„Nu mai putem face management cu creionul pe hartie si nici macar cu vesnic utilele, dar insuficientele tabele in Excel” – o realitate pe care, din pacate, desi ne este aratata si dovedita din ce in ce mai des, inca nu suntem cu totul pregatiti sa o acceptam constient. Tocmai de aceea Clusterul TEC (Technology Enabled Construction) a facut inca un pas in sprijinul managerilor companiilor din domeniul constructiilor prin organizarea, la Bucuresti, a celei mai importante conferinte internationale din Romania privind inovarea si digitalizarea in constructii, INNOCONSTRUCT, punand un accent special pe noile abordari in dezvoltarea competentelor digitale in constructii , pe tehnologiile si solutiile care sprijina digitalizarea si sporirea eficientei energetice. Pentru a extinde aria de impact a mesajului si concluziilor INNOCONSTRUCT 2023 (si in virtutea sanatosului principiu ca repetitia este mama invataturii), am decis ca, in acest numar al revistei, s-o invitam sa ne vorbeasca pe larg despre importanta digitalizarii domeniului pe dna Rodica LUPU, director Cluster TEC.
dna Rodica LUPU
Revista Constructiilor: Care este situatia firmelor din constructii la acest moment, in ceea ce priveste digitalizarea?
Rodica LUPU: Industria constructiilor este a doua cea mai slab digitalizata la nivel european, asadar, am putea spune ca in Romania situatia este similara cu cea din alte state europene. Totusi, Romania este pe ultimul loc in Europa din punct de vedere al indicatorilor de digitalizare, prin urmare putem presupune ca sectorul nostru este mai slab digitalizat, in medie, decat in majoritatea tarilor din Europa. Aceasta pune o presiune, de fapt, pe sectorul constructiilor, pentru ca accelerarea digitalizarii la nivel european si indicatorii pe care Comisia Europeana i-a stabilit, precum si resursele enorme alocate digitalizarii, vor obliga firmele din Romania sa se digitalizeze intr-un ritm poate mai alert decat ar fi fost confortabil, pentru a putea raspunde cerintelor care vor aparea progresiv in urmatoarea decada. Pe de alta parte, in urmatorii 3-5 ani, digitalizarea poate inca sa constituie un avantaj competitiv sau sa permita generarea de avantaje competitive care pot fi mai strategic identificate cu ajutorul tehnologiei. Putine sunt insa firmele romanesti care inteleg sa actioneze in aceasta directie, ceea ce explica si numarul relativ redus de solutii software dedicate sectorului, precum si nivelul scazut de inovatie pe aceasta verticala in tara noastra. Legea cererii si ofertei isi spune cuvantul si in relatia dintre sectorul constructiilor si sectorul IT.
Revista Constructiilor: Credeti ca digitalizarea ar putea constitui o posibila solutie la criza actuala din constructii? In ce mod?
Rodica LUPU: Digitalizarea nu este in sine raspunsul la diferitele probleme ale sectorului, dar cu siguranta poate contribui la reducerea multora sau la o mult mai buna gestionare a acestora. Orice forma de automatizare reduce timpul de executie si, uneori, chiar nevoia de resursa umana. Stim asta inca de la inceputul revolutiei industriale, nu e nimic nou si greu de inteles. Tehnologiile digitale au ajuns la un nivel foarte ridicat al capacitatii de a automatiza aproape orice proces si din pacate aceasta putere este prea putin exploatata in constructii. Totodata, pare cu totul de neinteles ca managementul sa mai poata fi realizat performant in conditiile in care nu dispui de mijloace de procesare rapida a tuturor datelor de care dispune o firma. Nu mai putem face management cu creionul pe hartie si nici macar cu vesnic utilele, dar insuficientele tabele in Excel. Inca suntem la nivelul acesta in constructii si inca facem management de proiect in Excel, la care se mai adauga un WhatsApp si/sau Zoom si cam acesta e pachetul de solutii generic raspandit in industrie. In acelasi timp, exista in piata jucatori care au ajuns la un nivel ridicat de digitalizare si care nu mai pot da timpul inapoi. Acestia atesta faptul ca digitalizarea a dus la o crestere semnificativa a productivitatii, la un mult mai bun control al calitatii corelat cu reducerea numarului de erori, la un nivel mai ridicat de profesionalism, dar si de motivare in randul angajatilor si, nu in ultimul rand, la reduceri importante de costuri. Tehnologiile digitale pot juca un rol extrem de important si pe lantul de aprovizionare, sub aspectul integrarii acestuia, al cresterii predictibilitatii, al cresterii accesibilitatii la cat mai multe surse de aprovizionare, dar si al pretului de achizitie. Sectoarele in care s-a realizat un nivel mai ridicat de digitalizare a lantului de aprovizionare au schimbat paradigma. Ganditi-va la transporturi sau logistica, de pilda, sau la echipamente in industria de petrol si gaze. Asemenea integrari, odata realizate si in sectorul constructiilor, ar duce la economii importante si la cresterea randamentului la ambele capete ale lantului valoric.
Revista Constructiilor: In luna mai ati organizat conferinta internationala despre digitalizarea constructiilor, INNOCONSTRUCT, la care au participat 300 de reprezentanti din companii, administratia locala, mediul academic si au avut loc 100 de intalniri bilaterale. Cum contribuie acest eveniment la accelerarea procesului de digitalizare a industriei AEC?
Rodica LUPU: Principalul obiectiv al conferintei este acela de a ajuta antreprenorii si managerii din industrie sa se familiarizeze cu diferite solutii digitale si cu impactul transformarii digitale a firmelor, prin studii de caz si bune practici, care sunt generos explicate de companii cu un grad avansat de digitalizare. Insa conferinta are si rolul de catalizator, generand o anumita stare de spirit si o noua viziune asupra modului in care poate arata si opera un santier in secolul acesta si a modului in care se poate lucra si colabora in general in acest sector. Este si un spatiu al dialogului, pentru ca transformarea pe care o scontam si cautam sa o sustinem prin clusterul Technology Enabled Construction – TEC este necesar sa se realizeze pentru toti odata, sau aproximativ in acelasi ritm. De aceea, pentru a putea propune solutii inteligente, inclusiv in dialogul cu statul, generam dialoguri pe toate temele de interes pentru a tine cont de diferitele stadii de maturitate ale firmelor, de diferitele moduri de operare, de provocarile diverse pe care le intampina, dar si de solutiile pe care diferite companii le gasesc pentru a face fata acestor provocari. Nu in ultimul rand, am introdus anul acesta o componenta de slow-networking gestionat printr-o platforma de match-making folosita si de Comisia Europeana. Aceasta platforma permite participantilor sa isi stabileasca intalniri bilaterale chiar in timpul conferintei, intr-o sala dedicata, unde se pot usor identifica si pot stabili un dialog pentru a genera parteneriate. Consideram fundamentale schimbul de idei, de experiente si realizarea de parteneriate pentru a genera o crestere a competitivitatii la nivelul intregului sector. Am adus si componenta de inovatie, anul acesta, organizand, in cadrul conferintei, si un hackaton, in parteneriat cu Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, care a avut ca tema de analiza pentru echipele concurente Utilizarea digital-twin pentru cresterea eficientei energetice a Palatului Parlamentului. Premiul a fost disputat de doua echipe care au rezolvat tema propunand solutii foarte creative, iar una dintre echipe a reusit sa realizeze si un dispozitiv inovator care, evident, a atras atentia unora dintre firmele cele mai axate pe inovatie prezente la conferinta.
Revista Constructiilor: Ce le lipseste companiilor romanesti ca sa se digitalizeze sau ce ingreuneaza procesul? In afara de BIM, ce alte tehnologii specifice Industriei 4.0 – inteligenta artificala, masini autonome, realitate virtuala, augmentata si mixta, machine learning etc. – pot fi adoptate?
Rodica LUPU: In primul rand, intelegerea. Lipsa de cunoastere si foarte slaba intelegere, la nivelul managementului, a modului in care digitalizarea transforma operatiunile si intreaga viata a organizatiei, modul de lucru, modul de luare a deciziilor, procedurile, conduc la lentoare si uneori la reticenta. Daca liderii companiilor ar intelege mai clar si pana la capat impactul digitalizarii si ar putea vizualiza macar pana la un punct cum ar urma sa arate o serie de procese digitalizate, acestia ar putea cel putin sa declanseze procesul. Am convingerea ca firmele care incep sa digitalizeze procese nu se mai opresc. Este dificil la inceput sa schimbi regulile jocului si sa antrenezi angajatii sa adopte noile proceduri si procese de lucru, dar odata inceput drumul acesta, ei insisi incep sa inteleaga avantajele, sa se obisnuiasca cu noile instrumente si modalitati de lucru si nu se mai intorc din drum, ba chiar devin ambasadori ai digitalizarii si incep sa participe activ la proces. Este un proces de invatare care afecteaza companiile in ansamblul lor, pentru ca presupune un nou modus vivendi organizational, dar unul care intotdeauna usureaza sarcinile si creste randamentele.
Exista si firme ai caror lideri inteleg avantajele, dar care nu au suficiente resurse. Aici este vorba de mai multe tipuri de resurse necesare: trebuie sa poti aloca oameni in procesul de digitalizare, sa ii scoti din productie, si trebuie sa faci asta cu cei mai buni, de care te dispensezi cu greu in operatiunile curente. Este un factor foarte important acesta, si ii tine in loc si pe cei mai avangardisti dintre antreprenori. Timpul pe care firmele il pot aloca inovarii tinde catre zero. Sunt putine firme care au o preocupare continua si persoane alocate pentru a gandi strategic si a inova. Majoritatea au chiar mai putini oameni decat ar fi optim inclusiv pentru operatiunile curente, pentru ca sectorul este in criza de personal calificat. Mai mult, nici chiar oamenii calificati nu au toate calificarile necesare si putini sunt racordati la cele mai moderne metode de lucru si la noutatile din domeniu. Despre competente digitale nici nu are rost sa mai vorbesc, pentru ca acestea sunt in general minimale. Poate ca acum, cu noul program de masterat in Building Information Modeling pe care il lanseaza UTCB in toamna, si in care clusterul se implica pentru a veni cu cazuistica si aspecte practice de care studentii au nevoie, vom avea o sansa mai buna de a creste numarul de absolventi care gandesc constuctiile in termenii industriei 4.0.
Resursele financiare sunt si acestea un factor de stres, pentru ca digitalizarea costa, chiar daca este foarte rentabila. Costa bani, timp si oameni, deopotriva, iar rezultatele se vad in indicatori financiari dupa un timp. Acum insa sunt destule surse de finantare a digitalizarii si sa spunem ca aceasta e o problema rezolvabila chiar pe termen scurt.
In ceea ce priveste tehnologiile ce pot fi adoptate in sector, nimic din ce exista nu ramane irelevant. Avem companii membre in cluster care folosesc drone in santiere pentru colectare de date in timp real, care folosesc realitate augmentata, tablete si ochelari pe teren, implicand astfel si muncitorii din santier in proces. Sunt companii care folosesc imprimarea 3D, chiar daca nu stim ca in Romania sa fi luat amploare fenomenul. Exista roboti care stiu sa vopseasca, sa mute marfuri in santier, ca sa dau doar doua exemple de operatiuni simple, dar foarte consumatoare de timp si efort, unde merita sa inlocuim oamenii cu roboti, nu in sensul in care sa dizlocam oamenii, ci in ideea de a le transforma rolul intr-unul mai putin fizic si mai inteligent.
Revista Constructiilor: Ce mesaj aveti pentru companiile din constructii? Ce se va intampla cu ele daca sunt refractare la digitalizare? Credeti ca va fi impusa la nivel legislativ, vom asista la o standardizare din aceasta perspectiva?
Rodica LUPU: Digitalizarea nu se va impune prin lege prea curand, dar piata se va transforma mult mai repede decat suntem dispusi sa credem. Daca statul nu va impune digitalizarea, va impune in schimb realizarea investitiilor mari folosind Building Information Modeling. De ce? Pentru ca este obligatoriu sa crestem controlul asupra calitatii, dar si sa scadem costurile de operare si sa crestem eficienta energetica. Atunci cand statul va cere in caietele de sarcini utilizarea BIM, firmele care nu au implementat deja acest mod de lucru vor fi excluse din start din competitie. Unii ar putea alege sa renunte la acest tip de lucrari, problema este ca lucrurile nu se vor opri aici, pentru ca, atunci cand marii antreprenori vor lucra cu BIM aproape in totalitate, vor dori sa integreze in sistemele lor toti colaboratorii, prin urmare vor prefera sa lucreze cu acele firme care sunt capabile sa opereze in BIM si care au angajatii pregatiti in acest sens.
Mesajul nostru, al clusterului TEC, este evident acela de a incuraja firmele, indiferent de dimensiunea pe care o au, sa inceapa procesul de digitalizare. In acest scop, am dezvoltat in cadrul clusterului un instrument de masurare a maturitatii digitale care poate fi accesat gratuit de pe site-ul nostru, www.clustertec.ro. Acest instrument ajuta firmele sa isi faca o prima idee de pozitia pe care o au raportat la piata din punct de vedere al nivelului de digitalizare. Cei care doresc sa avanseze in acest tip de demers se pot adresa clusterului pentru sprijin, atat cu recomandari de solutii si furnizori, discutii preliminare si o intelegere mai buna a ceea ce ar fi bine sa faca, cat si cu surse de finantare, intrucat clusterul nostru deruleaza constant programe de finantare a companiilor si poate ajuta firmele sa obtina fonduri pentru proiectele de digitalizare.
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 204 – iulie 2023, pag. 6-7
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns