OAR: Punct de vedere impotriva urbanismului derogatoriu, impotriva dereglementarii si pentru o reglementare urbanistica rationala si responsabila, in contextul proiectului de lege privind Codul amenajarii teritoriului, urbanismului si constructiilor (CATUC)

Ca urmare a dezbaterilor recente din comisiile de specialitate ale Senatului si luand act de informatiile comunicate in mass-media[1] referitoare la amendamentele inaintate de reprezentanti ai partidelor parlamentare in cadrul etapei aflate in derulare in Camera Deputatilor a procesului de analiza si adoptare a proiectului de lege privind Codul amenajarii teritoriului, urbanismului si constructiilor (CATUC)[2], dorim sa facem urmatoarele precizari in domeniul nostru de competenta si de activitate si sa ne manifestam dezacordul ferm fata de prevederile de tip derogare si dereglementare si fata de cele care contravin interesului public general:

1. Urbanismul derogatoriu. Una dintre cauzele principale ale esecului planificarii urbanistice din Romania ultimelor trei decenii, cu efecte vizibile si omniprezente in toate regiunile tarii, atat in mediul urban, cat si in cel rural, este practica urbanismului derogatoriu, adica permisiunea acordata initiatorilor de a modifica parametrii reglementati ai unor terenuri sau ai unor zone (referitori la utilizarea terenului, functiunile cladirilor, gabarite, asezare pe teren si in vecinatate, densitate, inaltime, asigurarea patrunderii luminii naturale, umbrire etc.) in functie de interesul lor privat, cu ignorarea coerentei urbanistice si chiar cu ignorarea interesului public general.

Legislatia actuala in domeniul urbanismului acorda posibilitatea initiatorilor de planuri urbanistice zonale sa creasca cu 20% indicatorii urbanistici reglementati prin documentatii de nivel superior. Nu exista justificari si nu au fost prezentate argumente pentru a creste la 30% acest grad de variabilitate deja existent, asa cum se propune prin proiectul de lege. OAR a inaintat comisiilor de specialitate din Parlament argumentele sale si propunerile de amendamente la proiectul de lege privind CATUC, impotriva slabirii in continuare a cadrului de reglementare prin acordarea de derogari suplimentare.

Fata de prevederile legale deja laxe, amendamentele propuse recent in Parlament ar duce acest fenomen nociv al derogarii pe noi culmi, urmarind sa elimine interdictia – existenta atat in legislatia actuala, cat si in proiectul de lege[3] – a initierii de documentatii de urbanism pentru intrarea in legalitate a unor constructii ridicate fara autorizatie sau cu nerespectarea autorizatiei.
Adica derogarea totala: cel care nu doreste sa construiasca respectand prevederile regulamentului este asigurat ca le poate modifica ulterior. In loc ca fiecare constructie individuala sa se subordoneze regulamentului general, asigurandu-se astfel echilibrarea intereselor private cu cele publice si respectarea tuturor drepturilor locuitorilor, ni se propune situatia inversa, in care regulamentul se subordoneaza fiecarei noi constructii ridicate ilegal. Rezultatul nu poate fi decat haos urbanistic si dispret fata de locuitorii onesti.

OAR se exprima ferm impotriva acestor propuneri si impotriva urbanismului derogatoriu.

O exemplificare a anvergurii fenomenului derogarii si, mai grav, al ocolirii, fortarii sau ignorarii reglementarilor si prevederilor legale in cazul capitalei tarii este cuprinsa intr-un raport de activitate al Comisiei Tehnice pentru Amenajarea Teritoriului si Urbanism din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti[4], unde sunt expuse detaliat cazurile de neconformitate legala si tehnica a documentatiilor de urbanism analizate intr-o perioada data – un an de zile. Rezultatul este dramatic, imagine a dimensiunii si gravitatii acestei practici – nu doar de derogare, dar de fortare si traumatizare a mediului construit, in detrimentul locuitorilor orasului.

2. Dereglementarea. Adaugandu-se practicii urbanismului derogatoriu, cu efecte inca si mai grave, regasim in amendamentele propuse la CATUC o practica tot mai frecventa in Romania, dereglementarea – scoaterea de sub incidenta legii a anumitor zone sau actiuni, in interes privat sau, in anumite cazuri, in interes public punctual sau sectorial, impotriva interesului public general. Pe scurt, amputarea legii.

Propunerile de amendamente formulate in Parlament referitoare la CATUC urmaresc restrangerea posibilitatii de a reglementa si proteja spatiile verzi din localitati doar la terenurile care apartin statului, ceea ce este grav. Infrastructura verde a oricarei localitati, cu implicatiile sale benefice pentru calitatea vietii, este alcatuita din totalitatea spatiilor verzi, inclusiv cele aflate pe terenuri cu proprietari de drept privat si ea trebuie reglementata, protejata si dezvoltata ca atare. Interesul strict privat al construirii in parcuri si alte tipuri de spatii verzi actualmente protejate prin lege contravine interesului public general al asigurarii unui mediu de viata curat si sanatos – de altfel un drept constitutional.

Adaugam la cele expuse mai sus si precizarea privind importanta cruciala a infrastructurii verzi si – intr-o perspectiva mai larga, a infrastructurii verzi-albastre – in gestionarea crizei climatice. Din aceasta perspectiva, orice diminuare a fondului de spatii verzi, prin dereglementare, nu poate fi decat daunatoare. Nu exista niciun beneficiu public al construirii pe spatiile verzi, in schimb exista consecinte negative clare.

Tot o forma de dereglementare este si prevederea cuprinsa in amendamentele formulate la CATUC, conform careia constructiile ridicate pe baza unor documentatii de urbanism declarate ilegale de instante nu mai trebuie desfiintate. Aceasta este o forma de introducere in legalitate din oficiu, cu consecinte potentiale grave, in functie de motivele ilegalitatii documentatiei urbanistice care a stat la baza construirii.

Nu in ultimul rand, prevederile privind schimbarea competentelor de aprobare pentru planurile urbanistice zonale din sectoarele capitalei sunt, de asemenea, o forma de dereglementare – aceste documentatii ies, in viziunea autorilor amendamentelor, din aria de responsabilitate a primariei generale si intra in cea a primariilor de sector, ceea ce inseamna anularea posibilitatii unei reglementari coerente la scara orasului si restrangerea la o viziune partiala, fragmentara. Oricare ar fi cauzele acestor propuneri, ele vor genera efecte negative.

OAR se exprima ferm impotriva acestor propuneri si impotriva dereglementarii.

In ultimii ani se constata o accelerare a acestei tehnici, prin numeroase interventii in legislatia cu incidenta asupra urbanismului si constructiilor. Nu trebuie insa confundata optimizarea legislatiei si simplificarea ei – care sunt actiuni juste si necesare – cu dereglementarea, care inseamna extragerea de sub incidenta legii, in detrimentul interesului public general.

Unul dintre cele mai recente exemple de dereglementare este instituirea exceptarii de la obligatia reglementarii urbanistice a proiectelor de infrastructura energetica amplasate in afara localitatilor. Justificarea a fost necesitatea de a cheltui rapid fonduri, in contextul in care investitiile nu sunt pregatite din timp. Acesta este un exemplu de ajustare a cadrului legislativ in functie de practicile deficitare ale administratiei, in loc sa se urmareasca cresterea capacitatii administratiei pentru a putea respecta legea. Si in acest caz OAR si-a manifestat opozitia in Parlament, fara rezultat insa.

3. Imperativele dezvoltarii teritoriale si urbane astazi. In conditiile transformarilor dramatice pe care le sufera societatea noastra astazi, ca urmare a crizelor multiple – de la clima si biodiversitate, la sanatate publica, economie, migratie, razboi – obiectivele si instrumentele urbanismului sunt in curs de reasezare, pornind de la premise, exigente si criterii noi. Exista o constientizare larga in lume a impactului pe care urbanismul – modul de a ne organiza spatiul construit si amenajat, spatiul nostru de viata – il are asupra mediului natural, economic si social. Este suficient in acest sens sa revedem rapid cateva documente majore de politica publica europeana incidente, de la Carta de la Leipzig (2007) si Noua Carta de la Leipzig[5] (2020), la Pactul de la Amsterdam (2016) care pune bazele pentru Agenda Urbana a UE[6]. Trebuie sa ne amintim, de asemenea, ca s-au scurs deja mai mult de trei ani de cand Parlamentul European a declarant urgenta climatica si de mediu[7], la 28.11.2019.

In acest rastimp, Guvernul Romaniei a adaptat cadrul de reglementare national, adoptand Politica urbana a Romaniei[8], document care asuma transpunerea in practica nationala a Cartei de la Leipzig. Privitor la infrastructura verde, Politica urbana prevede combaterea schimbarilor climatice si imbunatatirea calitatii mediului urban prin planificarea spatiului public si dezvoltarea retelelor de spatii verzi si coridoare verzi in zonele urbane (obiectivul prioritar 1 – sustenabilitate spatiala).
De asemenea, Politica urbana pune accent pe regenerarea ecosistemelor urbane, prin dezvoltarea infrastructurii ecologice si solutiile bazate pe natura.

Cat de straine si chiar contradictorii apar, pe acest fundal, incercarile de potrivire a legislatiei la diferite interese private sau punctuale, asa cum se desfasoara ele zilele acestea in Parlamentul Romaniei!

Asadar, reafirmam dezacordul ferm al OAR fata de propunerile de amendare a proiectului de lege prin derogare si dereglementare, asa cum le-am prezentat, si solicitam o dezbatere reala in Parlament inainte de luarea oricarei decizii.

Nu este lipsit de importanta sa amintim ca practici precum cele incercate acum in Parlament – derogari, lipsa controlului modului de construire si legalizari de constructii ilegale – au condus in cazul Turciei la consecintele tragice cunoscute. Asa ceva nu trebuie sa se repete nicaieri!

In incheiere trebuie spus ca predictibilitatea oferita de reglementari coerente si stabile este in interesul investitorilor – predictibilitatea conduce la mentinerea si chiar cresterea valorii investitiilor, pe cand derogarea perpetua scade valoarea investitiilor, prin scaderea calitatii mediului construit.

Ordinul Arhitectilor din Romania – OAR, prin Presedinte si Colegiul Director:

Stefan BALICI, Beatrice Elena BIRTUM, Cristian-Tiberiu BLIDARIU, Mihaela HARMANESCU, Soma-Gyorgy KALAMAR, Cristian OPREA, Dan Felix PARASCHIV

–––––

 Context:

1. Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR) este organizatia profesionala care are misiunea de a proteja si promova calitatea produsului de arhitectura si urbanism. Urmarim aceasta misiune prin toate instrumentele pe care ni le confera legea, incepand de la formarea de baza si prin toate mijloacele de dezvoltare profesionala continua, prin toate formele de promovare a calitatii pe care le dezvoltam, dar si – in masura decisiva – prin asezarea practicii profesionale pe fundamentul oferit de cadrul legislativ si normativ specific, pentru care viitorul Cod al amenajarii teritoriului, urbanismului si constructiilor va reprezenta o noua piatra de temelie.
2. Din momentul in care Guvernul a initiat proiectul de reformare a legislatiei sectorului urbanismului si constructiilor, OAR s-a implicat, participand prin desemnarea unor specialisti la elaborarea proiectului de lege. Ulterior, dupa ce proiectul de lege a parcurs etapele de consultare publica (aprilie-mai 2022) si avizare interministeriala (2022-2023), fiind aprobat de Guvern si transmis catre Parlament (29 martie 2023), OAR a fost implicat in etapa de analiza a acestui proiect legislativ in Senat, unde am formulat o serie de amendamente si am participat la dezbateri – fara efect, insa, intrucat s-a preferat adoptarea tacita a proiectului, in forma inaintata de Guvern.

De la intrarea CATUC in procedura parlamentara, OAR a solicitat intrevederi cu toate grupurile parlamentare si a primit invitatii, pe care le-a onorat, la discutii tehnice cu grupurile parlamentare USR si AUR. Speram sa putem comunica la nivel de grup politic si cu celelalte partide, pentru a putea expune si explica direct pozitia profesionala a OAR si a combate propunerile nocive cuprinse in unele propuneri de amendamente, asa cum am aratat mai sus.

–––––

[1]     V. de ex. articolul „Codul urbanismului: PSD nu renunta la amendamentele care permit intrarea in legalitate a blocurilor construite ilegal si masacrarea spatiilor verzi proprietate privata”, semnat de Catiusa IVANOV si publicat de HotNews in data de 24.06.2023; https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-26355034-codul-urbanismului-psd-nu-renunta-amendamentele-care-permit-intrarea-legalitatea-blocurilor-construite-ilegal-masacrarea-spatiilor-verzi-proprietate-privata.htm (consultat in 24.06.2023).

[2]    Textul aflat in analiza si stadiul procedurilor parlamentare pentru Proiect de lege privind Codul amenajarii teritoriului, urbanismului si constructiilor, PL-x nr. 418/2023, pot fi consultate pe site-ul Camerei Deputatilor, aici:

https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=21012 (consultat in 24.06.2023).

[3]    L. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, art. 56ˆ1 si, identic, PL-x 418/2023, art. 147, alin. 2: „Nu pot fi initiate si aprobate documentatii de urbanism care au ca scop intrarea in legalitate a unor constructii edificate fara autorizatie de construire sau care nu respecta prevederile autorizatiei de construire”.

[4]    Raport privind planurile urbanistice zonale analizate in cadrul Comisiei Tehnice de Amenajarea Teritoriului si de Urbanism la solicitarea Primarului General din data de 12 octombrie 2021, accesibil la urmatoarea adresa: https://doc.pmb.ro/pmb/presa/Raport_CTUAT.pdf (consultat in 24.06.2023).

[5]    The New Leipzig Charter – The transformative power of cities for the common good, document adoptat la 30 noiembrie 2020, la Reuniunea informala a ministrilor responsabili cu dezvoltarea urbana si teritoriala; https://ec.europa.eu/regional_policy/en/information/publications/brochures/2020/new-leipzig-charter-the-transformative-power-of-cities-for-the-common-good (consultat 24.06.2023).

[6]    https://commission.europa.eu/eu-regional-and-urban-development/topics/cities-and-urban-development/urban-agenda-eu_ro (consultat 24.06.2023).

[7]    Rezolutia Parlamentului European din 28 noiembrie 2019 referitoare la urgenta climatica si de mediu (2019/2930(RSP)), https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2019-0078_RO.html (consultat in 24.06.2023). Sta la baza politicilor europene actuale – in special Pactul Verde European si Agenda Urbana.

[8]    HG 1575/28.12.2022 privind aprobarea Strategiei nationale de dezvoltare urbana integrata pentru orase reziliente, verzi, incluzive si competitive 2022-2035 (Politica urbana a Romaniei); https://www.mdlpa.ro/pages/politicaurbanaro2035 (consultat 24.06.2023).

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 204 – iulie 2023, pag. 35-36