«

»

INTERVIUL EDITIEI mai 2023: Ingineria geotehnica, implicata in schimbarile societale si de mediu

Share

Dintre domeniile care compun sectorul constructiilor, ingineria geotehnica s-a pozitionat, in ultimii ani, foarte sus in cursa pentru cresterea nivelului de pregatire profesionala individuala si pentru o reala conectare la directiile internationale, atat prin activitatile de cercetare cat si printr-o agenda bogata in evenimente de specialitate organizate anual de catre mediul asociativ si academic (in speta SRGF – Societatea Romana de Geotehnica si Fundatii si facultatile de profil din principalele centre universitare din tara). Profitand de o scurta pauza in aceasta agenda incarcata, si in pragul unei manifestari de maxima importanta pentru geotehnica din Romania – cea de-a 17-a Conferinta Dunareana – Europeana de Inginerie Geotehnica, eveniment gazduit de tara noastra pentru a doua oara, dupa aproape 30 de ani, am simtit nevoia sa schitam (mai mult decat sumar) un fel de „harta” a contextelor in care inginerul geotehnician isi aduce aportul, cu aceste competente in permanenta evolutie, la „binele general”. Privind din afara breslei, nu intotdeauna constientizam complexitatea acestei meserii (sau vocatii). Mai grav, nu intotdeauna (ba chiar prea rar) profitam de tot ceea ce ingineria geotehnica are de oferit.

Care este, deci, rolul inginerului geotehnician in contextul schimbarilor de mediu si economice? Vom vedea din discutia cu prof. dr. ing. Loretta BATALI, presedinte SRGF si 17 DECGE.   

                

prof. dr. ing. Loretta BATALI

           

Revista Constructiilor: In urma cu jumatate de an, v-am provocat la o abordare a domeniului geotehnicii prin prisma conceptelor de educatie si sustenabilitate, si ne spuneati atunci ca, in Romania, preocuparile legate de sustenabilitate in general sunt intr-un stadiu relativ incipient, atat la nivel de cercetari, cat si la nivelul implementarii. S-a schimbat ceva, se simte o evolutie in mediul academic si dinspre exterior – drept consecinta a seriei de evenimente organizate in 2022 (si de atunci incoace)? S-au concretizat/implementat concluzii ale acestor intalniri dedicate sustenabilitatii?

Loretta BATALI: Ce se poate constata deocamdata este o intensificare a evenimentelor sau discutiilor pe aceasta tema, adica o constientizare a problematicii. Inclusiv la SRGF, unde, dupa cele 2 evenimente de profil de anul trecut, in acest an, in data de 3 martie 2023, am avut un altul, intitulat Sustenabilitatea structurilor geotehnice, organizat de aceasta data de Filiala Bucuresti a SRGF. Au fost prezentari variate si interesante, insotite de discutii, care au plecat de la o expunere cu o vedere de ansamblu a conceptelor de sustenabilitate aplicate la Ingineria Geotehnica, insotita de unele exemple locale, au continuat cu decarbonizarea structurilor geotehnice, cimenturi „verzi”, diverse solutii sustenabile in domeniul Ingineriei Geotehnice, inclusiv structuri geoenergetice. In afara de solutiile tehnice propriu-zise, cred ca evenimentul a ajutat companiile sa inteleaga cum pot actiona in derularea afacerilor pentru a le face sustenabile.

In mediul academic, preocuparile dateaza de cativa ani, dar ar fi nevoie de o sustinere a cercetarilor de catre mediul economic, pentru a le si pune in practica. Unele dintre rezultate sunt deja concretizate, dar mai este nevoie de eforturi sustinute pentru a vedea cu adevarat implementarea lor si, mai ales, consecintele in scaderea impactului asupra mediului.

As mai sublinia si faptul ca, de-a lungul ultimilor ani, au fost introduse in programa cursuri de dezvoltare durabila, schimbari climatice etc., dar, din pacate, sectiile de mediu ale UTCB, Facultatea de Hidrotehnica, nu au mai fost activate de cativa ani. Ceea ce arata ca mediul economic, autoritatile, nu sunt inca pregatite pentru a merge serios in aceasta directie, si drept urmare nu au nevoie de acesti specialisti.

 

Revista Constructiilor: Daca in perioada anterioara ne-am indreptat interesul cu predilectie spre posibilitatile de a crea cat mai multe surse locale de energie regenerabila (sub influenta inevitabila a contextului geopolitic si economic), iata ca, prin cel mai recent eveniment organizat cu implicarea SRGF – Conferinta internationala Executia si exploatarea retelelor de canalizare in contextul schimbarilor climatice – aduceti in atentie un nou „capitol” (care de altfel se regaseste si in lista de tematici ale 17DECGE). Ce a adus nou evenimentul? La ce influente trebuie sa ne gandim? Si este specialistul in geotehnica pregatit sa isi inteleaga responsabilitatea in acest context si sa le faca fata?

Loretta BATALI: Intr-adevar, foarte recent, in zilele de 26 si 27 aprilie 2023, SRGF a fost co-organizator (impreuna cu Asociatia Parteneriat pentru Proiecte si Fonduri Europene – APPFE si Facultatea de Hidrotehnica a UTCB) al Conferintei internationale Executia si exploatarea retelelor de canalizare in contextul schimbarilor climatice.

Efectele schimbarilor climatice, respectiv modificarea regimului pluviometric cu ploi puternice in interval scurt de timp, frecvente de ploaie modificate, perioade lungi de seceta sau de ploi, influenteaza, evident, gestiunea apelor in mediul urban, lucru pe care il constatam la fiecare ploaie mai puternica ce depaseste capacitatea de preluare a sistemelor de canalizare. Solutiile nu sunt doar de redimensionare a retelelor, ci trebuie lasate apele sa se infiltreze in mod natural in pamant, sa fie stocate in teren, adica asa-numitele solutii bazate pe natura (nature-based solutions) pentru gestiunea apelor in mediu urban. Care au fost abordate, printre altele, in cadrul acestei conferinte.

Urbanizarea intensa, impermeabilizarea aproape in intregime a terenului din orase, suprafetele vegetalizate prea mici, fac ca apele meteorice sa siroiasca si sa trebuiasca sa fie preluate de sistemele de canalizare. Atunci cand acestea nu sunt duale, adica amesteca apele de ploaie cu cele uzate, impactul se agraveaza.

Care este rolul inginerului geotehnician in acest context?

In ceea ce priveste gestionarea apelor urbane, as incepe prin a spune ca mediul subteran este unul complex, fiind alcatuit din pamant, apa subterana, constructii subterane (nu doar retele de canalizare, ci si subsoluri adanci, pereti de sustinere, galerii de metrou, fundatii adanci, puturi de alimentare cu apa, eventual de epuizment etc.), intre toate aceste componente existand interactiuni multiple, in ambele sensuri – impact al mediului natural asupra celui antropic (actiuni asupra constructiilor subterane, de exemplu) si impact al mediului antropic asupra celui natural (poluare, modificarea regimului de curgere al apei subterane etc.). Retelele de canalizare sau alte retele purtatoare de apa deteriorate contribuie la cresterea nivelului apei subterane in orase, un fenomen deja cunoscut de cateva decenii si care influenteaza caracteristicile si rezistenta terenului si ale fundatiilor existente si genereaza probleme de exploatare a constructiilor subterane. Pe de alta parte, lipsa infiltratiilor de apa conventional curata inapoi in teren diminueaza resursa de apa din zonele urbane.

Inginerul geotehnician intervine atat in situatia modificarilor geotehnice ale pamanturilor din cauza umezirii lor, cat si pentru cuantificarea infiltratiilor apei in pamant, indeosebi in zona nesaturata a terenului. Aici, fenomenele sunt complexe si de regula nu sunt luate in considerare corespunzator, intrucat practica clasica se refera la pamanturi saturate.

De asemenea, in zonele urbane in panta, siroirea accentuata si cresterea frecventei si cantitatii de infiltratii in pamant pun probleme de stabilitate care trebuie, evident, tratate corespunzator.

Pentru gestionarea aspectelor legate de impactul schimbarilor climatice este nevoie de o cooperare intre specialistii din diferite domenii si prin aceasta manifestare tehnico–stiintifica am aratat cum pot coopera inginerii geotehnicieni si cei din domeniul lucrarilor hidroedilitare.

Vom continua sa organizam manifestari dedicate acestor subiecte, in cooperare cu colegi din alte domenii, tocmai pentru a sublinia rolul inginerului geotehnician si a creste gradul de constientizare la nivelul acestuia din urma.

 

Revista Constructiilor: Despre 17DECGE – A 17-a Conferinta Dunareana – Europeana de Inginerie Geotehnica – vom relata pe larg post-eveniment. Am vrea sa va intrebam insa, in avans, despre geohazarduri si cooperarea europeana (si interdisciplinara). Recentele seisme au pus pe inginerul geotehnician o presiune de a face altfel, mai mult, mai bine…? Si cum/prin ce mijloace ar putea-o face? Practici unificate in domeniu (in termeni de mai vasta experienta, pusa fiind la comun, si mai multe modele de bune practici) poate duce cu adevarat la evitarea/reducerea riscurilor de acest gen?

Loretta BATALI: Sunt mai multe subiecte in aceasta intrebare, si as vrea sa le dezvolt pe fiecare.

Referitor la 17DECGE, aceasta se apropie de termen si speram ca va fi un succes. In cateva zile va fi anuntat programul care, da, va cuprinde si a 2-a editie a Simpozionului National de Geotehnica Mediului, care va aborda si problema geo-hazardurilor, care cuprind alunecarile de teren, seismele si inundatiile. Inginerul geotehnician are o implicare majora in alunecarile de teren si contribuie la gestionarea riscurilor legate de seisme prin proiectarea geotehnica seismica a structurilor geotehnice.

Recentele seisme din Turcia au pus in evidenta in mod special nevoia de implicare a autoritatilor in controlul executiei constructiilor si necesitatea stringenta de consolidare a cladirilor vulnerabile. Inginerii geotehnicieni sunt mai putin implicati in aceste aspecte, desi pentru expertizarea seismica a cladirilor de multe ori este necesara interventia unui inginer constructor geotehnician pentru a stabili impactul solutiilor de consolidare asupra fundatiilor existente, necesitatea de interventii la fundatii etc.

Pe zona de alunecari de teren, combinatia dintre modificarile pluviometrice – cum spuneam si mai sus, cresterea frecventei ploilor de intensitate mare si durata scurta – si evenimente seismice este cea mai periculoasa pentru pantele cu potential de instabilitate. Pentru moment, constatam ca in unele judete se continua elaborarea hartilor de hazard la alunecari de teren, dar este nevoie de elaborarea lor corecta si apoi de implementarea acestora. Nu se observa insa o intensificare a activitatii in aceasta directie…

Sigur, colaborarea internationala este benefica, ofera posibilitatea de a invata din experientele celorlalti, fie ele de succes sau nu. Pana la urma acesta este si rolul conferintelor internationale. 17DECGE ne va oferi posibilitatea de a dezbate aceste probleme si de a impartasi experiente.

Practicile unificate le avem deja la nivel european prin intermediul Eurocodurilor. Asa cum se cunoaste, acestea sufera in prezent o revizie majora. Eurocodul 0 (Bazele proiectarii structurale si geotehnice) este deja aprobat, iar Eurocodul 7 (Proiectarea geotehnica) este foarte aproape de a fi finalizat si trimis la vot. Membrii SRGF au fost implicati in aceasta revizie, fiind la curent cu modificarile, cu discutiile si cu practicile altor tari europene. In revizia Eurocodului 8 (Proiectarea seismica) nu am fost implicati, dar si acolo sunt modificari semnificative si, speram, utile, care vor creste gradul de siguranta al constructiilor, inclusiv al celor geotehnice.

Pentru a spori nivelul de pregatire al inginerilor geotehnicieni in general, pe aceste subiecte in special, pregatim o noua serie de cursuri de formare profesionala pentru finalul anului.

 

Revista Constructiilor: Ce face o tehnologie/abordare geotehnica sa fie MAI sustenabila si MAI prietenoasa cu mediul, in momentul de fata? Ce trebuie schimbat urgent si ce trebuie implementat urgent, conform concluziilor ultimelor intalniri de specialitate?

Loretta BATALI: Sustenabilitatea structurilor geotehnice, ca a oricarui sistem ingineresc, presupune eficienta (resurse utilizate, cost si impact asupra mediului minime), siguranta (situarea la suficienta distanta de starile limita ultime), rezilienta (abilitatea de a reveni la functia initiala dupa evenimente imprdictibile) si adaptabilitate (raspuns la modificari interne si externe). Ingineria sustenabila, de orice tip ar fi ea, isi propune integrarea sistemului ingineresc in mediul natural si antropic fara a compromite functionalitatea sistemului insusi si pe cea a mediului.

Deci, structurile geotehnice sustenabile presupun o proiectare geotehnica sigura si rezilienta, o utilizare minimala a resurselor si energiei, folosirea materialelor si metodelor care au impact minim asupra mediului, reutilizarea facilitatilor geotehnice.

Trebuie sa ne concentram pe perfectionarea continua a metodelor de proiectare geotehnica pentru a asigura rezilienta structurilor, sa utilizam pe cat posibil materiale si metode de executie cu impact cat mai mic asupra mediului (ca de exemplu utilizarea uner tehnici de imbunatatire a pamanturilor existente in amplasament, cu o eventuala includere a materialelor reciclate) si sa ne preocupam de reutilizarea structurilor geotehnice existente (de exemplu fundatii) dupa reconditionarea lor, in loc sa le inlocuim.

O strategie elaborata de ministerele de resort, in colaborare, ar fi utila in acest sens.

 

Revista Constructiilor: Pentru final: (cum) vor putea avea acces si „nespecialistii” la informatiile si ideile dezvoltate in cadrul 17DECGE? Cat despre specialisti – mai au ei, la acest moment, deschise variante de participare?

Loretta BATALI: Inregistrarea la 17DECGE e deschisa pana in ziua conferintei, deci oricine se poate inscrie – detalii pe website-ul conferintei: https://17decge.ro/.

De asemenea, vom publica volumul conferintei, care va disponibil pentru achizitie oricarei persoane interesate.

Cele 7 keynote lectures ce vor fi sustinute de personalitati de prestigiu din domeniu, sesiunile dedicate Eurocodului 7, Geotehnicii mediului, Proiectarii geotehnice, BIM etc., expozitia tehnica ce reuneste numeroase companii din tara si din strainatate, nu in ultimul rand vizitele tehnice interesante pregatite (podul suspendat peste Dunare la Braila, santiere de excavatii adanci etc.) sunt tot atatea motive de a participa, pe 7 –10 iunie 2023, la Ramada Parc, la 17DECGE.

 

 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 202 – mai 2023, pag. 32-34

 

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2023/05/09/interviul-editiei-mai-2023-ingineria-geotehnica-implicata-in-schimbarile-societale-si-de-mediu/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.