ARACO: Constructiile din lemn pentru reducerea emisiilor de CO2 in sectorul constructiilor

Comitetul Economic si Social European (CESE) a analizat avantajele construirii industriale moderne din lemn, la solicitarea presedintiei suedeze a Consiliului Uniunii Europene. In martie 2023, CESE a adoptat un aviz exploratoriu care se concentreaza asupra modului in care propunerile UE, cum ar fi ciclurile durabile ale carbonului, strategia bioeconomiei si Noul Bauhaus European, pot fi utilizate pentru a reduce substantial cantitatile uriase de emisii de CO₂ legate de constructii, pentru a stoca CO₂ si a obtine – nu in ultimul rand – cladiri mai eficiente.

 Conferinta in care s-au prezentat principalele concluzii ale avizului exploratoriu al CESE privind utilizarea cladirilor din lemn in scopul reducerii CO₂ in sectorul constructiilor, organizata in cadrul presedintiei suedeze a Consiliului UE, a abordat si potentialul constructiilor din lemn in conformitate cu obiectivul neutralitatii climatice asumat de UE, printr-un dialog cu experti locali, reprezentanti ai sectorului constructiilor din lemn si organizatii ale societatii civile.

Redam principalele concluzii si recomandari ale conferintei:

1. Desi lemnul nu va remedia toate problemele noastre legate de schimbarile climatice, acesta are deja o contributie foarte importanta. Daca putem da cale libera lemnului prin cresterea cererii sale in mediul construit si printr-o recunoastere de catre comunitatea mai larga, unde exista in prezent incertitudine in ceea ce priveste silvicultura, industria lemnului la toate nivelurile poate face restul si poate creste exponential utilizarea acestui material. Este un cerc virtuos.

2. Trebuie sa luam in considerare materiale de constructie inovatoare, cu caracter bio si durabile, realizate folosind proceduri cu emisii scazute de carbon, ca o parghie importanta pentru a conduce tranzitia ecologica. Trebuie sa promovam ponderea lemnului in constructii pentru a reduce emisiile de carbon prin gestionarea activa si durabila a padurilor in UE. Acest lucru nu ar trebui sa fie impiedicat de constrangerile politicii.

3. Contributia padurilor si a silviculturii ar trebui recunoscuta atat la atenuarea schimbarilor climatice, cat si la politica de proiectare in consecinta. Acest lucru ar trebui sa se bazeze pe evolutiile din lumea reala din padurile europene de-a lungul multor ani, evolutii care ilustreaza faptul ca un stoc de carbon in crestere poate fi combinat cu cresterea simultana a recoltelor de lemn si, daca este bine gestionat, reducandu-se in acelasi timp riscurile de daune cauzate in mod natural.

4. Cel mai important, ar trebui sa se recunoasca faptul ca lemnul recoltat este cel care poarta valoarea climatica, deoarece: a) da valoare economica padurii, conducand la investitii pentru managementul ei durabil pe termen lung; b) ofera oportunitati vaste de reducere a dependentei de fosile in alte sectoare prin utilizarea produselor pe baza de lemn si c) stimuleaza inovatia si dezvoltarea tehnologica pentru produse mai avansate, cu beneficii si mai mari asupra climei.

5. Traditia constructiilor din lemn isi are radacinile intr-o istorie de secole de inovatie. Printre altele, utilizarea materialelor durabile a fost inclusa in gandirea din spatele Noului Bauhaus European (NEB). Cladirile din lemn, cu carbonul lor incorporat, ne vor da oportunitatea de a oferi comunitatilor standarde inalte de locuire, la preturi accesibile, incorporand un design excelent si un mediu de viata frumos.

6. Statele membre ar trebui sa creasca utilizarea lemnului in cladirile publice, utilizare care este sub media generala. Consideram ca sectorul public are de jucat un rol principal in valorificarea potentialului constructiilor din lemn, pentru a atinge obiectivele privind schimbarile climatice.

7. Procedurile de achizitie bazate pe calitate, inclusiv criteriile de durabilitate si ciclul de viata, precum si alegerea mecanismelor de achizitie adecvate care sa permita solutii inovatoare, reprezinta o conditie prealabila pentru atingerea obiectivelor climatice si promovarea constructiilor din lemn. Solicitam atat o obligatie legala mai puternica in ceea ce priveste concurenta bazata pe calitate si achizitiile publice ecologice, cat si masurile de instruire in consecinta a autoritatilor contractante.

8. Consideram ca masurile de sprijin usor accesibile care sa permita IMM-urilor sa cerceteze, sa dezvolte si sa inoveze materiale de constructie alternative sunt un mijloc important de exploatare a potentialului constructiilor din lemn.

9. Sugeram ca barierele in calea utilizarii lemnului in constructii care decurg din cerintele formale, legale si tehnice ar trebui analizate cu atentie sub aspectul necesitatii lor si al calitatii planificarii si observam ca inovatiile trebuie sa fie capabile sa respecte stadiul tehnicii nu numai prin indeplinirea standardelor, ci si prin utilizarea „solutiilor alternative echivalente”.

10. Intrucat diferitele reglementari in domeniul constructiilor creeaza, de asemenea, bariere in calea utilizarii materialelor de constructie regenerabile, solicitam masuri de armonizare si consideram NEB ca un factor important in acest sens.

11. Recomandam utilizarea consecventa a evaluarilor ciclului de viata in analizele expertilor de durabilitate pe intreg ciclul de viata al cladirilor si atunci cand se compara impactul asupra mediului.

12. Subliniem importanta standardelor minime pentru emisiile de carbon pe ciclul de viata din cladiri si pentru cerinta corespunzatoare de raportare a emisiilor de carbon in sectorul constructiilor.

13. Directiva privind performanta energetica a cladirilor (EPBD) este principalul instrument de politica pentru stabilirea cerintelor de reducere a emisiilor de carbon pe intregul ciclu de viata al cladirilor. Solicitam Comisiei Europene sa dezvolte o schema de certificare a carbonului care sa tina seama pe deplin de rolul pe care il joaca produsele din lemn in compensarea emisiilor.

14. Schimbarile tehnologice si materiale in constructiile din lemn vor duce la schimbarea organizarii muncii si a abilitatilor necesare. Acest lucru creeaza suprapuneri intre sectorul constructiilor si cel al lemnului si intre ocupatiile traditionale din aceste doua sectoare. Ajustarile la programele existente pentru ocupatiile individuale, sau chiar reproiectarea ocupatiilor, sunt o necesitate in acest sens si ar trebui coordonate la nivel european. Obiectivul ocupatiilor atractive cu o gama larga de sarcini si organizarea corespunzatoare a muncii va contribui, de asemenea, la sporirea atractivitatii sectoarelor constructiilor si lemnului.

15. Consideram ca este esential sa transferam know-how, asa cum este prevazut in Academia NEB, si sa oferim pregatire si dezvoltare adecvata la nivel national. Instruirea si dezvoltarea cu privire la utilizarea de noi metode si materiale durabile de constructie este necesara pentru toti cei implicati in procesul de construire: planificatori, arhitecti, ingineri, tehnicieni, specialisti IT si muncitori in constructii.

16. Solicitam statelor membre sa participe la initiativa POP din lemn a guvernelor austriac si finlandez, care are ca scop mobilizarea actorilor publici si privati din sectorul lemnului la nivel national si regional sa sprijine reorientarea investitiilor catre produse bio-sustenabile, solutii si lanturi valorice bazate pe lemn.

Laurentiu PLOSCEANU si Sam HAAGLUND, membri CESE

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 204 – iulie 2023, pag. 10-11