«

»

APDP: Rezolutia celui de-al XVI-lea Congres National de Drumuri si Poduri din Romania, Timisoara, 21-24 septembrie 2022

Share

„Drumurile moderne marcheaza progresul, civilizatia si bunastarea colectiva” (Laurentiu NICOARA)

 

Organizat anul acesta la Timisoara, in perioada 21-24 septembrie, Congresul National de Drumuri si Poduri din Romania se desfasoara o data la patru ani, in corelare cu Congresul Mondial de Drumuri, care urmeaza sa aiba loc la un an dupa evenimentul din Romania, in organizarea Asociatiei Mondiale de Drumuri (PIARC), al carei membru activ este si Romania prin guvernul sau, reprezentat de Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Acesta are ca scop promovarea schimbului de idei noi, prezentarea de dezvoltari tehnologice si de know-how de catre antreprenori, ingineri consultanti si proiectanti, comunitatile academice si de cercetare, agentii publice si private implicate in proiectarea, construirea, intretinerea si exploatarea drumurilor si podurilor din tara noastra, respectiv pe plan international.

La deschiderea lucrarilor congresului, alaturi de reprezentanti ai autoritatilor nationale si regionale, a participat domnul Sorin Grindeanu, viceprim-ministrul Guvernului Romaniei si ministrul transporturilor si Infrastructurii. Trebuie subliniata, de asemenea, prezenta reprezentantului Asociatiei Mondiale de Drumuri, secretarul general adjunct Robin Sebille, si a reprezentantului Parlamentului European, Gheorghe Falca.

In alocutiunea sa, ministrul Sorin Grindeanu a subliniat importanta congresului, prin prisma rolului infrastructurii rutiere in asigurarea dezvoltarii economico-sociale a tarii si a bunastarii populatiei. „O tara cu drumuri bune are si o economie solida. Putem vorbi despre o economie performanta doar daca se sustine pe o infrastructura dezvoltata, moderna, eficienta si mai ales interconectata intre toate modurile de transport!”

 Vorbind despre perspectiva dezvoltarii infrastructurii, acesta a spus: „ASTAZI va lansez o PROVOCARE: unirea provinciilor istorice din Romania! Ma refer – in primul rand – la Autostrada A8, denumita sugestiv Autostrada Unirii, unul dintre proiectele de anvergura care trebuie finalizat in conditii optime de timp si calitate. Și pentru care s-au facut pana acum pasi importanti, in special pentru tronsoanele din capete care sunt finantate prin PRR. Apoi, Autostrada A7 (Autostrada Moldovei), un alt proiect important care avanseaza rapid. Pe cei 320 de km dintre Ploiesti si Pascani, finantati prin PNRR, etapele se succed rapid, iar tintele vor fi atinse mai devreme decat prevad jaloanele din PNRR.”

 In incheierea discursului sau, ministrul a subliniat ca „vom continua procesul de descentralizare a proiectelor de infrastructura rutiera. Autoritatile locale trebuie sa-si asume la randul lor gestionarea unor proiecte de interes local, bineinteles cu sprijinul specialistilor. Trebuie sa constientizam ca modernizarea infrastructurii se afla in mainile specialistilor, ca si dezvoltarea economica la nivel national sau local, care decurge din atingerea acestor investitii. Infrastructura se construieste doar cu seriozitate si determinare. Deoarece pentru a UNI REGIUNILE si a realiza impreuna aceasta provocare este nevoie de o colaborare onesta, profesionista intre CNAIR si firmele de constructii, dar si intre antreprenori, subcontractori si prestatori. De aceea, va asigur de tot sprijinul meu si impreuna cu dvs. imi asum responsabilitatea indeplinirii acestor obiective. NUMAI prin mobilizare si implicare vom depasi orice obstacol si vom asigura o dezvoltare temeinica a infrastructurii rutiere din Romania.”

 

La lucrarile congresului au participat 393 de specialisti, dintre care 28 colaboratori din afara Romaniei, reprezentand 12 tari (Austria, Australia, Coreea de Sud, Franta, Germania, Grecia, Japonia, Norvegia, Polonia, Rep. Moldova, Serbia, Suedia), prezente deja in tara noastra sau interesate de implicarea in sectorul infrastructurii de transport rutier din Romania. Au fost abordate 3 teme tehnice, in acord cu strategia PIARC, si anume:

  • Administrare, intretinere si exploatare drumuri si poduri;
  • Mobilitate: urbana, rurala, interurbana, STI;
  • Infrastructuri reziliente (structuri rutiere, poduri, terasamente).

Pe baza celor 48 de articole stiintifice transmise organizatorilor congresului, raportorii nominalizati au intocmit si prezentat rapoarte tehnice, care au cuprins o analiza sintetica a situatiei cunoasterii tehnice in fiecare dintre cele 3 domenii aferente temelor congresului, respectiv o trecere in revista a continutului lucrarilor primite. Cele mai interesante lucrari au fost prezentate in plenul congresului, unde au avut loc si dezbateri captivante, in finalul fiecarei sesiuni tematice fiind formulate de catre moderatori concluzii si propuneri de actiune pentru viitor.

 

Interferate printre lucrarile si dezbaterile tehnice, prezentarile sponsorilor importanti ai congresului au adus in atentia participantilor nu numai particularitatile si capacitatile tehnice si organizatorice ale acestora, ci si (mai ales) experienta specifica din domeniul infrastructurii de transport rutiere, exemplificata cu studii de caz foarte relevante.

 

Evenimentul a inclus si o expozitie tehnica, in care proiectanti, consultanti si antreprenori si-au expus preocuparile si realizarile din domeniul de activitate, in cadrul a 21 de standuri.

 

In ultima zi a congresului a fost organizata o vizita tehnica pe santierul bypassului Timisoara Sud, aflat in faza de executie, care urmeaza sa completeze sectorul nordic, in perspectiva realizarii complete a centurii ocolitoare.

 

SINTEZA LUCRARILOR PREZENTATE SI A DEZBATERILOR TEHNICE

 

 Comitetul Știintific apreciaza ca subiectele abordate de autori in lucrarile transmise in cadrul celui de al XVI-lea Congres National de Drumuri si Poduri au fost in concordanta cu preocuparile la nivel international, acestea generand dezbateri si furnizand concluzii extrem de valoroase si utile pentru specialistii din domeniul rutier.

 

Tema 1. Administrare, intretinere si exploatare drumuri si poduri

 Pornind de la mentionarea celor trei subteme componente, Planificare, Finantare, Gestiune (retea, catastrofe, schimbari climatice), raportorii Gavril Hoda si Cristian Andrei subliniaza ca Tema 1 se inscrie in Planul Strategic al Asociatiei Mondiale de Drumuri, unde activeaza mai multe comitete tehnice.

In conditiile in care drumurile sunt infrastructuri cu o contributie deosebita la generarea bunastarii sociale si economice a societatii, asigurarea disponibilitatii, sigurantei si fiabilitatii infrastructurii de transport rutier reprezinta cerinta cruciala pentru administratorii si operatorii de drumuri, care sunt obligati sa gestioneze in mod proactiv riscurile pentru infrastructura in sine, sa evalueze toate amenintarile existente si sa ia masurile care se impun pentru a asigura disponibilitatea si operativitatea in cele mai bune conditii.

Obiectivul principal al unei administratii de drumuri il reprezinta analizarea problemelor, pentru a avea o performanta mai buna, o planificare corecta a infrastructurii rutiere si a transportului, obtinerea finantarii necesare construirii si intretinerii retelelor de drumuri, cresterea rezistentei la schimbarile climatice si managementul dezastrelor.

Obtinerea de fonduri suficiente pentru construirea si intretinerea infrastructurii rutiere ramane o provocare-cheie pentru autoritatile rutiere la nivel global. In multe cazuri, autoritatile rutiere nu se pot baza doar pe alocarile bugetare directe si trebuie sa acceseze surse alternative de finantare pentru a-si indeplini obiectivele, administratorii si operatorii fiind obligati sa gestioneze un spectru foarte larg de amenintari in viitor.

La Tema 1, Administrare, intretinere si exploatare drumuri si poduri, cu domeniile Planificare, Finantare, Gestiune (retea, catastrofe, schimbari climatice), au fost acceptate si inregistrate 14 lucrari, elaborate de 22 de autori romani si 6 din strainatate, dintre care 13 elaborate de autori din tara si una de autori din SUA. Ele raspund intr-o masura redusa tematicii, tratand urmarirea comportarii in exploatare a unor drumuri si poduri, tehnici noi de urmarire a lucrarilor, respectiv realizarea unor baze de date pentru a fi utilizate la gestionarea, intretinerea si programarea lucrarilor de drumuri.

Tinand seama de tematica abordata, lucrarile pot fi grupate astfel:

  • Planificare, finantare si gestiune retea rutiera – 2 lucrari;
  • Investigare, monitorizare, urmarire comportare lucrari – 6 lucrari;
  • Securitate si siguranta circulatiei – 2 lucrari;
  • Urmarirea comportarii in exploatare si lucrari de reabilitare a podurilor – 4 lucrari.

In cadrul raportului se prezinta sintetic continutul fiecarei lucrari inregistrate la aceasta tema.

Printre concluziile formulate de raportori se mentioneaza:

  • tematica abordata in cadrul lucrarilor se raporteaza doar partial la tendintele manifestate pe plan international in concordanta cu strategia PIARC, respectiv pe plan national, raportate la necesitatile existente la nivelul administratiilor rutiere;
  • nu s-au inregistrat lucrari care sa aduca in fata participantilor la congres problemele de strategie nationala in construirea si intretinerea drumurilor si autostrazilor. In expunerile suplimentare facute in cadrul congresului s-a prezentat si programul Companiei Nationale de Administrare a Infrastructurii Rutiere din Romania referitor la strategia de construire a retelei de autostrazi si drumuri expres, respectiv de reabilitare a retelei de drumuri nationale din Romania;
  • domeniul construirii strazilor, a exploatarii retelelor de strazi urbane si drumurilor extraurbane este abordat intr-un mod irelevant.

Aplicarea efectiva a optimizarii se impune imperativ.

Pentru aceasta, bazele de date trebuie elaborate si actualizate in permanenta, constituind elementul necesar pentru aplicarea tehnicilor de optimizare a interventiilor prin lucrari de intretinere, apelandu-se la metode specifice din practica internationala.

 

Tema 2. Mobilitate: urbana, rurala, interurbana, STI

In preambulul raportului, autorii acestuia, Valentin Anton si David Suciu, prezinta o analiza relativ detaliata a conceptului de mobilitate la nivel international, cu referiri la legislatie, practica inginereasca si strategii nationale in contextul politicilor de transport.

Intr-un inteles general, in domeniul de studiu al strategiilor de transport, mobilitatea defineste capacitatea de deplasare a persoanelor, marfurilor si activitatilor, fiind determinata si legata de spatiu. Existenta unei distante de parcurs, respectiv a motivatiei fundamentale „accesibilitatea activitatilor localizate” determina in sens larg mobilitatea spatiala. O mobilitate sustenabila – care sa permita oamenilor si bunurilor sa circule liber, in siguranta, cu protejarea mediului inconjurator – reprezinta principalul obiectiv al comunitatii urbane care, prin dezvoltarea politicilor de transport, va crea cadrul necesar pentru asigurarea calitatii vietii si pentru dezvoltarea economica.

La nivelul UE au fost elaborate o serie de documente referitoare la mobilitate/transport incluzand o strategie care cuprinde obiective si masuri pe termen lung, pana in 2050/2060. Aceasta strategie elaborata la nivelul UE defineste un set de obiective provocatoare menite sa orienteze actiunile politice si sa evalueze progresele inregistrate, inclusiv eliminarea treptata a autovehiculelor alimentate conventional din orase pana in 2050 si un transfer de 50% in deplasarile de mers pe distante lungi si pe distante lungi de marfa de la drumuri la alte moduri pana la aceeasi data, pentru a obtine o reducere cu 6% a emisiilor de CO2 si o reducere comparabila a dependentei de petrol:

  1. reducerea la jumatate a utilizarii autoturismelor „conventional alimentate” in transportul urban pana in 2060;
  2. atingerea unei cote de 40% combustibili durabili, cu emisii reduse de carbon in aviatie;
  3. transferul a 30% din transportul rutier interurban de persoane si marfuri pe distanţa de peste 300 km spre transportul feroviar si maritim/fluvial;
  4. finalizarea unei retele feroviare europene de mare viteza pana in 2050;
  5. o „retea de baza” TEN-T multimodala pe deplin functionala la nivelul UE pana in 2030;
  6. conectarea tuturor aeroporturilor si porturilor din reteaua centrala la reteaua feroviara pana in 2050;
  7. implementarea infrastructurii modernizate de gestionare a traficului aerian pana in 2020;
  8. implementarea sistemului european de navigatie globala prin satelit (Galileo);
  9. stabilirea, pana in 2020, a unui cadru pentru un sistem european de informare, gestionare si plata a transporturilor multimodale;
  10. pana in 2050, apropierea de zero a numarului de decese din transportul rutier;
  11. trecerea la aplicarea pe deplin a principiilor „utilizatorul plateste” si „poluatorul plateste”.

Autorii detaliaza apoi cadrul, scopul, continutul si legislatia aferente elaborarii planurilor de Mobilitate Urbana (PMU).

La Tema 2, Mobilitate: urbana, rurala, interurbana, STI, au fost acceptate un numar de 8 lucrari primite de la autori in perioada programata. Lucrarile primite au fost analizate atat sub aspectul continutului stiintific, cat si sub aspectul actualitatii tematicilor abordate de autori.

In ansamblu, se poate afirma ca subiectele abordate, precum si preocuparile autorilor, se plaseaza in contextul actual al politicilor de transporturi promovate la nivel national si european. Lucrarile prezentate reflecta o cercetare complexa a subiectelor abordate si o rigoare corespunzatoare a nivelului stiintific. Autorii, in marea lor majoritate, au formulat, in lucrari, concluzii valoroase cu recomandari practice pentru aplicare in viitoarele proiecte de infrastructura. Se remarca abordarile teoretice ale subiectelor tratate si confirmarea rezultatelor obtinute in cadrul studiilor de caz. Acestea vin sa aprofundeze concluziile formulate.

 

Tema 3. Infrastructuri reziliente (structuri rutiere, poduri, terasamente)

Colectivul de elaborare a raportului (Paul Marc, Andrei Forton, Adelin Știrb), sub coordonarea raportorilor Florin Belc si Cristian Claudiu Comisu, au efectuat o analiza foarte pertinenta a tendintelor la nivel international in domeniul tematicii infrastructurilor reziliente, in contextul careia au sintetizat continutul fiecarei lucrari in parte.

Tematica abordata in lucrari reflecta preocuparile din domeniul rutier romanesc, in concordanta cu orientarile care se manifesta pe plan national si international, in proiectarea, construirea, intretinerea, exploatarea si administrarea drumurilor si podurilor rutiere. Tendintele actuale in domeniul infrastructurii de transport rutier rezulta in buna parte din Planul strategic al Asociatiei Mondiale de Drumuri (PIARC), construit cu consultarea tuturor guvernelor membre ale asociatiei, respectiv a altor actori (institutii administrative, societati de inginerie, antreprenori, asociatii, specialisti etc.) din domeniu.

In domeniul alcatuirii structurilor de rezistenta rutiere, abordarea unor noi conceptii de proiectare pentru construirea sau reabilitarea drumurilor publice rezulta din necesitati tehnice (imbunatatirea capacitatii portante a complexelor rutiere in conditiile cresterii volumului de trafic greu si foarte greu, respectiv a sarcinii pe osie, asigurarea unei stari tehnice corespunzatoare pe o perioada cat mai indelungata de timp, asigurarea unei insensibilitati cat mai mari fata de conditiile climaterice, rezilienta mare etc.), economice (cresterea rentabilitatii solutiilor aplicate prin luarea in considerare a costurilor totale de executie, intretinere, exploatare etc. si a numarului total de solicitari ale osiei standard permis pana la reparatia capitala urmatoare) si ecologice (utilizarea a cat mai putine materiale noi, reutilizarea materialelor existente in structura rutiera, valorificarea unor subproduse, reducerea noxelor la producerea si punerea in opera a mixturilor asfaltice la cald etc.).

La Tema 3, Infrastructuri reziliente (structuri rutiere, poduri, terasamente), au fost primite un numar de 17 lucrari la structuri rutiere, elaborate de 29 de autori si 7 lucrari la poduri, avand 12 autori. Raportul intocmit cuprinde analiza detaliata a fiecarei lucrari primite pe adresa congresului.

Raportorii concluzioneaza ca:

  • tematica abordata in cadrul lucrarilor se racordeaza partial la tendintele manifestate pe plan international. Se subliniaza mai ales armonizarea cu strategia PIARC, aceasta si datorita faptului ca avem reprezentanti in comitetele tehnice ale PIARC si membri activi in aceasta asociatie;
  • dintre subiectele abordate de autori se retin in mod deosebit: preocuparea pentru aplicarea tehnologiilor de reutilizare si reciclare, cercetarea posibilitatii de micsorare a temperaturilor de preparare si punere in opera a mixturilor asfaltice la cald, promovarea de noi incercari de laborator pentru analizarea calitatii bitumului si mixturilor asfaltice, promovarea metodologiei Superpave pentru conceperea dozajelor de mixturi asfaltice, alcatuirea rationala a structurilor rutiere, diversificarea tehnologiilor de construire si intretinere a drumurilor, impactul activitatii de construire, intretinere si exploatare asupra mediului, perfectionarea tehnologiilor de realizare a suprastructurii podurilor etc.;
  • nu s-au inregistrat lucrari care sa aduca in fata participantilor la congres problemele de strategie nationala in construirea si intretinerea drumurilor si autostrazilor. Se apreciaza ca aceasta problema este imperios a fi dezbatuta si tradusa in proiecte de actiune pe termen scurt, mediu si lung;
  • domeniul construirii strazilor, a exploatarii retelelor de strazi urbane si drumurilor extraurbane nu a fost abordat in nicio lucrare.

 

Cu tot numarul relativ redus de lucrari inregistrate la actualul congres, subiectele acestora demonstreaza, asa cum se sustine prin analiza prezentata in raport, ca specialistii din sectorul rutier din Romania sunt preocupati si se documenteaza temeinic asupra tendintelor manifestate pe plan international.

 

In ansamblul sau, al XVI-lea Congres National de Drumuri si Poduri din Romania si-a atins scopul, reunind participanti din toate domeniile de activitate ale sectorului drumurilor si transportului rutier din Romania si alte 12 tari, reprezentanti ai autoritatilor si administratiilor europene, centrale, regionale si locale.

 

PROPUNERI

 

 In contextul celor prezentate mai sus si al luarii in considerare a tuturor concluziilor identificate in timpul desfasurarii congresului, urmare mesajelor autoritatilor, prezentarilor tehnice (lucrari stiintifice, prezentari sponsori), dezbaterilor, discutiilor in cadrul expozitiei tehnice, vizitei tehnice si a schimburilor de idei informale, se formuleaza urmatoarele propuneri:

  • continuarea colaborarii dintre Asociatia Profesionala de Drumuri si Poduri din Romania si administratiile rutiere, universitati, institute de studii si cercetare, societati de inginerie, antreprenori, asociatii profesionale, cu precadere Asociatia Mondiala de Drumuri etc. pentru promovarea profesiei de drumar, diseminarea cunostintelor tehnice in domeniu si stimularea progresului tehnic;
  • revigorarea cercetarii rutiere, care in prezent se desfasoara sporadic, in lipsa unei strategii nationale coerente si a unei finantari pe masura necesitatilor. Se impune conceperea si aplicarea unei strategii nationale si sustinerea acesteia cu teme de cercetare, inclusiv pe termen lung. Se considera oportun ca CNAIR si CESTRIN sa-si asume acest obiectiv, cu implicarea tuturor potentialilor parteneri in acest domeniu (universitati, centre de studii si cercetari private, institutii cu preocupari complementare, antreprenori de anvergura cu preocupari in zona cercetarii etc.);
  • siguranta circulatiei trebuie sa ramana un obiectiv major, prioritar al administratiilor rutiere pentru reducerea semnificativa a numarului de accidente si consecintelor acestora;
  • integrarea preocuparilor din domeniul cercetarii in cadrul activitatilor internationale si realizarea unor colaborari concrete cu parteneri externi. PIARC poate fi o platforma profesionala de mare potential in acest domeniu;
  • sustinerea activitatii de elaborare a reglementarilor tehnice din domeniul rutier care trebuie actualizate, completate si armonizate in intregime cu normele europene;
  • evaluarea fundamentata a necesitatilor de dezvoltare, reabilitare si modernizare a retelei rutiere a Romaniei, pentru toate categoriile de drumuri. Se subliniaza faptul ca densitatea retelei de drumuri din Romania este printre cele mai scazute din Europa;
  • in contextul evolutiei rapide a tehnologiilor si practicilor in industria drumurilor, pregatirea fortei de munca este o problema de o necesitate evidenta. Se impune modernizarea invatamantului la toate nivelurile, care nu se poate face fara implicarea concreta a tuturor actorilor din domeniu (institutii de invatamant, administratori, antreprenori, societati de inginerie etc.), urmarind modelele de succes de pe plan international. Este necesar a se organiza dezbateri pe aceasta tema;
  • promovarea de actiuni pentru dezvoltarea drumurilor inteligente este absolut necesara, avand in vedere ca viitorul acestui „tip de transport” este deja previzibil;
  • trebuie efectuat cu exigenta si prin metode eficiente controlul traficului rutier, din punct de vedere al tonajului, pe toate drumurile publice, avand in vedere prejudiciile imense pe care degradarile produse de acesta le aduce administratiilor rutiere;
  • este necesara o mai sustinuta activitate de diseminare a rezultatelor activitatii de cercetare, a lucrarilor de amploare pe care drumarii le realizeaza, a activitatii acestora. Se impune revitalizarea activitatilor stiintifice la nivel local, regional sau national de tipul meselor rotunde sau conferintelor, fie pe domenii restranse de interes (proiectare, controlul calitatii lucrarilor, executia lucrarilor, intretinere etc.), fie cu tematica mai larga;
  • crearea, actualizarea si completarea bazelor de date tehnice rutiere la nivelul administratiilor tuturor categoriilor de drumuri, inclusiv pentru poduri;
  • stimularea antreprenorilor pentru implementarea de tehnologii mai prietenoase cu mediul (reutilizarea la cald a mixturilor asfaltice, prepararea de mixturi asfaltice la temperaturi mai reduse, realizarea de straturi de baza cu capacitate portanta ridicata etc.);
  • imbunatatirea organizarii administrarii drumurilor locale, retelelor de strazi urbane si rurale pentru optimizarea activitatii de construire, modernizare, reabilitare, intretinere si administrare a acestor retele de transport, cu rol deosebit in asigurarea mobilitatii populatiei si accesibilitatii acesteia.

 

Asociatia Profesionala de Drumuri si Poduri din Romania isi propune sa continue organizarea periodica a congreselor de drumuri si altor reuniuni profesionale specifice (conferinte, simpozioane, mese rotunde etc.) la nivel national sau local, in baza statutului acesteia, ca platforma de diseminare a cunostintelor tehnice si de progres in sectorul drumurilor si transportului rutier.

 

Autor:

prof. dr. ing. Gheorghe LUCACI, presedinte A.P.D.P. din Romania

(Din Revista Drumuri Poduri, nr. 301, octombrie 2022)

 

 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 198 – decembrie 2022, pag. 98-100, 102)

 

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2022/12/30/apdp-rezolutia-celui-de-al-xvi-lea-congres-national-de-drumuri-si-poduri-din-romania-timisoara-21-24-septembrie-2022/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.