Proiecte semnificative de metrou demareaza in Bucuresti si Cluj. Ce stim insa despre natura unor astfel de lucrari complexe, dar si despre riscurile pe care le comporta ele? Cum trebuie monitorizate si ce fel de solutii trebuie avute in vedere in acest sens?
Despre aceste subiecte ne-a vorbit pe larg Mariana Garstea, CEO Sixense Romania, specialist in monitorizare structurala si geotehnica si expert in transformarea digitala a infrastructurii. Compania pe care o conduce are o vasta experienta in ceea ce priveste monitorizarea structurala si geotehnica a proiectelor de infrastructura de transport, inclusiv a celor de metrou, care au fost si printre primele colaborari pe care le-a avut in Romania, acum peste 11 ani, cand a intrat pe piata locala.
Iata un punct de vedere despre riscurile si solutiile de luat in considerare pentru sanatatea structurala, atunci cand vorbim despre dezvoltarea, dar si intretinerea infrastructurii subterane de metrou.
Revista Constructiilor: Infrastructura subterana de transport se dezvolta tot mai mult la noi in tara, cele mai recente exemple fiind magistrala 6 din Bucuresti si metroul din Cluj. Vorbim despre proiecte mari, cu un grad ridicat de complexitate. La ce anume ar trebui sa fie atente autoritatile care le dezvolta, in ceea ce priveste riscurile unor astfel de lucrari?
Mariana Garstea: Asa este, vorbim despre proiecte care necesita un grad foarte mare de pregatire si o intelegere foarte buna a ceea ce inseamna efectele si riscurile pe care le comporta astfel de lucrari.
Riscurile construirii unei linii de metrou, deci a unei infrastructuri subterane urbane, sunt legate cel mai frecvent de cat de bine intelegem conditiile geotehnice, starea tehnica a constructiilor invecinate din zona de influenta, de comportarea si/ sau reactiile care vor aparea in timpul construirii tunelului si, bineinteles, de solutiile de proiectare si metodele de executie.
De aceea, monitorizarea structurala si geotehnica are un rol esential atat in detectarea, cat si in prevenirea riscurilor, oferind informatii care ne spun daca comportarea masurata se dezvolta conform ipotezelor de proiectare si, de asemenea, oferind o privire de ansamblu asupra capacitatii de gestionare a riscurilor. Aceste lucruri permit autoritatii contractante sa vina cu un plan de masuri preventive si corective, daca este cazul.
Important de precizat este si ca, tocmai pentru ca vorbim despre lucrari extrem de complexe, erorile nu sunt admise. Vorbim despre siguranta inainte de toate si imaginati-va ce inseamna sa construiesti o structura care subtraverseaza jumatate de oras: infrastructura feroviara, rutiera, monumente istorice, cladiri rezidentiale etc.
Revista Constructiilor: Aveti o experienta importanta ca partener de monitorizare structurala si geotehnica pentru alte linii de metrou dezvoltate in trecut in Bucuresti. Ce ne puteti spune despre bunele practici si recomandarile care trebuie avute in vedere in acest sens?
Mariana Garstea: Ne mandrim mult cu proiectele de monitorizare pentru liniile de metrou 5 si 4, au fost si printre primele proiecte pe care Sixense le-a avut in Romania, acum mai bine de 11 ani, intr-o perioada in care nu se stiau foarte multe despre necesitatea, beneficiile si solutiile moderne de monitorizare pe care le aveam la dispozitie.
Cu siguranta, orice fel de proiect de infrastructura subterana urbana trebuie sa inceapa de la un studiu InSAR istoric: care sa detecteze cu precizie milimetrica deplasarile pe verticala ale structurilor si pamantului, din satelit, si care trebuie sa mearga cel putin 5 ani in spate. De ce? Pentru ca un astfel de studiu ne ajuta sa identificam toate zonele sensibile sau vulnerabile de pe viitorul traseu. Un astfel de studiu ar trebui sa fie avut in vedere inca din etapa de fezabilitate, de fapt.
Dupa ce exista aceste informatii, zonele vulnerabile trebuie analizate si apoi trebuie propuse solutii si tehnologii adaptate, care sa aiba un impact minim asupra zonei de influenta (ne referim aici la infrastructura feroviara si rutiera existenta, cladiri monumente istorice, cladiri rezidentiale etc.).
Acest studiu de fezabilitate trebuie sa furnizeze nivelul de riscuri structurale si geotehnice si bugetul necesar pentru controlul lor integral. Cel mai important lucru este ca acest program de monitorizare sa fie foarte specific si adaptat riscurilor reale din teren.
Sixense ofera solutii integrate de monitorizare pentru proiectele de linii de metrou: de la identificarea riscurilor, studii InSAR, achizitie a instrumentatiei de monitorizare, lucrari de instalare prin echipe inalt calificate, configurare senzori si software de monitorizare real-time, data management si raportare. Aceasta modalitate de monitorizare automatizata, real-time, ne permite si trimiterea de alarme la depasirea pragurilor critice de siguranta, precum si raportari si informatii pe baza carora autoritatile pot actiona imediat, ori de cate ori este nevoie.
Revista Constructiilor: Vorbiti despre un grad inalt de digitalizare si solutii foarte moderne. Sunt acestea luate in calcul la noi?
Mariana Garstea: Sunt luate in calcul, odata ce autoritatile afla despre ele si inteleg cat de avansate sunt, cat de multe resurse eficientizeaza si care sunt impactul si valoarea lor in beneficiul proiectului.
Este adevarat ca, din pacate, la noi inca mai functioneaza din plin abordarea cu „lasa, ca am mai facut si nu s-a intamplat nimic” sau inspectiile vizuale, insa cred ca este destul de clar ca, pentru proiecte de infrastructura complexe cum sunt liniile de metrou, nu ne putem baza doar pe acestea.
Indiferent cat de bine este facut totul in birou la nivel de proiect, lucrurile in teren pot fi extrem de diferite si autoritatea publica trebuie sa fie pregatita cu toate instrumentele necesare care sa ii furnizeze informatii relevante si in timp util, pentru a lua cele mai bune decizii. Executia proiectelor de infrastructura subterana urbana este complexa si riscurile sunt pe masura, nu isi poate permite absolut nimeni sa lase la voia intamplarii astfel de situatii, cu impact direct asupra comunitatii.
Beyond Monitoring by Sixense este o solutie digitala dedicata monitorizarii real-time a riscurilor structurale si geotehnice pe durata executiei proiectelor de metrou. A fost pe larg utilizata pentru monitorizarea lucrarilor de executie a liniei de Metrou 5 din Bucuresti si in alte zeci de proiecte de metrou internationale.
Este un instrument vital pentru bunul mers al unui astfel de proiect, dar si pentru siguranta comunitatii din zona de influenta. Este un suport al intregului proces decizional, care permite autoritatii publice, proiectantului, constructorului, consultantului sa anticipeze si sa gestioneze riscurile geotehnice, de mediu si structurale, asigurand integrarea datelor de toate tipurile, derivate din diverse surse si in mai multe formate, in special furnizate de servicii terte.
Revista Constructiilor: Cum vedeti in acest moment colaborarea si parteneriatul public-privat in ceea ce priveste lucrarile de monitorizare a unor proiecte cum ar fi liniile de metrou? Cat de facilitata este aceasta colaborare in prezent?
Mariana Garstea: Nu as putea spune ca exista un parteneriat public-privat pentru lucrarile de monitorizare cu vreo autoritate publica si aici ma refer strict la: transfer de know-how, cresterea nivelului de constientizare si informare asupra riscurilor structurale si geotehnice pentru astfel de proiecte de infrastructura subterana urbana, prezentarea nivelului de dezvoltare a noilor tehnologii din domeniu etc. Legislatia actuala nu permite o astfel de colaborare.
Ce putem face, in acest sens, este sa atragem atentia public asupra unor aspecte vitale pentru bunul mers al proiectelor de metrou:
- Unul dintre aspectele foarte importante care trebuie luat in considerare este contractarea directa a acestor lucrari de catre autoritatea publica, un lucru care nu se intampla intotdeauna ca atare si care permite, pe cale de consecinta, strecurarea multor practici viciate si, in final, deloc folositoare proiectului in sine. Autoritatea publica este cea care trebuie sa-si asigure accesul la informatii rapid, direct, transparent si sa aiba la dispozitie intotdeauna cele mai bune instrumente pentru validarea ipotezelor de proiectare, verificarea calitatii executiei lucrarilor si, cel mai important, pentru protejarea constructiilor din zona de influenta.
- In etapa de pregatire, si chiar ulterior, in procedura de contractare, autoritatea contractanta trebuie sa aiba o abordare integrata, holistica: pornind de la studiu, trecand prin analiza, proiectare, informatii exacte inainte de demararea oricaror lucrari la noul proiect, cu instrumentare, masuratori si data management pe toata durata executiei si, bineinteles, cu continuarea monitorizarii riscurilor si in etapa de exploatare. Toate acestea trebuie evaluate si prevazute din start, atat din punct de vedere tehnic, cat si financiar.
- In acest tip de colaborare public-privat, in mod special pentru proiectele de metrou, este absolut vital sa se ia in considerare implementarea unui sistem de monitorizare structurala si geotehnica automatizat, real-time, pe toata durata lucrarilor de executie. De ce? Riscurile sunt foarte mari, impactul poate fi puternic pentru cei din zona direct afectata in caz de diverse incidente. Este nevoie de informatii in timp real, astfel incat sa se poata interveni si evita incidente cu pagube materiale sau accidente mai grave, care sa duca la cladiri evacuate etc. Inevitabil, pe durata oricarui proiect de metrou, nu doar in Romania, apar reclamatii de la cei din zona de influenta, vibratii sau posibil impact structural asupra cladirilor din zona respectiva. Dar autoritatile, avand informatii in timp real, pot verifica rapid zona si pot vedea ce se intampla, avand acces la tot istoricul datelor inregistrate pentru o anumita cladire. In acest fel, se poate demonstra foarte usor, cu date concrete, ca totul este in parametri normali sau se poate interveni imediat, punctual, pentru a preveni un impact structural major, daca este cazul.
Sper ca in 2023 sa vedem tot mai multe proiecte de infrastructura de transport bine puse la punct, iar noi reamintim ca oferim in continuare tot suportul in acest sens.
Contact:
Mariana Garstea
mariana.garstea@sixense-group.com
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 198 – decembrie 2022, pag. 108-109
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns