Interviul editiei august 2023: Si dupa 7 decenii de traditie, ramanem fideli verbului „a construi”

Un partener complet, in sectorul constructiilor, se traduce intr-un cumul de aspecte dintre care nu pot lipsi gama exhaustiva de solutii de antreprenoriat general dar si fabricarea si comercializarea de produse dedicate, capacitatea de a aborda de la cele mai simple proiecte pana la cele cu gradul cel mai inalt de complexitate, indiferent de specificul lor (constructii civile, industriale, aeroportuare si instalatiile aferente etc.), echipa de specialisti intr-o continua perfectionare, dotari de ultima ora, experienta, traditia si – da – in permanenta prezenta, seriozitatea. Pentru client, fie el public sau privat, combinatia aceasta este una evident castigatoare. Sunt insa toate aceste aspecte, sau calitati, suficiente si pentru a face fata provocarilor economice ale momentului?

Nascuta la Cluj, unul dintre cele mai importante centre universitare din tara (si hub de inovare), cu o facultate de constructii apreciata la nivel international, ACI CLUJ s-a mentinut intotdeauna pe aceeasi linie a calitatii, profesionalismului si seriozitatii, si are astazi un portofoliu de sute de proiecte de importanta nationala si internationala. Dar – pastrand ideea – cum mergi inainte in conditiile actuale? Ne ajuta sa cunoastem mai bine compania clujeana, dar si sa gasim raspuns la aceasta intrebare, dl ing. Doru PECIU-FLORIANU – director general ACI CLUJ SA.

ing. Doru PECIU-FLORIANU – director general ACI CLUJ SA

Revista Constructiilor: Peste 70 de ani de experienta in antreprenoriat general de constructii fac din ACI CLUJ SA un etalon al sectorului in Romania. Fara pretentia de a da lectii de consecventa, dar cu constiinta de a fi unul dintre cele mai longevive exemple de bune practici din tara, va provocam la o scurta incursiune in aceasta istorie, care sa rezume evolutia companiei – ca repere temporale si ca profil (structura companiei si domeniile de activitate, gama de servicii, numar de angajati etc.) – in aceste 7 decenii.

Doru PECIU-FLORIANU: ACI CLUJ SA este o companie cu capital 100% romanesc, cu o experienta in activitate de peste 70 ani, care ofera solutii complete de antreprenoriat general pentru proiecte complexe in domeniul constructiilor civile, industriale, edilitare, feroviare, aeroportuare si instalatiilor aferente acestora.

Societatea isi are geneza imediat dupa al doilea razboi mondial cand, pentru refacerea distrugerilor si pentru dezvoltarea Romaniei, s-a infiintat Ministerul Constructiilor si Materialelor de Constructii (MCMC), prin intermediul caruia s-a coordonat si s-a realizat intreaga activitate de constructii. Trustul 9 de Constructii Cluj, apartinand MCMC, avea aria de desfasurare in partea de nord-vest a Transilvaniei inca din anul 1952.

Dupa ani multi de munca sub acea forma de organizare, in anul 1991, ACI CLUJ SA se desprinde de Trustul de Constructii Industriale Cluj, devenind societate comerciala independenta. Pana in 1993, capitalul s-a modificat, din integral de stat devenind capital integral privat (prin metoda MEBO). Anul 1993 a reprezentat un an de referinta in viata societatii, ACI CLUJ SA devenind prima societate privatizata integral din sectorul constructiilor din Romania.

Pe langa activitatea de baza (aceea de antreprenoriat general), compania produce si comercializeaza elemente din beton prefabricat si structuri metalice pentru constructii civile, industriale, rutiere si feroviare. Un element esential al succesului ACI CLUJ SA este echipa sa de angajati dedicati si pasionati, care au contribuit la dezvoltarea si evolutia acestei companii de la inceputurile sale pana in prezent, punandu-si amprenta asupra a tot ce inseamna ACI CLUJ SA.

Revista Constructiilor: Pentru urmatorii 70, simtiti ca se impune vreo schimbare in abordare, pentru a tine pasul cu directia in care se indreapta economia mondiala?

Doru PECIU-FLORIANU: Si pentru urmatorii 70 de ani dorim sa ramanem fideli verbului „a construi”. El ne staruie permanent in minte pentru ca intreaga lui semnificatie exprima o stare pozitiva. A construi, pentru noi, este o stare de fapt. Prin tot ce facem, noi construim – si o facem repede, bine si durabil. La baza acestor afirmatii stau lucrarile pe care le-am executat, anii de experienta, profesionalismul si devotamentul personalului, deschiderea pentru nou si dorinta continua de perfectionare. Tinta noastra este aceea de a fi cei mai buni. Noi construim pentru clientii nostri ca pentru noi, satisfactia lor este si satisfactia noastra.

Una dintre strategiile companiei pentru urmatorii ani este de a prioritiza segmentul de productie, si anume productia de structuri metalice, structuri prefabricate si betoane, deoarece sectorul industrial este in plina expansiune, iar ACI CLUJ SA este pregatita sa profite de aceasta oportunitate prin furnizarea de servicii de inalta calitate si solutii inovatoare clientilor sai. Strategia noastra de dezvoltare pentru 2023 include si o diversificare a activitatilor catre lucrari de infrastructura, atat feroviara cat si aeroportuara.

Revista Constructiilor: Haideti sa vorbim despre proiecte, deoarece acestea definesc cel mai bine identitatea unei companii. Tradus in cifre, cati km/mp construiti a insumat ACI CLUJ , cate lucrari cu totul, duse la capat cu succes, ce obiective de referinta pe plan local, national si in afara tarii? Si ce ati mentiona – din punct de vedere personal – printre lucrarile de suflet?

Doru PECIU-FLORIANU: In cei peste 70 de ani de activitate, putem estima ca ACI CLUJ SA a executat mai mult de 20 de milioane mp de constructii civile si industriale, desfasurati in baraje, spitale, stadioane, sali polivalente, baze de agrement, sali de sport, bazine de inot, universitati, facultati si campusuri, parcuri, ferme avicole, banci si centre de afaceri, hypermarketuri si malluri, parcuri tehnologice, fabrici, lacase de cult, centre medicale, cladiri rezidentiale, retele de apa si canalizare, sisteme de transport gaze naturale etc.

Printre cele mai spectaculoase lucrari, si una care a presupus si provocari de tot felul pentru constructor, a fost subteranul modelat de oameni de la Salina Turda, supranumit si „taramul magic din adancul Transilvaniei”, lucrare deosebita atat din punct de vedere tehnic cat si logistic. As continua cu primul stadion construit de ACI CLUJ SA la Cluj-Napoca, Cluj ARENA, stadion care indeplineste cerintele standardelor FIFA-UEFA, categoria 4-ELITE, si as incheia cu cel mai mare depozit de frig cu temperatura controlata pentru produse congelate, de tip High-Bay, complet automatizat din Europa de Est, Macromex-Edenia Distribution Center din Campia Turzii.

Revista Constructiilor: Ce aveti in lucru la acest moment, ca tip de proiect dar si ca valoare? Este mult, e putin, raportat la o medie a activitatii?

Doru PECIU-FLORIANU: In prezent, societatea este implicata in proiecte de anvergura precum: revitalizarea culoarului de mobilitate nemotorizata aferent Somesului, refunctionalizarea pentru invatamant a ansamblului de cladiri Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, sala de sport Turda, executia platformei de stationare a aeronavelor la Aeroportul Avram Iancu din Cluj-Napoca, extinderea si modernizarea Ambulatoriului Clinic de Psihiatrie Pediatrica din Cluj-Napoca, reabilitarea si cresterea eficientei energetice a cladirii Inspectoratului Judetean de Politie Cluj si a Serviciului Roman de Informatii, lucrari de interventie la pavilionul C aferent Spitalului Militar din Cluj-Napoca, lucrari de interventie la Cazarma Sebes, cresterea eficientei energetice a Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca, extinderea capacitatii de dezvoltare a Centrului de Inginerie ROBERT BOSCH, extinderea si reabilitarea sistemului de alimentare cu apa si canalizare Gilau – Garbau – Aghiresu – Capusu CL19, lucrari aferente obiectivului Pod peste raul Nadas, Cluj-Napoca, extinderea terminalului pasageri Plecari pe latura de nord la Aeroportul International Avram Iancu Cluj RA, bazinul de inot didactic si de agrement Santion si construirea Stadionului Municipiului Targoviste, amenajarea unei gradinite si crese in cartierul Belvedere din Municipiul Targu Mures.

Principalele proiecte pe care le-am finalizat anul acesta sunt: sala polivalenta Blaj, lucrarile de interventie la pavilioanele A, B, C la Spitalul Militar de Urgenta din Cluj-Napoca, executia lucrarilor de constructii la obiectivul de investitii Rezervor de apa pentru rezerva de stins incendiu etc.

Rezultatele societatii in primul semestru al anului 2023 s-au apropiat de nivelurile tintite prin Bugetul de Venituri si Cheltuieli aprobat in cadrul Adunarii Generale Ordinare a Societatii, atat pentru activitatea din santiere, cat si pentru productia industriala.

Valoarea aproximativa a contractelor incheiate si in derulare in acest moment este de cca. 740 de milioane de lei, cu un rest de executat de aproximativ 380 de milioane de lei, lucrari a caror perioada de executie acopera anul 2023 si parte din 2024. De asemenea, participam in mod activ la licitatii publice si private din dorinta diversificarii portofoliului de contracte, precum si pentru a ne asigura necesarul de lucrari pentru anul 2024.

Revista Constructiilor: Ati simtit, concret, ca volumul de lucrari a fost influentat in bine de fondurile disponibile in prezent prin PNRR (si nu numai)?

Doru PECIU-FLORIANU: Desi economia la nivel national, regional si global prezinta o contractie semnificativa, segmentul constructiilor civile si industriale, indeosebi la nivel national, cunoaste o tendinta de crestere constanta. Faptul ca Romania are un deficit mare de infrastructura reprezinta un plus pentru societatile care activeaza in domeniul constructiilor, astfel, acest sector ramanand in continuare un motor de crestere economica solid pentru urmatorul deceniu, mai ales in contextul finantarilor nerambursabile obtinute de catre Romania din bugetul Uniunii Europene si PNRR.

In acest context, suntem tot mai preocupati de dezvoltarea continua a capacitatii de productie industriala prin atragerea de fonduri europene ori fonduri guvernamentale pentru retehnologizare, modernizare si dezvoltare de noi capacitati de productie care sa aiba ca efecte cresterea productiei, precum si cresterea eficientei energetice.

Revista Constructiilor: Cum vedeti situatia proiectelor de infrastructura la nivel local si national?

Doru PECIU-FLORIANU: Clujul este si va ramane un important centru universitar, gazduind unele dintre cele mai prestigioase universitati din Romania si nu numai, si atragand astfel numerosi studenti de pretutindeni, motiv pentru care divertismentul si evenimentele social-culturale predomina.

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, universitate de cercetare avansata si educatie, este astazi una dintre institutiile de invatamant superior cu traditie, recunoscuta national si international.

Domeniile de studii au o larga cuprindere, de la inginerie la arhitectura, stiinte fundamentale, socio-umane si arte. Cercetarea este, alaturi de educatie, principala prioritate a Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca. In toate facultatile universitatii fiinteaza structuri de cercetare, de la colective, grupuri si laboratoare, pana la centre si platforme de cercetare.

In ceea ce priveste potentialul dezvoltarilor de proiecte de constructii, suntem convinsi ca judetul Cluj isi continua dezvoltarea, fiind in continua si plina expansiune, si aceasta o dovedesc proiectele majore de infrastructura demarate sau in curs de demarare, care cu siguranta vor duce la revitalizarea infrastructurii Clujului in urmatorii ani.

Potrivit site-ului Licitatia.ro, pentru judetul Cluj, in anul 2022, au fost publicate peste 6.500 de licitatii de achizitii publice.

Revista Constructiilor: Revitalizarea malurilor Somesului este unul dintre cele mai ample proiecte de revitalizare urbana din Cluj-Napoca, dar este si cel mai mare de acest gen in care ACI CLUJ a fost implicata? Ce termen de finalizare are si cum evolueaza lucrarile?

Doru PECIU-FLORIANU: Prin aceasta investitie se urmareste crearea de spatii verzi, zone moderne de promenada si agrement dotate cu mobilier urban, piste velo si zone pietonale cu scopul de a imbunatati accesul la rau si conditiile de utilizare a modurilor nemotorizate de transport. De-a lungul raului Somes sunt amenajate si locuri de joaca pentru copii, zone de fitness si zone pentru practicarea sportului in aer liber, precum terenuri de baschet, fotbal sau handbal. De asemenea, in cadrul proiectului a fost construit un nou pod pietonal si velo care permite accesul in zona Parcul Rozelor.

Eficienta energetica in cadrul proiectului este obtinuta gratie solutiei de iluminat public cu LED si statiilor de incarcare pentru biciclete, trotinete, autovehicule electrice si hibrid, avand ca scop extinderea retelei de incarcare la nivelul orasului. In acest moment sunt deja executate 75% din lucrarile contractate, iar finalizarea contractului se va face etapizat pana la finalul anului 2023.

„Reintoarcerea orasului cu fata la rau” este conceptul general care a stat la baza proiectului din care facem parte si care a fost realizat prin concurs international de solutii, derulat de Primaria Cluj-Napoca in parteneriat cu Ordinul Arhitectilor din Romania.

Revista Constructiilor: Insa nu este singurul din aceasta sfera, nu? Anul trecut, in cadrul Galei The Voices of Business Awards, ati primit trofeul „Companie de succes” pentru derularea simultana a mai multor proiecte publice de regenerare urbana in Cluj-Napoca.

Doru PECIU-FLORIANU: Am fost onorati sa fim printre castigatorii trofeului „Companie de succes” pentru derularea simultana a mai multor proiecte de regenerare urbana si ne mandrim cu obiectivul de modernizare si extindere a infrastructurii pietonale si cicliste pe malurile raului – zona I Lunca Somesului Mic, proiect finantat din fonduri europene, care este unul dintre cele mai ample proiecte de revitalizare urbana derulate de Primaria Municipiului Cluj-Napoca.

Regenerarea urbana implica, in special, revalorizarea si reconversia zonelor industriale parasite, recrearea unui mediu fizic placut si atractiv, refacandu-se astfel imaginea pozitiva a acestora, are rolul de a atrage rezidenti si activitati noi, duce la transformari urbane, intrucat orasele sunt afectate in sens mult mai larg de diversi factori economici, sociali si politici. Procesul regenerarii urbane este unul complex, cu un rol important in reconstruirea imaginii urbane.

Revista Constructiilor: Cum a aparut ideea implementarii proiectului de crestere a eficientei energetice si utilizare a energiei din surse regenerabile pentru consumul propriu?

Doru PECIU-FLORIANU: Valul de scumpiri din piata, cu consecinta negativa directa in activitatea de productie a societatii, este generat de cresterile de preturi inclusiv la energia electrica. Acest aspect, precum si avantul pe care l-a luat piata de energie regenerabila, au dus la dorinta noastra de a implementa proiectul „Cresterea eficientei energetice si utilizarea energiei din surse regenerabile pentru consumul propriu”, apel 13 – POIM – Masuri de ajutor de stat pentru productie din surse de energie regenerabila, proiect finantat de Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene in calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operational Infrastructura Mare.

Revista Constructiilor: Ce investitii in dezvoltarea companiei se mai prefigureaza, concret, in perioada urmatoare?

Doru PECIU-FLORIANU: Pentru ACI CLUJ SA, anul 2023 constituie un an de crestere importanta a principalilor indicatori de profitabilitate, respectiv EBITDA (castiguri inainte de dobanzi, taxe, depreciere si amortizare), rezultat net, precum si a cifrei de afaceri, dar ramanem preocupati si de dezvoltarea continua a capacitatii de productie industriala prin atragerea de fonduri nerambursabile pentru retehnologizare, modernizare si dezvoltare de noi capacitati de productie. Aceasta este directia momentului, daca putem spune asa, si este puternic justificata de deficitul mare de infrastructura cu care tara se confrunta si de nivelul record de finantari nerambursabile disponibile pentru Romania din bugetul Uniunii Europene si PNRR.

Revista Constructiilor: In aceeasi directie, aducand in discutie reactiile si solutiile de adaptare la crizele ce au marcat economia romaneasca si mondiala in ultimii (aproape) 3 ani, ce particularitati au definit activitatea ACI CLUJ ? Care au fost masurile ce au functionat, in cazul dumneavoastra?

Doru PECIU-FLORIANU: Principalele provocari pe care consider ca le-am avut de infruntat in ultimii 3 ani continua sa fie valide si in 2023: impredictibilitatea fiscala, instabilitatea legislatiei in privinta salarizarii muncii, impredictibilitatea preturilor la materialele de constructii, indeosebi impactata recent de criza energetica cu care Romania si statele membre ale Uniunii Europene se confrunta, precum si lipsa fortei de munca calificate si necalificate.

Izbucnirea razboiului in Ucraina a accelerat si agravat situatia preexistenta din domeniul constructiilor cauzata de efectele crizei post-pandemice COVID-19, care s-a manifestat pregnant si in cursul acestui an, printr-o inflatie agresiva a preturilor materialelor de constructii, prin reducerea in mod fortat a capacitatii de productie la nivel mondial, prin diminuarea stocurilor la materialele de constructii, prin afectarea fluxurilor transporturilor de marfuri la nivel international.

