ARACO: Constructiile din lemn si reducerea emisiilor de CO2 in sectorul constructiilor

Proiectul de aviz TEN/794 privind Constructiile din lemn pentru reducerea emisiilor de CO₂ – aflat in faza de elaborare la Comitetul Economic si Social European (CESE), in Sectiunea pentru transporturi, energie, infrastructura si societatea informationala (TEN) – furnizeaza o serie de date care recomanda o reconsolidare a acestei abordari pentru sectorul de constructii, ca parte a setului de masuri eficiente care ar permite UE sa atinga obiectivul neutralitatii sub aspectul emisiilor de dioxid de carbon pana in 2050.

Desfasurata la 13 februarie 2023, dezbaterea pe tema constructiilor din lemn a explorat potentialul acestora in reducerea emisiilor de CO₂, contribuind astfel la obiectivul UE de neutralitate climatica prin cladiri mai durabile si mai putin poluante, reamintind si ca in spatele traditiei constructiilor din lemn se afla sute de ani de istorie a inovatiei, care in acest moment isi dovedesc mai mult ca oricand utilitatea. Folosirea materialelor durabile a fost reluata, de altfel, printre altele, in conceptul noului Bauhaus european (NEB).

Biomaterialele (de constructii) inovatoare, fabricate prin procedee cu emisii scazute de CO₂ si in scopul de a fi durabile, sunt extrem de importante pentru tranzitia verde. Conform raportului Agentiei Internationale a Energiei (AIE) privind cladirile (din 2021), acestea sunt in prezent sursa a 33 % din emisiile de CO₂ generate la nivel mondial. Cea mai mare parte din aceste emisii provin, direct sau indirect, din exploatarea cladirilor, insa 6,4 % (2021) sunt generate de lucrarile de construire si de fabricarea de materiale de constructii. In acest procent nu sunt incluse operatiunile de transport, lucrarile de demolare si construirea infrastructurilor. Emisiile generate de transporturi se atribuie sectorului transporturilor. Se poate considera ca emisiile generate efectiv de activitatea de construire sunt mai mari. In UE, cladirile reprezinta, potrivit Comisiei, aproximativ 40 % din consumul total de energie si genereaza o treime din emisiile de gaze cu efect de sera din UE. Reducerile de emisii de gaze cu efect de sera se datoreaza in principal masurilor de renovare termica a cladirilor, cresterii proportiei surselor regenerabile de energie si modernizarii instalatiilor de incalzire. In schimb, se constata o crestere a numarului de resedinte principale.

Cei 400 de miliarde de copaci din Europa absorb, de exemplu, aproape 9 % din emisiile de gaze cu efect de sera generate la nivel european. CESE este constient ca despaduririle reprezinta o problema majora la nivel mondial; in UE, resursele forestiere sunt insa in crestere. In perioada 1990-2020, suprafetele impadurite au crescut cu 9 %, iar volumul de lemn din padurile europene a inregistrat o crestere de 50 %. CESE sprijina fara rezerve toate eforturile Comisiei Europene pentru combaterea acestei probleme globale si subliniaza nevoia de a se promova in continuare sanatatea si extinderea suprafetelor impadurite in Uniune. Majorarea proportiei de lemn folosit in constructii, in scopul reducerii emisiilor de dioxid carbon, ar trebui sa fie sustinuta in intreaga UE prin gestionarea activa si durabila a padurilor, nu impiedicata prin restrictii politice.

Concret, constructiile din lemn pot conduce la reducerea emisiilor de CO₂ cu pana la 40 %, in comparatie cu constructiile din beton. Aplicand formula recomandata de Hagauer si altii (2009) pentru conversia volumului in masa, rezulta ca 1 metru cub (m³) de lemn rotund (amestec de lemn de conifere si lemn de foioase) are masa uscata de 417 kg. Presupunand ca proportia carbonului este de 50 %, se obtine o masa de CO₂ echivalenta de 0,765 tone pe m³ de lemn rotund. Rezulta ca din 1 milion de m³ de lemn rotund recoltat suplimentar se sechestreaza 0,765 milioane de tone de CO₂ in produse durabile.

Principalele recomandari aflate in dezbatere

Comitetul Economic si Social European (CESE) considera ca biomaterialele de constructii sunt o parghie majora pentru tranzitia verde. Majorarea proportiei de lemn folosit in constructii, in scopul reducerii emisiilor de dioxid de carbon, trebuie sa fie sustinuta in UE prin gestionarea activa si durabila a padurilor, nu impiedicata prin restrictii politice.

Tinand seama de rolul de exemplu pe care il au autoritatile publice, CESE invita statele membre sa utilizeze intr-o proportie mai mare lemnul in construirea cladirilor publice, deoarece in prezent acesta proportie se situeaza sub media generala.

CESE considera ca masurile de sprijin usor accesibile, oferite pentru cercetare, dezvoltare si inovare in domeniul materialelor de constructii alternative reprezinta si pentru IMM-uri un mijloc important pentru valorificarea deplina a potentialului constructiilor din lemn.

CESE indeamna sa se analizeze daca piedicile pentru constructiile din lemn, rezultate din cerinte formale, juridice si tehnice, sunt necesare pentru calitatea proiectarii si retine ca prin inovare trebuie sa se ofere posibilitatea de adecvare la stadiul actual al tehnologiei nu numai prin respectarea normelor, ci si prin utilizarea de „solutii alternative echivalente”.

Intrucat piedicile pentru utilizarea materialelor de constructii regenerabile rezulta si din faptul ca aceste materiale sunt reglementate diferit in legislatia privind constructiile, CESE indeamna sa se adopte masuri in vederea armonizarii, considerand ca noul Bauhaus european (NEB) este un motor important in acest sens.

CESE recomanda utilizarea consecventa a evaluarii ciclului de viata pentru o analiza adecvata a durabilitatii de-a lungul intregului ciclu de viata al cladirilor, precum si compararea efectelor asupra mediului.

CESE subliniaza importanta existentei unor standarde minime pentru emisiile de dioxid de carbon ale cladirilor pe toata durata de viata si pentru raportarea obligatorie a acestor emisii de dioxid de carbon in intregul sector al constructiilor.

In opinia CESE, Directiva privind performanta energetica a cladirilor (EPBD) constituie un instrument politic major pentru stabilirea unor cerinte de reducere a emisiilor de carbon pe toata durata de viata a cladirilor.

CESE considera ca este indispensabil sa se efectueze un transfer de know-how – astfel cum este planificat in Academia NEB – si sa se asigure programe de formare profesionala si formare continua la nivel national. Cursurile de formare si specializare in folosirea de noi metode si materiale de constructii durabile sunt necesare pentru toate persoanele implicate in procesul de construire: urbanisti, arhitecti, ingineri, tehnicieni, specialisti IT si muncitori-constructori.

CESE este de parere ca procedurile de atribuire a contractelor de achizitii publice bazate pe calitate si pe criterii de durabilitate si de ciclu de viata, precum si alegerea unor proceduri de achizitii publice adecvate, care sa permita folosirea de solutii inovatoare, constituie o conditie prealabila pentru indeplinirea obiectivelor de mediu si pentru promovarea constructiilor din lemn. CESE solicita, asadar, atat consolidarea obligatiei juridice de concurenta pe criterii de calitate si de achizitii publice bazate pe criterii de mediu, cat si masuri de formare corespunzatoare a autoritatilor contractante.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 200 – martie 2023, pag. 24-25