimestrul precedent, numarul locurilor de munca vacante (date INS) a inregistrat, in constructii, cea mai pronuntata crestere din economie, respectiv de aproape o mie locuri de munca.
Restructurarea necesarului de lucratori in sensul cresterii locurilor de munca, in corelatie cu asteptata amplificare a activitatii in trimestrele II si III, s-a localizat mai ales la nivelul specialistilor, unde exista deficit si unde sezonalitatea activitatii nu are implicatii deosebite.
Aceasta cu atat mai mult cu cat deficitul de specialisti exista la nivelul intregii economii nationale. In trimestrul I 2022 cele mai mari valori – ale ratei cat si a numarului de locuri vacante – s-au inregistrat pentru ocupatiile de specialisti din diverse domenii de activitate (grupa statistica 2), respectiv 13,7 mii locuri de munca, adica aproape o treime din totalul de locuri de munca vacante din economie.
FEDERATIA PATRONATELOR
SOCIETATILOR DIN CONSTRUCTII
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 195 – septembrie 2022, pag. 22
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns