Federatia Europeana a Industriei Constructiilor (FIEC) saluta intentia Parlamentului European de a stabili stimulente puternice pentru renovari de cladiri ineficiente energetic din intreaga Europa si este convins ca o EPBD (Energy Performance of Buildings Directive) ambitioasa este, in primul rand, o oportunitate de afaceri pentru industria europeana a constructiilor si va declansa investitii mari in sector, dupa cum se arata in comunicatul de presa emis ulterior adoptarii (la 9 februarie 2023) de catre Comisia pentru industrie, cercetare si energie (ITRE) a Parlamentului European a pozitiei cu privire la propunerea Comisiei de reformare a Directivei privind performanta energetica a cladirilor (EPBD).
Saluta in special „abordarea de vecinatate” care a fost introdusa intr-un nou articol, 3a. Posibilitatea de a exclude din Standardele Minime de performanta energetica (MEPS) monumente, cladiri protejate pentru valori arhitecturale sau istoric deosebit, sau locuinte sociale publice, alaturi de posibilitatea de a ajusta MEPS intr-o parte limitata a cladirilor care fac obiectul noilor norme, este deosebit de utila.
In general, aproape un sfert dintre cladirile din UE ar putea ramane temporar scutite de obligatiile de renovare. FIEC considera ca aceasta posibilitate poate oferi ajutor tarilor cu un fond de cladiri mai vechi si ineficiente energetic.
In plus, FIEC saluta prevederile propuse pentru statele membre de a furniza cadrul de sprijin financiar adecvat si garantii sociale pentru respectarea MEP, noile cerinte propuse pentru a oferi asistenta juridica si tehnica pentru proprietarii de case prin intermediul ghiseelor unice gratuite si interzicerea (propusa) de combustibili fosili in sistemele de incalzire pana in 2035.
Cu toate acestea, FIEC este ingrijorat de termenele-limita pentru atingerea noului standard de zero emisii in cladiri (ZEB), obiectiv dificil din punct de vedere tehnic – si mai ales economic – tinand cont de costurile deja ridicate pentru activitatile de construire si renovare din UE.
FIEC se teme ca aceste termene, daca sunt adoptate, ar putea exacerba si mai mult problema neaccesibilitatii locuintelor in statele membre.
Se teme, de asemenea, ca, daca vor fi adoptate, standardele minime de performanta energetica propuse pentru cladirile publice, nerezidentiale si rezidentiale nu vor fi indeplinite de catre toate statele membre, avand in vedere diferentele extrem de mari dintre tarile din sudul, vestul, nordul si estul Europei in ceea ce priveste cladirile existente, performanta energetica a acestora si avand in vedere ca statele membre ar avea la dispozitie doar doi ani pentru a se conforma regulilor, de la data intrarii in vigoare a EPBD.
In acelasi timp, FIEC subliniaza ca punerea in aplicare a EPBD trebuie sa fie sustinuta de un instrument adecvat de sprijin financiar si finantare UE suficienta. In acest sens, saluta „Fondul de renovare a performantei energetice” propus de Parlament.
Revizuirea propusa a Directivei privind performanta energetica a cladirilor urmareste sa reduca substantial emisiile de gaze cu efect de sera (GES) si consumul de energie in sectorul constructiilor din UE pana in 2030, dar si sa duca la obtinerea neutralitatii climatice la nivel european pana in 2050. Un al doilea obiectiv este acela de a creste rata de renovare a cladirilor ineficiente din punct de vedere energetic si a imbunatati schimbul de informatii despre performanta energetica.
Toate cladirile noi ar trebui sa aiba emisii zero incepand cu 2028, cu exceptia cladirilor noi ocupate, exploatate sau detinute de autoritatile publice, pentru care termenul ar fi anul 2026. Toate cladirile noi ar trebui sa fie echipate cu tehnologii solare pana in 2028, daca acest lucru este posibil tehnic si fezabil economic. In cazul cladirilor rezidentiale care fac obiectul unor renovari majore, termenul ar fi anul 2032.
Cladirile rezidentiale ar trebui sa se incadreze cel putin in clasa de performanta energetica E pana in 2030 si D pana in 2033, pe o scara de la A la G. Litera G corespunde unei proportii de 15% care cuprinde cladiri cu cele mai slabe performante din parcul imobiliar national al unui stat membru. Cladirile nerezidentiale si publice ar trebui sa atinga aceleasi standarde pana in 2027 si, respectiv, 2030.
Statele membre vor stabili masurile necesare pentru a atinge aceste obiective in planurile lor nationale de renovare.
Aceste planuri nationale de renovare ar trebui sa includa scheme de sprijin pentru a facilita accesul la granturi si la finantare. Statele membre vor trebui sa creeze puncte de informare gratuite si sisteme de renovare neutre din punctul de vedere al costurilor. Masurile financiare ar trebui sa ofere prime importante pentru renovarile substantiale, in special in cazul cladirilor cu cele mai slabe performante, iar gospodariile vulnerabile ar trebui sa beneficieze de granturi si subventii specifice.
Noile norme nu s-ar aplica in cazul monumentelor, iar tarile Uniunii vor putea decide sa excluda si: cladirile protejate pentru calitati arhitecturale sau istorice speciale, cladirile tehnice, cladirile utilizate temporar, precum si bisericile si lacasurile de cult. Statele membre vor putea, de asemenea, sa introduca o exceptie in cazul locuintelor sociale publice, daca renovarile ar determina cresteri ale chiriilor care nu pot fi compensate prin economiile la facturile la energie.
Eurodeputatii doresc, de asemenea, sa permita statelor membre sa ajusteze noile obiective pentru anumite parti ale parcului lor imobiliar, in functie de fezabilitatea economica si tehnica a renovarilor si de disponibilitatea fortei de munca calificate.
Parlamentul si-a adoptat pozitia cu 343 voturi pentru, 216 impotriva si 78 de abtineri. Eurodeputatii vor incepe acum negocierile cu Consiliul pentru a conveni asupra formei finale a proiectului de lege.
Potrivit Comisiei Europene, cladirile din UE sunt responsabile pentru 40% din consumul nostru de energie si 36% din emisiile de gaze cu efect de sera. La 15 decembrie 2021, Comisia Europeana a adoptat o propunere legislativa de revizuire a Directivei privind performanta energetica a cladirilor, ca parte a asa-numitului pachet „Pregatiti pentru 55”. O noua lege europeana a climei (iulie 2021) a introdus obiectivele pentru 2030 si 2050 in legislatia europeana obligatorie.
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 201 – aprilie 2023, pag. 16
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns