Pentru prima data in Romania postdecembrista, constructorii au manifestat in fata Guvernului.
Peste 3.000 de constructori, sub apasarea caniculei, au transmis Guvernului dorinta lor de a construi in Romania, langa familiile lor, nu in pribegie, pentru a realiza PIB-uri si PNRR-uri ale altor tari. Supararea lor a aparut ca urmare a initiativei Guvernului de a retrage facilitatile fiscale acordate angajatilor din constructii prin OUG 114/2018.
Adriana IFTIME, director general FPSC
In anul 2018 , cand sectorul constructiilor din tara noastra se afla in mare dificultate din cauza crizei de forta de munca, in urma unor consultari cu Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii si pe baza unor simulari de impact, Guvernul a adoptat o serie de masuri, printre care unele menite sa stimuleze forta de munca romaneasca sa ramana acasa. In cadrul acestui dialog, angajatorii din constructii si-au asumat o crestere a salariului minim in sector de 3.000 lei/luna, mai mare decat cel pe economia nationala, iar Guvernul si-a asumat acordarea unor facilitati fiscale constand in reducerea integrala a CASS si a impozitului pe venit si optionalizarea diviziunii retinerilor pentru pilonul II de pensii.
TOTUL PENTRU O PERIOADA DE 10 ANI, incepand cu 1 ianuarie 2019.
Aceste masuri aveau sa atinga doua scopuri: cresterea castigului net, si implicit cresterea nivelului de atragere a muncitorilor spre santierele din Romania, si – pe de alta parte – descurajarea platilor „la negru”. Federatia noastra a monitorizat efectele acestor decizii, iar concluzia a fost ca in anul 2019 s-au inregistrat peste 60.000 de contracte noi (care au provenit din piata neagra), iar in ceea ce priveste incasarile la buget, acestea au crescut cu peste 12% datorita cresterii salariului lunar si a numarului de angajati cu contract de munca.
Incepand cu 2019, activitatea din constructii a fost in permanenta pe un trend crescator (de la mai putin de 4% la cca 7% din PIB in prezent), in cei doi ani de pandemie constructiile au sustinut economia romaneasca, iar numarul de angajati in sector aproape s-a dublat, ajungand la peste 470.000 in prezent.
In alta ordine de idei, PNRR, desi s-a nascut greu, creeaza premisele unei schimbari majore a Romaniei, avand o componenta investitionala in constructii de peste 16,0 mld euro, la care se adauga celelalte fonduri europene si nationale.
Cu un sector de constructii in crestere in ultimii 5 ani, cu un patronat in consolidare – apt sa contribuie la constituirea bugetului national si motivat sa reduca munca „la negru”, cu surse de finantare asigurate pentru marile proiecte ce ar schimba fata tarii – proiecte de drumuri si autostrazi, spitale, retele de alimentare cu apa si canalizare, scoli, gradinite etc. – Guvernele Romaniei pana in 2030 puteau sa scrie adevarata istorie a unei Romanii europene.
Dar nu a fost sa fie. Guvernul nu mai doreste sa respecte cele angajate, si prin PNRR a prevazut retragerea facilitatilor fiscale, treptat, din 2025 pana in 2028. Dar nici aceasta etapizare nu a fost respectata, si de la 1 ianuarie 2023 a anulat facilitatile fiscale pentru angajatii cu salarii mai mari de 10.000 lei/luna, adica a atacat exact personalul de conducere, angajatii cu inalta calificare. Raspunsul angajatorilor a fost sa-si asume inca o data cresterea salariului minim din constructii, la 4.000 lei/luna, crescand din nou baza de impozitare, in timp ce salariul pe economie a crescut la 3.000 lei/luna.
Si, de fapt, daca nu au existat consecinte vizibile din birourile guvernamentale, de ce sa nu se mearga mai departe si sa se anuleze in totalitate aceste facilitati inainte de vreme, sa nu mai asteptam nici pana in 2028, nici pana in 2025? Acum, Guvernul doreste sa le anuleze incepand cu 1 septembrie. Macar partial, adica sa se anuleze mai intai facilitatile pe CASS si apoi mai vedem…
Toate aceste masuri si nerspectari ale propriilor decizii au creat multa neliniste, neincredere si ingrijorare in randul angajatilor din constructii, care incep din nou sa-si faca planuri de pribegie, sa munceasca pe santierele din strainatate, din tari care, avand – ca si Romania – si criza de forta de munca, dar si PNRR-uri, isi iau masuri de atragere a lucratorilor est-europeni prin mariri de salarii si relaxarea legislatiei privind migratia.
Pentru 2 ore, in Piata Victoriei au rasunat voci in microfoane, strigate de atentionare, vuvuzele, imnul de stat, slogane de avertizare… La plecarea oamenilor, in piata s-a asternut linistea, apoi s-a instalat zgomotul cotidian al masinilor care circulau care incotro.
Este posibil ca acest lucru, acest strigat colectiv de disperare, sa se mai repete o data. Sau poate nu. Dar acesti oameni, care stiu ca de la 1 septembrie vor pleca cu salariile diminuate, se simt tradati si nu-si vad clar viitorul decat daca, mergand acasa, vor telefona unei rude sau cunostinte care se afla deja in Germania sau Marea Britanie, sau oriunde altundeva in Europa, pentru a avea un punct de sprijin moral. Altfel, firmele din strainatate abia asteapta aceasta OFERTA pe care le-o face politica romaneasca.
Si te intrebi: daca aceste facilitati au fost stabilite prin lege pentru 10 ani, si daca au dat rezultate, scotand din impas un sector de activitate care ar putea atinge 12 -15 procente din PIB, adica au fost reale stimulente pentru sector, ce fel de gospodar isi omoara gaina care face oua?
Stim ca Guvernul are o sarcina grea, de reducere a deficitului bugetar, dar mai stim si ca exista solutii mult mai sanatoase pentru economie, mai corecte, chiar morale, iar renuntarea la stimulentele investitionale va veni de la sine, odata cu scaderea taxarii muncii in toata economia romaneasca.
Autor:
Adriana IFTIME, director general FPSC
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 205 – august 2023, pag. 10
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns