Amplul program de investitii finantat din PNRR, fonduri europene nerambursabile si programul guvernamental „Anghel Saligny” nu poate fi dus la bun sfarsit fara o expansiune a constructiilor, ceea ce inseamna un necesar suplimentar semnificativ de forta de munca.
Deja din anul 2022 sectorul de constructii a redevenit unul dintre motoarele cresterii economice. In conformitate cu datele statistice oficiale, activitatea de constructii a fost singura dintre activitatile producatoare de bunuri care a sustinut cresterea produsului intern brut. In timp ce agricultura si industria au inregistrat ritmuri anuale negative, valoarea adaugata bruta din constructii s-a majorat cu 11,2%. Ca urmare, ponderea constructiilor in PIB a ajuns la 6,3%. Expansiunea lucrarilor de constructii continua si in acest an. In primele 2 luni, lucrarile de constructii s-au majorat cu 9% fata de aceeasi perioada din 2022.
Adriana IFTIME – director general FPSC
Contributia constructiilor la crearea PIB ar putea atinge 7% inca de anul viitor, daca vor exista resursele umane pentru onorarea tuturor oportunitatilor de dezvoltare a afacerilor.
Pe termen mediu, atragerea fondurilor din PNRR si din bugetul UE ar putea asigura o contributie a constructiilor la PIB de 10%, reflectand pe deplin rolul acestora de sector prioritar de importanta nationala.
Principalul risc pentru un raspuns adecvat al constructiilor la proiectele nationale si la cele de investitii, indeosebi in infrastructura de transport si de mediu, il reprezinta resursele limitate si insuficiente de forta de munca, si indeosebi de specialisti, peste care se suprapune o birocratie excesiva.
Fluxul extern de muncitori si mai ales de specialisti, respectiv catre piata unica europeana, se mentine ridicat si este partial compensat de atragerea de resurse de munca din tarile ex-comunitare mai putin dezvoltate. In prezent, afluxul de muncitori din tarile asiatice depaseste 10% din forta de munca ocupata in constructii.
La acestea se adauga forta de munca mai putin calificata din agricultura.
In aceste conditii, amplificarea formarii profesionale reprezinta si va reprezenta in anii urmatori principala solutie pentru reducerea penuriei de forta de munca din constructii.
In anul 2022, in perioada septembrie-noiembrie, perioada de varf in constructii, efectivul de salariati s-a situat la o medie de 437,5 mii persoane, conform INS.
La sfarsitul lunii februarie a acestui an, luna cu o activitate mai restransa in constructii, efectivul de salariati a depasit 438 mii persoane.
Sporul de angajati a fost preponderent constituit din forta de munca mai putin calificata, ceea ce presupune pe viitor costuri importante pentru formare profesionala. Un argument este si faptul ca veniturile salariale medii din constructii, in luna februarie 2023, nu au fost decat cu 5% peste castigul salarial mediu brut din agricultura, activitate unde salariul minim este tot de 4.000 lei, dar unde raportul intre personalul specializat si cel nespecializat este mai mare decat in constructii.
In acest context, este de evidentiat ca facilitatile fiscale acordate angajatilor din constructii si activitatilor producatoare de materiale de constructii au reprezentat un factor important de atractivitate pentru tineri, care au acoperit in buna parte necesarul suplimentar de ocupare.
Valorificarea resurselor tinere de forta de munca solicita de asemenea o intensificare a formarii profesionale. De mentionat inca o data ca eliminarea facilitatilor fiscale pe salarii ar accentua grav penuria de resurse de munca si ar lasa fara obiect formarea profesionala.
Un alt argument pentru amplificarea formarii profesionale il reprezinta dificultatile, din trecut si indeosebi din pandemie, in organizarea si desfasurarea formarii profesionale.
In anul 2021, cheltuielile angajatorilor cu formarea profesionala a salariatilor au totalizat 9,2 milioane lei, reprezentand doar 0,04% din cheltuielile totale cu forta de munca. La acestea s-au adaugat cheltuielile cu recrutarea de personal in constructii, in suma de 2,3 milioane lei, precum si cele reprezentand plati ale angajatorilor catre salariatii care parasesc intreprinderea, de 2,5 mil. lei.
Rezulta ca fluctuatia ridicata de personal, implicand cheltuieli mari comparativ cu cele alocate pentru formarea profesionala, afecteaza eficacitatea si oportunitatea formarii profesionale in constructii, care nu se extinde fara politici publice de sprijinire a angajatorilor. Spre comparatie, chiar in conditiile restrictive din pandemie, cheltuielile cu formarea profesionala au reprezentat 0,11% din costul fortei de munca din industrie (de aproape 3 ori peste ponderea acestor cheltuieli in constructii) si 0,09% in transporturi.
Din aceste considerente, Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii se implica si sprijina eforturile constructorilor de formare profesionala.
Federatia are deja in desfasurare un proiect de pregatire in digitalizare a angajatilor societatilor de constructii finantat din fonduri europene – proiectul DIGICONSTRUCT. Acest efort trebuie multiplicat de fiecare angajator, mai ales de societatile mijlocii si mari, implicate in proiectele de infrastructura si constructii civile. In acest sens, FPSC apreciaza ca unele politici publice pot fi promovate de catre guvern – indeosebi cele de compensare a cheltuielilor cu pregatirea. O prima solutie ar fi aceea a includerii intre cheltuielile de personal decontate de beneficiarii din sectorul public a intregului cost cu forta de munca necesar pentru indeplinirea la termen si in conditii de calitate a contractelor de lucrari publice. Aceasta ar insemna o suplimentare a bugetelor investitiilor publice cu circa 3-4%, ceea ce nu ar reprezenta un efort deosebit.
O a doua solutie ar fi majorarea sumelor alocate pentru formarea profesionala din fondurile europene, respectiv PNRR si CFM 2021-2027, sau de la buget.
Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii ramane deschisa la dialog cu autoritatile publice si cu mediul de afaceri pentru identificarea tuturor posibilitatilor de actiune in scopul amplificarii procesului de formare profesionala in constructii, ca principala masura in sprijinul reducerii penuriei de forta de munca din sector.
Autor: Adriana IFTIME – director general FPSC
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 203 – iunie 2023, pag. 22
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns