Intr-un context intern si international extrem de dificil si cu incertitudini ridicate, constructiile si-au amplificat sensibil activitatea in anul 2022, devenind unul dintre sectoarele decisive in cresterea produsului intern brut.
Datele oficiale statistice mentioneaza ca volumul lucrarilor de constructii s-a majorat – in termeni reali – cu 12,9%, in principal datorita investitiilor publice in lucrari ingineresti. Constrangerile in ceea ce priveste forta de munca necesara pentru volumul suplimentar de lucrari au fost in mare parte contrabalansate de cresterea productivitatii muncii.
Dezvoltarea pietei constructiilor si mentinerea rolului sau in cresterea economica sunt posibile si in acest an. Din acest punct de vedere, 2023 poate fi definit ca anul oportunitatilor multiple pentru constructorii din Romania. Fata de alti ani, 2023 se individualizeaza prin existenta concomitenta a unor importante surse de investitii publice si private:
- inchiderea ciclului bugetar comunitar 2014-2020,
- inceperea noului ciclu bugetar al UE 2021-2027,
- demararea primelor investitii din PNRR,
- punerea in opera a unui volum sporit de investitii straine directe, bazate in principal pe profiturile reinvestite obtinute in anii precedenti, dar si
- investitii private interne stimulate de programele guvernamentale de sprijin.
- Cresterea economica din Romania – superioara celei din tarile invecinate
Adriana IFTIME – director general FPSC
Apreciem ca potentialul si competitivitatea economiei romanesti sunt destul de ridicate pentru a determina si in anul 2023 o crestere economica semnificativa, care sa ofere suport cererii interne.
O analiza recenta a Reuters ca si prognozele FMI ilustreaza o perspectiva pozitiva pentru Romania. Ritmul de crestere al produsului intern brut ar urma sa-l depaseasca in acest an pe cel al statelor invecinate, in care tendinta este mai degraba de stagnare. Doua prognoze sunt sugestive pentru cadrul macroeconomic favorabil expansiunii constructiilor in acest an: FMI se asteapta, in Romania, la un avans economic de 3,1%, iar bugetul este fundamentat pe o prognoza de crestere economica de 2,8%. In strategia fiscal-bugetara aprobata de Guvern in decembrie 2022 se apreciaza ca anul 2023 se caracterizeaza printr-o crestere economica bazata pe investitii, inclusiv prin contributia fondurilor europene, in special a celor din PNRR.
Este posibil, astfel, ca formarea bruta de capital fix (investitiile brute) sa contribuie cu mai mult de jumatate la cresterea economica, respectiv 1,6 puncte procentuale din cresterea economica de 2,8%.
Aceste asteptari pot deveni realitate numai in masura in care investitiile bugetate vor fi gestionate de autoritatile contractante si, evident, puse in opera prin efortul constructorilor.
- 2023 – anul final pentru absorbtia fondurilor europene din ciclul bugetar 2014-2020
De la Ministerul Fondurilor Europene aflam ca pana la data de 3 februarie 2023 gradul de absorbtie a fondurilor europene alocate Romaniei pentru perioada 2014-2020 – in suma de 24 miliarde de euro – in cadrul politicii de coeziune a fost de 74,4%.
Sumele primite de la UE pentru lucrarile de investitii executate au fost la nivelul de 18 mld. euro. Raman pentru acest an de efectuat, intr-o situatie ideala, investitii de 6 mld. euro. Din acestea, 2 miliarde euro reprezinta lucrari in infrastructura mare, domeniu in care constructorii au un rol decisiv.
In acest context, este de subliniat ca guvernul a reglementat de curand posibilitatea ca titularii proiectelor, si in special primariile, sa se poata imprumuta de la trezorerie pentru a asigura cofinantarea proiectelor europene, astfel incat sa reuseasca sa finalizeze investitiile in acest an. Ne asteptam ca primariile-autoritati contractante chiar sa apeleze la acest instrument.
- 2023 – anul inceperii lucrarilor la proiecte finantate din PNRR
Romania se afla in fata unei oportunitati exceptionale, intrucat beneficiaza de alocari in valoare de 46 mld. euro din cadrul politicii de coeziune aferente cadrului financiar multianual al UE pe perioada 2021-2027 si de 29,2 mld euro (14,2 mld. euro granturi si 14,9 euro sub forma de imprumuturi) prin Mecanismul de Redresare si Rezilienta.
In acest an, Guvernul ne asigura ca, din ambele surse, se vor lansa 534 apeluri in valoare de 40 mld. euro. Mecanismele de la lansare pana la punerea in opera nu sunt facile, dar ne asteptam ca multe dintre proiectele investitionale sa intre in executie in partea a doua a acestui an.
In PNRR vor fi 44 de apeluri de proiecte, in valoare de 4,27 milioane de euro, care vizeaza infrastructura de transport, educatie si sanatate.
A inceput procesul de semnare a contractelor de finantare din PNRR, indeosebi din componentele Valul Renovarii si Fondul local, adica pentru renovare energetica si pentru transportul verde.
De asemenea, s-au semnat primele contracte de finantare din PNRR pentru infrastructura din sanatate, respectiv pentru infrastructura spitaliceasca noua din judetele Mures, Cluj, Alba si Bistrita-Nasaud, cu un total de circa 300 milioane euro.
Avand in vedere toate aceste surse, in bugetul pe anul 2023 se prevad cheltuieli de investitii de 112 mld. lei, reprezentand 7,2% din produsul intern brut. Daca lucrurile vor fi corect gestionate, materializarea acestora ar putea duce la o crestere a pietei constructiilor, masurata prin cifra de afaceri, cu cel putin 25% in termeni nominali. S-ar putea astfel ca anul 2023 sa reprezinte anul in care cifra de afaceri din sectorul constructiilor sa depaseasca 200 mld. lei.
Primele semnale sunt incurajatoare. In luna ianuarie 2023, volumul lucrarilor de constructii a crescut fata de luna ianuarie 2022 cu 5,8%, exclusiv prin cresterea volumului lucrarilor de constructii ingineresti (din fonduri europene si nationale) cu 17,7%.
In acest context, problema majora a sectorului de constructii ramane cea legata de asigurarea resurselor de munca.
Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii considera ca sunt necesare noi solutii pentru diminuarea penuriei de forta de munca prin masuri de incurajare a romanilor sa ramana acasa, pe santierele din Romania. Pastrarea unui salariu minim la un nivel atractiv, reducerea birocratiei pe proiecte – care a atins cote ingrijoratoare, ajungand sa fie un scop in sine si silind firmele sa blocheze resursa de munca inalt calificata pentru a putea intocmi toate documentele solicitate -, armonizarea cerintelor pietei cu programele de invatamant superior in ceea ce priveste numarul studentilor si curricula de invatamant, eficientizarea activitatii ambasadelor si consulatelor in tarile din care importam forta de munca sunt doar cateva dintre problemele de rezolvat pentru a acoperi macar partial deficitul de muncitori la toate nivelele de calificare cu care se confrunta acest sector de activitate care are capacitatea de a fi in continuare motorul economiei romanesti.
Autor: Adriana IFTIME – director general FPSC
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 201 – aprilie 2023, pag. 20
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns