Conform reglementarilor, in Romania, cerintele de verificare a unei documentatii tehnice se stabilesc si se indica de catre proiectant, in timp ce verificarea efectiva intra in sarcina beneficiarului/investitorului.
În ceea ce priveste verificarea proiectelor tehnice la cerinta Af, legislatia nu aduce foarte multe clarificari. Ramane doar la latitudinea proiectantului sa considere sau nu necesara aceasta verificare si, de cele mai multe ori, in special pentru constructii de mica anvergura, aceasta verificare nu apare. Legislatia tehnica impune verificarea la cerinta Af a studiului geotehnic, care ofera informatii privind caracteristicile terenului de fundare si solutia de fundare, dar un proiectant poate considera ca verificarea sistemului de fundare si, mai ales, a interactiunii cu terenul de fundare, nu este utila…
Sunt tot mai numeroase cazurile in care, dupa aparitia unei avarii, beneficiarul solicita despagubire in baza unei polite de asigurare. Pentru solutionarea cererii, societatea de asigurare efectueaza o expertiza tehnica independenta, ocazie cu care sunt analizate toate documentele din cartea constructiei si se semnaleaza vicii si nerespectari ale legislatiei tehnice care, chiar daca nu contribuie semnificativ la anticiparea cedarii care a avut loc, pot conduce la respingerea solicitarii de despagubire sau plata despagubirii dar cu recuperarea ei de la cei care nu au respectat legislatia in vigoare (Olinic, Stanciu, Zbarnea, 2021).
Verificarea documentatiilor tehnice care inglobeaza materiale geosintetice
Materialele geosintetice au ajuns sa fie incluse in lucrarile ingineresti pentru ca si-au demonstrat utilitatea, eficienta si durabilitatea in timp. Se pot distinge doua mari tipuri de proiecte in care sunt incluse:
- proiectele in care aduc beneficii financiare si/sau scurteaza durata de executie;
- proiecte in care acte normative impun utilizarea materialelor geosintetice, cum ar fi depozitele ecologice de deseuri.
Conform Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor (HG 742/2018), cap. 2 Verificarea tehnica a proiectelor, art. 6 (2), ”Verificarea tehnica a proiectelor se realizeaza potrivit legii, prin grija si responsabilitatea investitorului / proprietarului / administratorului, dupa caz, pe domenii / subdomenii de constructii si specialitati pentru instalatiile aferente constructiilor, corespunzator cerintelor fundamentale aplicabile stabilite de proiectant / proiectanti si precizate in proiect”.
Structurile care inglobeaza materiale geosintetice sunt proiectate prin calcule specifice, care se regasesc in breviarele de calcul, ca elemente obligatorii ale unui proiect tehnic. De cele mai multe ori, aceasta proiectare / dimensionare se face in urma interactionarii cu conditiile particulare ale amplasamentului.
Materialele GEOsintetice sunt materiale care sunt inglobate sau interactioneaza in mod direct cu terenul/pamantul. În consecinta, domeniul de verificare Af – Rezistenta mecanica si stabilitatea masivelor de pamant, a terenului de fundare si a interactiunii cu structurile ingropate este, probabil, cel mai potrivit pentru verificarea documentatiilor tehnice care inglobeaza materiale geosintetice.
De altfel, recent aparutul Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii (NP 074-2022) cuprinde o anexa dedicata proiectului geotehnic in care, desi nu se prezinta un element de noutate absoluta (era necesar si inainte de aparitia respectivului normativ), este descris in detaliu continutul-cadru, respectiv: caracterizarea geotehnica generala a amplasamentului pe baza studiului geotehnic, prezentarea metodei de proiectare, elaborarea modelului geotehnic de proiectare si proiectarea lucrarilor. Mai mult, se precizeaza ca Proiectul Geotehnic necesita o verificare de catre un verificator de proiecte atestat.
Verificarea calitatii materialului pus in opera
Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii (NP 075 – 2002) este cu siguranta cea mai importanta reglementare tehnica obligatorie din domeniul materialelor geosintetice in Romania. O componenta foarte importanta a acestui normativ o constituie prezentarea caracteristicilor fizice si mecanice ale principalelor materiale geosintetice (de la acea vreme, de acum 20 de ani).
Un proiect care implica utilizarea unui material geosintetic trebuie sa furnizeze caracteristicile fizice si mecanice ale produsului care urmeaza a fi pus in opera. Categoric, nu este suficient sa se indice intr-o piesa desenata „geotextil”, de exemplu, fara sa se prezinte toate cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca produsul, in respectivul proiect.
Un material geosintetic este intotdeauna livrat cu o fisa tehnica prin care sunt garantate anumite proprietati ale produsului. Dar exista atat caracteristici proprii ale materialului geosintetic, cat si proprietati ale acestuia in interactiunea cu terenul sau alte materiale geosintetice – de exemplu: rezistenta la forfecare la interfata dintre un material geosintetic si teren sau alt material, o caracteristica obligatorie pentru sistemele multi-strat situate pe panta, cum este cazul depozitelor ecologice de deseuri. De regula, in astfel de situatii, proiectantul propune niste valori minime pentru coeficientul frecare la interfata si adeziune, astfel incat sa fie asigurata stabilitatea pe panta. Astfel, la alegerea materialelor geosintetice, inainte de punerea in opera, acele cerinte minimale ar trebui confirmate prin incercari specifice, in laboratoare autorizate.
Fisa tehnica a produsului nu inlocuieste incercarile si verificarile privind punerea in opera si nu furnizeaza caracteristicile privind interactiunea cu terenul de fundare sau alte materiale.
Conform Registrului laboratoarelor de analiza si incercari in constructii, autorizate de Inspectoratul de Stat in Constructii – ISC, la data de 17.03.2022, existau 8 laboratoare cu autorizatii in profilul G – geosintetice.
În tabelul 2 este prezentata lista incercarilor pentru care cele 8 laboratoare sunt autorizate de ISC.
Trebuie spus ca toate laboratoarele autorizate pentru profilul G – geosintetice au autorizatiile emise pentru mai multe profile, mult mai dezvoltate.
Se poate constata ca, dincolo de faptul ca numarul laboratoarelor autorizate pentru profilul G – geosintetice este foarte mic, si numarul de incercari autorizate este extrem de mic. Practic, pentru verificarea calitatii unui lot de produse geosintetice ajunse in santier, exista riscul urias ca laboratoarele sa nu fie disponibile, cel putin pe termen scurt, daca nu cumva nici macar nu sunt autorizate pentru testele respective. De altfel, nu putine au fost situatiile in care distribuitori de materiale geosintetice au fost nevoiti sa testeze produsele in laboratoare din afara tarii.
Expertizarea documentatiilor tehnice care inglobeaza materiale geosintetice
În HG 742/2018, se precizeaza, in art. 9 (2), ca „Expertizarea tehnica se poate realiza si in urmatoarele situatii: c) la solicitarea autoritatii contractante sau a beneficiarului […]”. Pe de alta parte, in art. 10 se mentioneaza ca „Expertizarea tehnica se realizeaza […] la solicitarea, dupa caz, a proprietarilor, administratorilor, investitorilor, autoritatilor cu atributii de control, instantelor judecatoresti si/sau a altor parti interesate”.
Art. 12 (2), „Concluziile si, dupa caz, solutiile si masurile de interventie propuse si fundamentate de expertul tehnic in raportul de expertiza tehnica se insusesc de catre proprietarul / administratorul constructiei […]”, ridica urmatoarele intrebari: Concluziile unei expertize tehnice intocmite la comanda unei parti interesate trebuie insusite de proprietarul constructiei? Oare cate expertize geotehnice sunt comandate de constructor sau proiectant? Mai sunt acestea expertize tehnice sau sunt expertize-parte? (Olinic, 2020)
Daca in privinta verificarii documentatiilor tehnice care inglobeaza materiale geosintetice opiniile proiectantilor sunt impartite si aceste documentatii nu intotdeauna sunt verificate pentru domeniul Af, in privinta expertizarii lucrarilor cu avarie inregistrata la nivelul terenului, beneficiarul privat sau de stat, organisme de control ale statului se indreapta de cele mai multe ori catre expertul Af, pentru identificarea cauzelor si mai ales pentru stabilirea solutiilor de remediere.
Acesta este un punct de vedere personal, nu implica institutia la care lucrez sau asociatii profesionale in care sunt membru.
Referinte
[1] OLINIC, E.: De ce exista documentatii geotehnice de slaba calitate in Romania?, Revista Constructiilor, septembrie 2020;
[2] OLINIC, E.D., STANCIU, A., ZBARNEA, C.: Exista „malpraxis” in ingineria geotehnica?, A XIV-a Conferinta Nationala de Geotehnica si Fundatii, Bucuresti, 2-4 iunie 2021;
[3] HG nr. 742/2018 privind modificarea HG nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor;
[4] NP 074 – 2022 Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii;
[5] NP 075 – 2002 Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii.
Autor: conf. univ. dr. ing. Ernest OLINIC – Presedinte al Asociatiei Romane a Geosinteticelor, Director Departament Geotehnica si Fundatii, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 200 – martie 2023, pag. 60-61
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns