«

»

INTERVIUL EDITIEI: Cresterea calitatii mediului construit din Romania, o linie directoare cu posibilitate de imbunatatire infinita

Share

In numarul de septembrie al revistei am avut placerea de a-l „descoperi” – ca om, profesionist si proaspat ales presedinte al Ordinului Arhitectilor din Romania – pe arhitectul Stefan Balici. Specializat in conservarea patrimoniului construit, imbinand experienta practica de cercetare si proiectare de specialitate cu cea academica (din cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” din Bucuresti) si experienta manageriala, dobandita ca director – pentru mai mult de 5 ani (2016-2022) – al Institutului National al Patrimoniului (INP), dar si ca vicepresedinte si coordonator al Asociatiei Arhitectura. Restaurare. Arheologie (ARA) din Brasov, in perioada 2006-2016, pentru a ne opri doar la acestea, despre noul presedinte OAR in niciun caz nu se poate spune ca i-ar lipsi curajul. Perfect constient de provocarile care il asteapta, arh. Stefan Balici ne da, in paginile urmatoare, o lectie de luciditate si de tenacitate in abordarea problemelor (vechi si de factura mai recenta) din sfera construirii cu care se confrunta practicianul in arhitectura, beneficiarul, dar si societatea moderna/societatea romaneasca in ansamblul ei. O definire clara a problemelor este primul pas in rezolvarea lor, iar Ordinul Arhitectilor are, iata, bine definite obiectivele si liniile directoare pentru urmatorii 4 ani dintr-o perioada care se prevede a fi destul de complicata. Mai ramane sa vedem, pe parcurs, in ce masura reusim noi, ca comunitate, sa-i devenim parteneri in acest proces de schimbare.

 

Revista Constructiilor: Inceputul lunii iulie 2022 a marcat debutul oficial al mandatului dumneavoastra ca presedinte al Ordinului Arhitectilor din Romania pentru perioada 2022 – 2026. Cum stau lucrurile in acest moment? Ati intrat in paine, cum se spune? Care au fost primele actiuni?

Stefan Balici: Primele gesturi din acest mandat au constat in constituirea mecanismelor de conducere ale organizatiei pe baza obiectivelor asumate. In acelasi timp, s-au demarat procedurile pentru constituirea grupurilor de lucru, acestea fiind parte dintre organele prin care actioneaza Ordinul. Mai mult, s-au facut deja primii pasi pentru elaborarea politicii nationale de arhitectura si a avut loc primul contact al noii conduceri cu organismele internationale (Uniunea Internationala a Arhitectilor, Consiliul Arhitectilor din Europa etc.).

 

Revista Constructiilor: Sa reluam, foarte pe scurt, liniile directoare ale acestui mandat…

Stefan Balici: Linia directoare a mandatului este cresterea calitatii mediului construit din Romania. Spun linie directoare sau principiu dirijor pentru ca un reper sau un obiectiv presupune un final, pe cand a creste calitatea mediului construit in Romania este un proces fara terminus, cu posibilitate de imbunatatire infinita. Succint, „calitatea mediului construit” se refera la generare de bunastare pentru locuitorii oraselor si satelor prin construirea de cladiri si spatii publice.

Cateva dintre instrumentele pe care le voi folosi pentru a merge in aceasta directie sunt:

  • consolidarea interna a organizatiei prin antrenarea mai larga a membrilor, continuarea activitatii de procedurare, optimizare administrativa;
  • deschidere catre societate – catre comunitate si comunitati, pornind de la valori impartasite, referitoare la arhitectura, urbanism, peisaj, patrimoniu cultural;
  • consolidarea relatiei cu autoritatile si institutiile statului, in scopul optimizarii activitatii legislativ-normative si administrative in domeniul arhitecturii si mediului construit;
  • cresterea profilului public cultural al organizatiei – dezvoltarea programelor derulate prin timbrul arhitecturii si promovarea publica a impactului benefic al acestora pentru calitatea mediului construit din Romania;
  • facilitarea si stimularea implicarii tinerilor in organizatie si in problemele arhitecturii;
  • stimularea cercetarii aplicate in domeniul arhitecturii, ca baza a unei practici actuale de calitate;
  • actualizarea practicii profesionale, pentru a include imperativele si prioritatile societatii actuale, asa cum sunt acestea formulate in documente de politica publica internationale si nationale – in special adoptarea abordarii bazate pe drepturile omului (cu aplicarea principiilor designului universal si a adaptarii rezonabile), integrarea Obiectivelor Dezvoltarii Durabile, a obiectivelor calitative cuprinse in Pactul Verde European si in programul Noului Bauhaus European.

 

Revista Constructiilor: Credeti in puterea Ordinului de a regla disfunctionalitatile existente pe plan administrativ in procesul de creatie arhitecturala, respectiv de avizare-autorizare a proiectelor, despre care ati vorbit, printr-o „ajustare” a colaborarii cu autoritatile publice? Ati perceput o deschidere din partea acestora ca parteneri intr-un astfel de demers?

Stefan Balici: Credem in puterea OAR de a pune in miscare colaborari care sa genereze conlucrarea dintre Ordin si autoritati. Aceasta este una dintre prioritatile noastre in relatiile cu autoritatile si organizatiile care pot contribui la ameliorarea statu-quoului, incepand cu MDLPA si cu structurile asociative ale autoritatilor publice locale, pentru a produce schimbare sistemica. De importanta majora pentru rezolvarea disfunctionalitatilor sunt si relatiile Ordinului cu alte asociatii profesionale care sunt actori in aceasta retea, cum ar fi RUR (Registrul Urbanistilor din Romania) sau asociatiile arhitectilor sefi de municipii si de judete, APUR (Asociatia Profesionala a Urbanistilor din Romania), si AsoP (Asociatia Peisagistilor din Romania).

Suntem la inceputul discutiilor pe acest subiect si urmeaza sa facem impreuna pasi importanti pentru reglarea disfunctionalitatilor existente. Deocamdata putem spune ca MDLPA este cu siguranta deschis la aceste propuneri.

 

Revista Constructiilor: Dar in puterea unui conducator de asociatie profesionala de a-si motiva si pregati echipa/breasla sa infrunte cu constanta obstacolele de pe parcurs?

Stefan Balici: Da. Acum avem instrumentele pentru a putea ajuta. Lipsa motivatiei nu este o cauza, ci un simptom al unui sistem cu carente. Pentru a ne pozitiona mai bine fata de contextul extern avem nevoie de mijloace potrivite de racordare. Ordinul a lansat de curand platforma EDU.OAR, care este in continua dezvoltare si a devenit unul dintre domeniile de activitate prioritare ale organizatiei. Platforma pune la dispozitie arhitectilor materiale educationale si de indrumare pentru a fi pregatiti sa raspunda problemelor din practica si sa ridice constant standardul profesional.

Mai mult, importanta colaborarii facile cu toti stakeholderii sistemului nu trebuie neglijata: prin sisteme de relatii transparente, rapide si fara obstacole, motivatia si puterea de implicare din partea arhitectilor va creste cu siguranta.

 

Revista Constructiilor: Cea mai mare provocare: din ce directie vine ea?

Stefan Balici: La o privire generala catre starea actuala a societatii, cea mai mare provocare se ridica din domeniul educatiei. Este crucial ca noii profesionisti care se integreaza in breasla sa fie racordati la cultura profesionala si la realitatile practicii: doar asa pot fi gasite solutii pentru problemele contemporane. Provocarea noastra este transmiterea mesajului referitor la educatie si crearea de mecanisme eficiente pentru implementarea strategiei incepand de la scoala primara pana la nivel universitar si postuniversitar. Aici intra in actiune grupul decanilor de la facultatile de arhitectura, proiectul prioritar al Ordinului – „De-a Arhitectura” – si vicepresedintele OAR pe domeniul educatiei, decanul facultatii de arhitectura din Timisoara, Cristi Blidariu.

