UGR: Directii de dezvoltare disponibile geodezului roman in al treilea deceniu al secolului XXI

In contextul dezvoltarii tehnologice accelerate din ultimele decenii, dorim sa analizam pozitia inginerului geodez in piata serviciilor si directiile posibile de dezvoltare profesionala a acestuia.

Schimbarile tehnologice actuale nu sunt primele care au „lovit” profesionistii din domeniul geodeziei si nu vor fi nici ultimele. Trecerea de la teodolite la statii totale, aparitia GPS-ului, liberalizarea fotogrammetriei prin drone si utilizarea LiDAR-ului ultrausor sunt cateva dintre aceste „lovituri”.

Pentru a aduce aceasta idee in perspectiva, putem compara situatia actuala cu alte perioade de timp care au adus schimbari analoage in tehnologia destinata masurarii formei si dimensiunilor Pamantului. De aici am putea sa extrapolam cum ne-am putea descurca, in calitate de geodezi „consacrati”, in fata schimbarilor rapide si fara precedent, si cum ne putem adapta la modificarea intregii noastre lumi ca urmare a acestor schimbari.

Sa facem un exercitiu de imaginatie:

Anul este 1550:

• Cel mai puternic instrument este groma romana;
• Cartarea topografica si masuratorile simple de hotare sunt apogeul meseriei;
• Matematica se limiteaza la simple calcule aritmetice, in timp ce aptitudinile artistice pentru elaborarea hartilor ocupa o pozitie superioara in lista calificarilor necesare;
• Sunt foarte putini geodezi practicanti;
• Topografia nu a evoluat semnificativ fata de epoca romana.

Sa comparam cu anul 1650.

Evolutia care a avut loc in acesti 100 de ani a dus la aparitia diverselor instrumente si notiuni teoretice, printre care se numara:

• Teodolitele;
• Triangulatia;
• Tabelele trigonometrice;
• Logaritmii in matematica;
• Coordonatele;
• Vernierul;
• Telescopul;
• Rigla de calcul;
• Micrometrul;
• Barometrul;
• Creioanele din grafit;
• Geometria analitica;
• Proiectia Mercator.

Datorita acestor progrese tehnologice:

• Geodezia devine o disciplina foarte matematica, iar trigonometria devine o cunostinta esentiala;
• Cartarea topografica si masuratorile simple de hotar devin lucrari mici, in timp ce geodezia ia amploare si geodezii sunt acum masuratori ai Pamantului (géomètres);
• Triangulatia uneste regiuni, natiuni si continente, nicio masuratoare nu mai este izolata;
• Cartografierea este precisa, iar navigatia, mult simplificata si fiabila. Este posibila aparitia unor imperii maritime.

Pe de alta parte, multe tehnologii si concepte utilizate de geodezul contemporan sunt inca la mare distanta de a fi descoperite:

• Analiza matematica va aparea peste 50 de ani;
• Ceasurile destul de precise pentru determinarea longitudinii vor fi dezvoltate peste 130 de ani;
• Metoda celor mai mici patrate si sistemul metric vor fi inventate peste 150 de ani;
• Fotogrammetria si telegrafia sunt la 200 de ani distanta;
• Masurarea electronica a distantelor va fi stabilita peste abia 300 de ani;
• GPS-ul urmeaza a fi inventat peste 340 de ani.

AGA Geodimeter model 3 – 1948

In cei 100 de ani, din 1550 pana in 1650, educatia, gandirea si viziunea geodezilor s-a schimbat, rolul geodeziei evoluand de la nivel local la orientare planetara si de la bazat pe desen la axat pe masurare. Geodezia a facut parte din revolutia stiintifica.

Acum suntem in anul 2023:

• Realizarea unui model numeric al terenului cu rezolutie de 15-25 cm prin tehnologie LiDAR costa sub 50 de euro pe hectar, pentru suprafete mari;
• 95% dintre vehiculele produse sunt echipate cu sisteme de pozitionare prin satelit;
• La nivel mondial au fost vandute 3,9 miliarde de telefoane mobile care suporta sistemul european de navigatie Galileo (conform EUSPA), iar anual sunt vandute 100 de milioane de camere digitale;
• Sistemele de scanare laser mobile pot colecta milioane de puncte pe secunda, iar fotogrammetria digitala poate produce zeci de mii de puncte pe minut, cu precizie centimetrica;
• Sistemele de stocare instalate in colectoarele de date au capacitati de terabytes;
• Norul de puncte reprezinta setul de date;
• „Cloud computing” este sistemul de calcul si stocare;
• Masurarea devine omniprezenta si aproape gratuita;
• Sistemele de pozitionare prin satelit, camerele digitale, busolele, inclinometrele si chiar sistemele LiDAR sunt incorporate in toate tipurile de dispozitive mobile;
• Puterea de calcul mobila si stocarea digitala a datelor pot fi infinite prin cloud computing.

In contextul accesibilizarii colectarii si procesarii datelor spatiale, este necesara o introspectie asupra meseriei:

Cine detine „controlul” masuratorilor spatiale?

Toti… si nimeni!

Ce inseamna „controlul”? Conteaza „controlul”?

Omniprezenta capacitatii de masurare spatiala inseamna cerere mai mica pentru servicii profesionale si o recunoastere mai mica a competentelor de specialitate.

Geodezii sunt specialistii in masuratori. Dezvoltarile tehnologice recente ar putea fi percepute ca fiind drumul spre un punct mort, atat pe plan profesional cat si pe plan educational, insa viitorul domeniului tine de posibilitatea sa de adaptare la aceasta evolutie.

Solutia pentru pastrarea relevantei pe piata serviciilor sta in rezolvarea problemelor clientilor, nu doar livrarea unui plan sau a unei harti (date si masuratori), intrarea in domeniul de cunostinte al clientului pentru a intelege nevoile sale reale si a adapta informatia noastra la aceste nevoi. Echipele si aptitudinile multidisciplinare sunt absolut necesare in contextul masuratorilor contemporane.

Din perspectiva angajatorilor, abilitatile solicitate geodezilor incepatori sunt in crestere, fiind necesare cunostinte de GIS, programare, modelare spatiala si operare a dronelor, pe langa consacratele cunostinte de CAD si simpla operare a calculatorului. Adevarata valoare sta in livrarea unui produs finit: simpla masurare presupune subordonarea unor alte meserii, iar inginerul geodez ramane un simplu intermediar care nu adauga valoare datelor colectate. Ne dorim ca in viitorul apropiat geodezia sa faca parte din revolutia informationala.

Momentan, mai mult de jumatate din piata serviciilor din domeniu este ocupata de cadastrul sporadic si sistematic, celelalte ramuri profesionale avand ponderi mici. In crestere fata de anii precedenti sunt serviciile de asistenta topografica in santierele de drumuri, fiind in executie peste 500 de kilometri de autostrazi si drumuri expres. Digitalizarea „fortata” de pandemia de COVID a cunoscut o crestere semnificativa a serviciilor de GIS prestate atat pentru administratiile publice locale cat si pentru fermierii medii si mari care necesita cunoasterea proprietatilor detinute si arendate in vederea optimizarii agriculturii de precizie, dar aceasta ramura pare a fi „acaparata” mai degraba de firmele de IT care subcontracteaza latura spatiala catre geodezi, acestia ramanand in continuare cu livrarea de date si masuratori, neprofitabila.

Geodezia ca profesie ar trebui sa presupuna cunostinte teoretice sistematizate si competente demonstrate, bazate pe educatie extinsa, standarde etice, inchidere profesionala (intrare restrictionata), prestarea unor servicii de interes public si, nu in ultimul rand, altruism.

In viitor avem de luat decizii majore atat ca profesie cat si ca educatie profesionala. Daca nu putem fi de acord cu privire la ce este profesia, nu putem educa urmatoarea generatie de profesionisti. Daca nu putem fi de acord cu privire la directia in care mergem, vom ajunge in alta parte.

Pentru urmatorii 35 de ani (stagiul complet de cotizatie la pensie incepand cu 2030) vor fi necesare:

• Intelegerea fundamentala a proceselor prin care functioneaza propria profesie, cat si profesiile conexe;
• Intelegerea procesului de luare a deciziilor si cum sa il sprijinim cu informatii spatiale;
• Intelegerea modului in care alte persoane folosesc informatiile spatiale;
• Concentrarea pe abilitatile profesionale inaintea abilitatilor tehnice;
• Concentrarea pe rezolvarea problemelor si luarea deciziilor;
• Concentrarea pe concepte generale inaintea detaliilor necuplate;
• Concentrarea pe amploare si posibilitati, mai degraba decat pe o cale prescrisa.

Facultatea este un pas, nu un scop. Invatarea pe tot parcursul vietii va trebui sa fie sustinuta de o educatie continua, folosind si resursele universitatilor.

Autor: ing. Adrian CARAC, presedinte al Comisiei 3 – Managementul informatiei spatiale din cadrul Uniunii Geodezilor din Romania

ing. Adrian CARAC

Adrian CARAC a absolvit Facultatea de Geodezie din cadrul Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti in anul 2009, in prezent fiind membru activ al Filialei Sector 1 si presedinte al Comisiei 3 – Managementul Informatiei Spatiale din cadrul Uniunii Geodezilor din Romania.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 204 – iulie 2023, pag. 62-63