«

»

Mariana Garstea, Sixense Romania: „Avem nevoie de date corecte in monitorizare. Sunt prea multe cazuri clare cu alunecari de teren, iar raportul de monitorizare arata ca e totul in regula”

Share

Calitatea, „cartoful fierbinte” din orice discutie despre proiectele de constructii locale. Dar ce inseamna ea? Cum anume poate fi asigurata? Ce fel de solutii de control au beneficiarii la dispozitie?

Monitorizarea geotehnica si structurala este una dintre ele. Insa si aceasta activitate trebuie realizata corect, pentru a da rezultatele dorite si pentru a fi o investitie care aduce valoare.

Despre aceste lucruri – si despre existenta sau nu a unei culturi de risc in Romania – ne vorbeste in continuare Mariana Garstea, CEO Sixense Romania si Presedinte al Asociatiei Profesionale pentru Monitorizare Geotehnica si Structurala (APMGS), o organizatie care-si propune sa stabileasca standarde comune pentru aceasta piata.

Mariana Garstea este specialist in monitorizare structurala si geotehnica si expert in solutii pentru transformarea digitala a infrastructurii, cu o experienta de peste 15 ani in industria constructiilor. In prezent, conduce o echipa de specialisti care ofera solutii digitale si expertiza pentru sanatatea structurala a mediului construit, in cadrul companiei Sixense Romania.

 

Revista Constructiilor: Spuneti deseori ca activitatea de monitorizare structurala si geotehnica nu este doar despre a bifa si acest aspect, ci si despre cum anume este el realizat. La ce va referiti si la ce anume este nevoie sa fie atenti beneficiarii din proiectele de constructii?

 

Mariana Garstea: Am observat de-a lungul timpului ca modul in care este folosita monitorizarea geotehnica si structurala si, ca atare, privita ca importanta intr-un proiect de constructii, poate fi daunator scopului in sine al acestei activitati.

Dincolo de a bifa si acest capitol – fara sa ne mai intereseze calitatea si corectitudinea datelor, modul in care sunt ele folosite ulterior, felul in care se iau decizii pe baza si cu ajutorul acestora -, cred ca este mult mai util sa intelegem cum ne ajuta monitorizarea sa gestionam eficient riscurile.

In activitatea de monitorizare structurala si geotehnica, nu ar trebui sa fie loc de „merge si-asa”, pentru ca datele si interpretarea lor ne pot conduce spre decizii gresite si costisitoare, spre ipoteze care afecteaza sanatatea structurala a unor proiecte ce trebuie sa functioneze si sa reziste pe parcursul a multe generatii urmatoare. Este o mare responsabilitate la mijloc, responsabilitate pentru care se poate plati scump, in cazul in care ceva este facut dupa ureche sau fara expertiza necesara.

Nu este de mirare ca o analiza incorecta, ce nu furnizeaza rezultatele de care beneficiarul sau proiectantul are realmente nevoie, duce la frustrare ulterioara, la ideea ca monitorizarea a fost o investitie inutila sau la mai multa confuzie legata de scopul acestei activitati. Avem „n” cazuri povestite de beneficiari cand era vizibil ca exista o alunecare de teren, insa rapoartele de monitorizare aratau ca totul este in regula.

Din pacate, insa – si nu sunt deloc cazuri izolate -, am fost deseori martorii unor situatii in care calitatea felului in care au fost executate instrumentarea si monitorizarea era cel mult mediocra, iar asta nu are cum sa provoace altceva decat mai multa neincredere in randul factorilor de decizie – bineinteles, pe langa nenumarate probleme care se vad in exploatare sau care vor afecta cu siguranta performanta cladirii pe toata durata de viata a acesteia.

 

Revista Constructiilor: Beneficiarii sunt de multe ori confuzi in privinta activitatii de monitorizare structurala si geotehnica si este greu sa fie altfel, mai ales atunci cand primesc 3 seturi de masuratori diferite de la 3 specialisti diferiti. Ce poate face un factor de decizie cand se confrunta cu acest lucru? Cum se asigura ca nu ajunge in aceasta situatie?

 

Mariana Garstea: Aud si eu des despre astfel de cazuri si sunt unele nefericite, intr-adevar. In activitatea noastra, nu ar trebui sa fie loc de astfel de erori: adevarul este unul singur, exista „corect” si „incorect” – si nu diferite niveluri de corectitudine -, mai ales atunci cand vine vorba despre date clare, specifice, transparente.

In primul rand, asigurati-va ca lucrati cu experti, cu profesionisti care stiu ce fac si urmaresc nu doar sa bifeze, ci sa aduca valoare in proiect. Atrag atentia, de asemenea, ca, daca ne bazam doar pe inspectii observationale facute in viteza, pe foaie si pe pix sau pe alte metode irelevante si aplicate la intamplare, e nevoie sa fim in garda si sa ne dam seama ca poate cel din fata noastra s-ar putea doar sa faca experimente si sa ne alarmam.

La capatul celalalt, este de asemenea important sa avem doar responsabili interesati direct de intelegerea datelor care reies din monitorizare: cei care au nevoie sa asigure controlul, cei care au responsabilitatea proiectului si a succesului lui.

Este bine de stiut ca activitatea de monitorizare structurala si geotehnica a evoluat si ea extrem de mult astazi, iar stiinta din spatele acesteia se foloseste foarte mult de solutii digitale, de instrumente si modalitati performante, chiar remote, si mult mai eficiente de a gestiona datele obtinute. Nevoile – dar si capacitatile – de azi sunt cu siguranta superioare si mult mai complexe, mergand chiar pana la monitorizare in timp real, cu sistem de alarmare, un lucru extrem de util mai ales daca vorbim despre proiecte critice, cum ar fi cele de infrastructura.

Desigur, o chestiune sensibila si asupra careia este important sa cadem de acord ca piata este ca avem nevoie de repere de bune practici si de stabilirea anumitor standarde, pentru a alinia nivelul de calitate si pentru ca atat practicienii din industrie, cat si beneficiarii sa aiba un numitor comun de la care sa inceapa sa trieze mai usor profesionistii, calitatea, expertiza reale.

Acesta este doar unul dintre motivele pentru care exista Asociatia Profesionala de Monitorizare Geotehnica si Structurala (APMGS), in care Sixense Romania este membru fondator, si prin care ne propunem sa aducem la masa si alti jucatori, companii, echipe si experti co-interesati, cu ajutorul carora sa informam, sa tragem semnale de alarma, sa explicam si in general sa crestem o piata mult mai constienta, totul pentru a avea un mediu construit mai sanatos pe termen lung.

Valoarea unor date corecte obtinute din monitorizare este lucrul spre care ar trebui sa tindem. Riscul exista peste tot si vine si din inadvertente, aproximari, presupuneri si toata cantitatea de necunoscut sau informatiile pe care nu le avem inca. Insa monitorizarea ne poate ghida prin toate acestea si e singura activitate care ne va spune daca ipotezele de proiectare se sustin in realitate. Sa ne conformam cu mai putin decat corectitudine doar creste gradul de risc si, bineinteles, si costurile finale.

 

Revista Constructiilor: In cele din urma, monitorizarea se leaga direct de riscuri in proiectele de constructii. Are Romania o cultura reala a riscului? Exista obiceiul preventiei la noi?

 

Mariana Garstea: Inainte de orice, sunt de parere ca este important sa intelegem acest risc: sa-l deconstruim, sa-l explicam, sa vedem ce fel de efecte poate avea, sa intelegem ce forme poate sa ia si, nu in ultimul rand, sa vedem cum se reflecta riscul – incorect gestionat – in investitia si costurile proiectului. De aici, cred ca lucrurile ar deveni mai usor de inteles.

Cred ca pentru Romania, care are o istorie complicata in ce priveste calitatea mediului construit – prin prisma mostenirii de dinainte de 1990 si nu numai -, mai avem pana sa putem vorbi despre o cultura a riscului. Cu siguranta, semnale pozitive care se indreapta in aceasta directie exista, fie ca vorbim despre standarde care se impun la nivel international si care ne fac sa constientizam tot mai mult necesitatea absoluta a unui mediu construit la care sa ne uitam proactiv si pe termen mai lung, fie ca vorbim despre o serie de mari dezvoltatori care au o mentalitate sanatoasa si privesc mult mai puternic spre viitor, spre inovatie, spre performanta in proiectele in care investesc (si cu care noi ne bucuram sa fim deja parteneri si sa stam la aceeasi masa).

Exista si discutia legata de costurile pe care le implica aceasta orientare spre a gestiona proactiv riscurile si spre preventie. Cred ca trebuie sa abordam aceasta chestiune mai des: e de datoria noastra sa vorbim despre faptul ca valoarea este si ea direct proportionala cu investitia. Si cu totii stim de fapt ca un lucru slab calitativ, desi pare o afacere pe termen scurt, ne poate costa mult mai mult pe termen lung si poate veni cu alte costuri ascunse, dar care ne vor consuma energie, timp, resurse, efort de a repara ulterior. Asta ca sa nu discutam despre accidente grave, unde costurile devin imposibil de cuantificat.

Desi nu putem spune ca acest obicei al preventiei este unul generalizat, cu siguranta simtim ca o din ce in ce mai mare parte a pietei incepe sa inteleaga, sa reactioneze, sa caute activ solutii pentru a avea proiecte simultan mai performante, dar si mai eficiente. Felul in care arata acum contextul local – din punct de vedere al economiei, al presiunilor in acest sens – aproape ca ne impune sa gasim aceste tipuri de solutii, care tin de un comportament mult mai responsabil si de anumite practici pe termen lung pe care este nevoie sa le adoptam, printre acestea aflandu-se si monitorizarea structurala si geotehnica bine facuta.

 

Contact:

Mariana Garstea

mariana.garstea@sixense-group.com

sixense-group.com

 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 197 – noiembrie 2022, pag. 38

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2022/11/01/mariana-garstea-sixense-romania-avem-nevoie-de-date-corecte-in-monitorizare-sunt-prea-multe-cazuri-clare-cu-alunecari-de-teren-iar-raportul-de-monitorizare-arata-ca-e-totul-in-regula/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.