 

Revista Constructiilor: Revenind la viziunea dumneavoastra, care isi va pune amprenta asupra evolutiei si actiunilor OAR in urmatorii 4 ani: 

a) Cum ar trebui abordata construirea azi, in contextul multiplelor crize, al modificarilor survenite la nivelul nevoilor societatii si sub presiunea necesarei cresteri a responsabilitatii fata de mediu?

Stefan Balici: Prioritatea pe care o avem acum, pentru a putea minimiza emisiile de carbon, este refolosirea. Construirea ar trebui sa ocupe o pondere minora in productia de arhitectura, iar ponderea majora ar trebui sa-i revina reutilizarii, incluzand si segmentul specializat al restaurarii atunci cand este vorba de monumente istorice. Asa putem raspunde crizei resurselor, crizei de energie, impactului negativ major pe care il are sectorul constructiilor prin emisiile de carbon, acesta fiind cel mai mare emitator de dioxid de carbon. Schimbarea de abordare in aceasta directie va avea impact benefic major asupra factorilor care contribuie la criza climatica. Cu toate acestea, procesul de schimbare este unul dificil, dovada fiind faptul ca, in ciuda discutiilor la nivel european cu privire la importanta reutilizarii fondului deja construit, au fost demolate sase furnale din platforma IMGB din Popesti-Leordeni. Incapacitatea de a sesiza potentialul de reconversie a acestui complex are consecinte dramatice.

 

b) Cata putere are arhitectul in acest sens, si cat ramane „la mana” beneficiarului, creand dupa cum dicteaza societatea? Poate exista o mediere intre obligatia sa morala si posibilitatile/libertatile pe care le are in fapt de a influenta trendurile, impunand o arhitectura/construire de calitate? Eventual printr-o… presiune a comunitatii profesionale careia ii apartine, printr-o prezenta unitara a acesteia in relatia cu beneficiarii?

Stefan Balici: Este foarte important ca arhitectii sa aiba pondere mare in luarea acestor decizii. Pentru a incuraja acest lucru, Sistemul de informatii asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectura (SIC), instrument dezvoltat de OAR, ofera posibilitatea de cuantificare corecta a timpului, resurselor si onorariului arhitectului implicate intr-un proiect. Justetea punctului de pornire a negocierii este decisiva pentru rezultatul ei; de aceea se urmareste setarea unui cadru corect de discutie pentru a putea orienta deciziile privitoare la investitie: reutilizare in loc de demolare, densificare in loc de sprawl etc.

Instrumentul urmeaza sa fie lansat si promovat catre toti posibilii utilizatori: arhitecti, investitori si beneficiari, pentru ca toti sa poata face calcule in acord cu realitatea proiectarii.

Adaugand la mecanismele de sprijin, OAR-ul are la dispozitie si parghiile necesare pentru eventuale sanctionari in urma abaterilor de la normele legale si de la codul de etica.

 

c) Este posibila, la noi, si varianta in oglinda? O modelare a societatii prin actiunea arhitecturii de calitate?

Stefan Balici: Aceasta este clar una dintre directiile pe care Ordinul le contureaza consecvent de mai bine de 15 ani prin organizarea de concursuri cu scopul de a oferi exemple de buna practica si pentru a contribui la directionarea practicii generale de arhitectura. Avem in plan si crearea unor mecanisme adecvate pentru asigurarea calitatii achizitiilor publice facute prin licitatie. Urmeaza sa avem discutii cu ANAP si MDLPA pentru a putea genera documente de indrumare, metodologii si proceduri distincte de achizitie publica in domeniul arhitecturii.

 

d) Ce ar trebui schimbat/modernizat urgent in domeniul planificarii urbane? E pregatita breasla arhitectilor din Romania sa functioneze intr-un sistem de digital twin, smart city etc.?

Stefan Balici: Nici autoritatile, nici breasla, nici sectorul public nu sunt inca pregatite, dar lucram activ pentru a schimba acest lucru. Una dintre directiile noastre de actiune este transformarea digitala: avem un vicepresedinte special pentru acest domeniu care se ocupa de digitalizarea interna a tuturor proceselor administrative ale organizatiei pentru ca mai apoi sa se poata orienta catre adecvarea exterioara la o societate digitala.

In ceea ce priveste planificarea urbana, in primul rand trebuie elaborate PUG-uri adecvate starii actuale a orasului. Este nevoie de constientizare la nivel politic a nevoii de reglementare urbana bazata pe criterii de calitate si documentatii de urbanism.

Revista Constructiilor: Ce facem cu ceea ce avem deja? Cum ar trebui sa abordam, de acum inainte macar, patrimoniul construit? Cum invatam sa ii recunoastem valoarea, cat si de ce salvam, cum alegem varianta potrivita din spectrul de interventii posibile si de la ce punct incolo am fi siliti sa sacrificam?

Stefan Balici: In primul rand trebuie sa demistificam ideea de monument istoric. Monumentul istoric este asociat imediat cu neputinta si lipsa de creativitate. Nimic mai fals. Restrictiile sunt in general de reglementare si nu presupun interdictii de folosire. Se poate interveni pe orice cladire istorica protejata prin lege atata timp cat interventia este adecvata si avizata de un for de specialitate. Cu cunostintele si profesionistii necesari, se poate ajunge la rezultate formidabile.

Pentru atingerea lor, insa, este necesar sa existe si instrumente de sustinere a proprietarilor si a investitorilor. Deocamdata avem doar programul national de restaurare si timbrul monumentelor istorice, care sunt subdezvoltate in raport cu necesitatile reale ale tarii. Pentru ca restrictiile de interventie asupra proprietatii private in cazul monumentelor istorice sunt puse in interes public, ele sunt echilibrate de compensatie in alte tari din UE, ceea ce este firesc. Pentru ca acest sistem nu este inca bine pus la punct in Romania, va mai dura pana cand vom avea parghiile necesare in aceasta directie.

Pentru a invata sa recunoastem valoarea obiectelor de patrimoniu, scolile de vara sunt de importanta majora. Ele ofera studentilor posibilitatea de a intra in contact direct cu patrimoniul, pe de-o parte, iar pe de cealalta parte ofera comunitatilor noi unghiuri de privire spre propriile monumente.

Pentru a raspunde la ultima intrebare, trebuie sa spun ca din punct de vedere profesional, punctul din care am fi siliti sa sacrificam nu exista. Exista, insa, negocieri politice. Dincolo de acestea, totul poate fi reutilizat, reinterpretat etc. Nu exista punctul de la care sa fim obligati la sacrificiu. Putem salva totul fara a incremeni, mumifica, muzealiza etc. Patrimoniul (monument istoric sau nu) poate fi pastrat viu atata timp cat este folosit, inteles si interpretat in permanenta. El serveste drept obiect de reprezentare si drept fundal al vietii locuitorilor sai.

 

Revista Constructiilor: Se poate vorbi cu adevarat despre un specific romanesc/est-european la acest capitol, un specific avandu-si radacinile in perioada comunista, cu lipsa de grija fata de patrimoniu justificata prin suprimarea proprietatii private, sau este doar comoditate?

Stefan Balici: Perioada comunista are inca un impact major asupra implicarii civice romanesti. Delimitarea clara intre spatiul privat si cel „al tuturor” se traduce in numarul mic de ONG-uri preocupate cu mediul construit si in numarul mic de voluntari din acest domeniu. Din cauza lipsei de continuitate istorica, patrimoniul material nu mai putea face parte din identitatea personala pentru ca regimul era de-asa natura facut incat sa stearga orice continuitate generationala. Odata cu disparitia atasamentului, a disparut si grija purtata spatiului, obicei in general transmis din generatie in generatie.

 

Revista Constructiilor: Poate Ordinul, prin campanii de educare si informare, sa schimbe aceasta mentalitate?

Stefan Balici: Da. Ne dorim sa intensificam procesele si resursele de educare si indrumare, dar avem resurse limitate. Pentru a schimba mentalitati, Ordinul sustine scolile de vara care schimba si perspectivele comunitatilor locale si ale voluntarilor. Aceasta tranzactie de cunostinte are de multe ori ca rezultat reevaluari ale patrimoniului in comunitate si largiri ale sferelor profesionale.

 

Revista Constructiilor: Prin ce parghii pot fi salvate cladirile de patrimoniu proprietate privata ai caror proprietari sunt neinteresati/refractari etc., in opinia dumneavoastra?

Stefan Balici: Legislatia pune la dispozitie parghiile necesare, insa folosirea lor in practica este deficitara. Vorbesc despre echilibrul dintre sanctiune si stimulent: ambele sunt prevazute in legislatie dar lipsesc aproape complet din practica. Din cauza lipsei de pregatire in domeniul legislatiei mediului construit a personalului legislativ, legea este aplicata de multe ori nepotrivit, ajungandu-se ca, chiar in cazurile in care s-a stabilit necesitatea unei sanctiuni, in final sa nu se mai aplice. Acest fapt intareste impresia ca monumentele istorice pot fi distruse fara atragerea niciunei sanctiuni. Din pacate, nu exista centre de consultanta si nici resurse financiare pentru a face restaurari de calitate inalta. Cu toate acestea, prin Grupul Rural, Ordinul a putut elabora ghiduri de incadrare in rural unde se detaliaza interventii contextuale de modernizare a patrimoniului construit.

 

Revista Constructiilor: Ce optiuni de finantare exista in aceasta directie?

Stefan Balici: Cea mai importanta resursa financiara sunt fondurile europene. Insa acestea presupun capacitate administrativa si financiara considerabila pentru scrierea de proiecte care sa atraga finantarea. Acest pas este prohibitiv. In general, fondurile europene se indreapta catre finantari medii si mari, iar finantarile mici lipsesc din program, desi sunt absolut vitale. Mai mult, ele se obtin cu conditia ca obiectul restaurat sa nu intre in circuit comercial, ceea ce face dificila intretinerea lui dupa restaurare.

 

Revista Constructiilor: In loc de incheiere (subiectele de atins fiind departe de-a fi epuizate si cerand o fireasca continuare), spuneti-ne, va rugam, la ce evenimente sau sub ce forma ne vom putea intalni in perioada urmatoare, locuitori ai cetatii si arhitecti, pentru a ne descoperi valori comune si a invata sa functionam ca o comunitate.

Stefan Balici: Pe 3 octombrie, de Ziua Mondiala a Arhitecturii, vom deschide portile Casei Mincu si Gradinii OAR cu instalatia interactiva AMAIS (Asociatia Metodelor Alternative de Integrare Sociala) si expozitia artistei vizuale Denise Lobont, Florari, urmand sa confirmam o intalnire cu reprezentantii MDLPA pentru inceperea demersurilor necesare elaborarii politicii nationale de arhitectura.

Tema de anul acesta a Zilei Mondiale a Arhitecturii este The Architecture of Wellbeing, in traducere, Arhitectura Bunastarii. Cum arhitectura si urbanismul sunt teme de interes public, acesta fiind variat si cu nevoi complexe, am considerat oportun sa vorbim mai multor publicuri prin proiecte variate despre cum poate arhitectura sa faca mediul din ce in ce mai potrivit pentru fiecare individ care il locuieste.

 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 196 – octombrie 2022, pag. 34

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2022/10/01/interviul-editiei-cresterea-calitatii-mediului-construit-din-romania-o-linie-directoare-cu-posibilitate-de-imbunatatire-infinita/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.