«

»

ALUPROF: Principalele avantaje ale caselor pasive

Share

Se vorbeste tot mai mult, in ultimul timp, despre constructii pasive. Pentru a fi foarte clar, pentru toata lumea, ce defineste acest tip de constructie, vom prezenta, in rezumat, beneficiile economice si de mediu ale constructiilor pasive, devenite, iata, un raspuns viabil si dezirabil la criza climatica si la tranzitia energetica in curs.

 

Case pasive – sau ce fel de case?

Conceptul de constructie pasiva s-a nascut in anii `80 ai sec. XX. Criza energetica care a bantuit Europa la inceputul deceniului a determinat constructorii si investitorii sa caute tehnologii care utilizeaza energie regenerabila. Asa a fost construita prima casa pasiva in Darmstadt, in anul 1990. Prima cladire certificata de acest tip din Europa Centrala si de Est a fost construita in Polonia in anul 2004. In acelasi an, a inceput constructia primei cladiri cu standarde pasive din Romania, aceasta fiind pusa in functiune patru ani mai tarziu. Care sunt caracteristicile unei astfel de cladiri? In primul rand, reducerea consumului de energie.

Casele pasive se disting prin coeficientul scazut al cererii de caldura, mai mic de 15 kWh/m² pe an. Prin comparatie, o casa eficienta din punct de vedere energetic are nevoie de pana la 40 kWh/m² pentru incalzire, iar o casa normala, de pana la 150 kWh/m². Cererea scazuta de caldura a caselor pasive se datoreaza unei bune izolari termice, unui sistem de ventilatie eficient si utilizarii surselor naturale de energie. Toate acestea presupun numeroase beneficii tangibile.

 

Beneficii economice

Argumentul privind economiile financiare ale caselor pasive poate parea la inceput absurd. Cerintele stricte de izolare sau de ventilatie inseamna ca, pentru a construi in conformitate cu standardele pasive, costurile pot fi cu pana la 20-30% mai mari decat in cazul constructiilor standard. Cu toate acestea, investitia unica mai mare este compensata de costurile de functionare reduse.

Prin definitie, nu este nevoie de un sistem traditional de incalzire si aer conditionat in acest tip de cladire. Constructiile pasive sunt astfel concepute incat sa se minimizeze orice pierdere de caldura care are loc prin anvelopa cladirii sau prin puntile termice. Materialele de constructie adecvate sunt, de asemenea, foarte importante.

„Cele mai bune solutii sunt cele care se caracterizeaza printr-o izolare termica ridicata, cum ar fi sistemul de ferestre si usi MB-79N sau MB-104 Passive. Merita mentionat, de asemenea, sistemul de pereti cu grinzi si traverse MB-SR50N HI+, destinat constructiei de pereti cortina usori de tip suspendat. Parametrii elementelor realizate din aceste sisteme depasesc cerintele celor mai stricte reglementari, deci indeplinesc perfect criteriile constructiilor pasive”, explica Hubert Nuckowski, de la ALUPROF.

Datorita solutiilor si proiectarii corespunzatoare, constructia pasiva economiseste pana la 75% din costurile de incalzire, devenind astfel independenta de cresterea preturilor la energie. La randul sau, acest lucru se potriveste bine cu strategia Romaniei de a-si cauta propria cale spre independenta energetica. In ciuda resurselor sale semnificative de gaze naturale, petrol si carbune, Romania a pus un accent tot mai mare pe sursele regenerabile (SER) – in ultimii cinci ani, valoarea energiei generate de acestea a crescut de zece ori si reprezinta deja 23% din capacitatea instalata. Actiunile pro-ecologice ale autoritatilor romane sugereaza ca volumul investitiilor in SER va creste constant in urmatorii ani.

La aceasta se adauga valoarea de piata a acestor cladiri, care creste treptat in timp, depasind valoarea cladirilor construite pe baza unor tehnologii clasice.

Beneficii pentru mediu

Costurile de mediu nu sunt mai putin importante decat considerentele economice. Se estimeaza ca industria constructiilor este responsabila pentru aproape 40% din totalul emisiilor de carbon. Aceasta este o mare problema, dar si o mare oportunitate de schimbare. Cladirile pasive se incadreaza perfect in aceasta tendinta.

„Premisa caselor pasive este de a renunta la incalzirea cu combustibili traditionali, cum ar fi carbunele, gazul sau lemnul, in favoarea surselor regenerabile de caldura. Acest lucru reduce emisiile de dioxid de carbon in atmosfera, reducand astfel amprenta de carbon lasata de industria constructiilor”, explica expertul ALUPROF.

In acest context, constructiile pasive se incadreaza perfect in politica energetica a autoritatilor romane, care au declarat recent ca vor renunta la carbune pana in 2030, accelerand acest termen cu doi ani fata de estimarile initiale. Deschiderea industriei constructiilor catre sursele de energie regenerabila va contribui la indeplinirea si mai acurata a obiectivelor Acordului climatic de la Paris al ONU, care urmareste reducerea efectelor negative ale schimbarilor climatice.

Sustenabilitatea cladirilor pasive nu este nici ea nesemnificativa. Avand in vedere necesitatea de a respecta standarde exigente, designul lor este bine gandit, ceea ce le face mai rezistente la deteriorari si defectiuni. Iar reparatiile sau renovarile mai putin frecvente inseamna economii de materiale si emisii mai mici de carbon in atmosfera.

 

Let’s build a better future

Constructiile moderne sunt constructii responsabile din punct de vedere ecologic, cu accent pe eficienta energetica si, in fond, pe economia globala de resurse. Cladirile pasive se incadreaza perfect in aceasta tendinta. Investitia in ele nu este doar o modalitate de a cauta economii si o plasare a capitalului in perspectiva. Este, mai presus de toate, o investitie intr-un viitor verde si fara amprenta de carbon.

 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 196 – octombrie 2022, pag. 40

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2022/10/01/aluprof-principalele-avantaje-ale-caselor-pasive/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.