Piata constructiilor se confrunta in prezent cu o lipsa acuta a mainii de lucru, multi romani preferand sa lucreze in strainatate. Important de subliniat este faptul ca aceasta criza a fortei de munca in sectorul constructiilor se manifesta pe doua paliere: lipsa generala a fortei de munca si lipsa fortei de munca calificate. Consider ca lipsa fortei de munca calificate se mentine pe piata constructiilor din Romania din cauza efortului scazut al statului roman in ceea ce priveste reinfiintarea invatamantului profesional si a scolilor tehnice. Mai mult decat atat, in culisele Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR) aprobat de consiliul UE, s-a pregatit reducerea graduala a stimulentelor fiscale pentru personalul angajat in sectorul constructiilor incepand cu anul 2025 si pana la sfarsitul anului 2028, masura pe care nu o consideram fundamentata si nici binevenita in acest moment. Cu toate acestea, statul roman s-a precipitat si a devansat aceasta reducere a stimulentului fiscal prin diminuarea plafonului reprezentat de impozitarea veniturilor din salarii de la 30.000 RON la 10.000 RON, astfel impactand nefavorabil sectorul constructiilor, iar drept consecinta se va agrava problema deja existenta cu privire la gasirea fortei de munca. Consecinta este ca mii de specialisti, ingineri si sefi de echipa vor fi stimulati din nou sa plece peste hotare.

In alta ordine de idei, avand in vedere riscul ridicat al blocarii multor proiecte pe fondul cresterii accelerate a preturilor in domeniul constructiilor (de la renuntarea executarii lucrarii sau neincheierea contractelor de achizitie publica de lucrari, pana la intarzierea acestora sau intrarea in insolventa a unui numar mare de societati), a fost mai mult decat evidenta necesitatea stringenta de a fi implementate masuri urgente de recunoastere a acestor costuri inflationiste in valorile contractuale pentru licitatiile aflate in executie in aceasta perioada, tocmai pentru a inlatura posibilele efecte negative ce pot sa apara: cresterea ratei somajului, a incapacitatilor de plata a taxelor si impozitelor datorate la bugetul de stat, precum si diminuarea excesiva a investitiilor publice. Cu toate acestea, coeficientii de crestere calculati de catre Institutul National de Statistica si utilizati pentru actualizarea contractelor de executie trebuie stabiliti in mod corect si in stransa corelatie directa cu realitatea din piata.

Sectorul de constructii este un sector dinamic, la fel si preturile materialelor din aceasta industrie, care continua in mod accelerat sa se majoreze, cel putin in urmatoarele luni, conform ultimelor date statistice oficiale publicate.

Asistam astazi si la cresteri ale ratelor dobanzii, fapt ce, impreuna cu inflatia galopanta, impacteaza negativ cererea pe piata. Pe de alta parte, preturile crescute la materialele de constructii afecteaza in mod negativ oferta pe piata.

In aceste conditii, nu cred ca exista masuri sau solutii particulare care sa rezolve cu adevarat probleme atat de grave la nivel de companie – indiferent ca vorbim despre ACI CLUJ sau despre oricare alta de pe piata constructiilor din Romania. Noi am continuat sa mizam pe profesionalism si pe calitatea serviciilor oferite, si asa am mers mai departe in aceasta perioada.

Revista Constructiilor: Daca ar fi sa faceti un fel de… top, care sunt cele mai importante schimbari ce se impun din partea statului, la acest moment si pe termen mediu, pentru ca sectorul constructiilor sa ramana pe linia de plutire?

Doru PECIU-FLORIANU: Un prim pas ar fi actualizarea devizului general in sensul utilizarii preturilor la materiale, la costul real al acestora, in vederea diminuarii impredictibilitatii preturilor la materialele de constructii prin corelarea coeficientilor de crestere utilizati pentru actualizarea valorii de contract cu realitatea din piata.

Un nou val de scumpiri cu consecinta negativa directa in preturile materialelor de constructii este generat de cresterile de preturi la energia electrica. O solutie care se impune si pe care o consideram necesara, dar si urgenta, este reprezentata de interventia statului prin reglementarea pietei energiei pe intreg lantul de aprovizionare, de la producator la distribuitor.

Nu pot omite nici lipsa fortei de munca calificate, ce se mentine pe piata constructiilor din Romania din cauza efortului scazut al statului roman in ceea ce priveste reinfiintarea invatamantului profesional, scoli tehnice etc. Mai mult de atat, reducerea graduala a stimulentelor fiscale din PNRR pentru personalul angajat in sectorul constructiilor incepand cu anul 2025 si pana la sfarsitul anului 2028, si diminuarea plafonului reprezentat de impozitarea veniturilor din salarii de la 30.000 RON la 10.000 RON, va adanci aceasta problema si va stimula forta de munca sa plece peste hotare.

O alt masura necesara ar fi optimizarea politicii monetare adoptate de statul roman, politica prin care toate societatile de constructii din Romania au fost negativ impactate, deoarece astazi ne imprumutam la rate ale dobanzilor foarte ridicate, niveluri nemaiintalnite de cel putin 10 ani.

Astfel, problema deosebita in activitatea sectorului de constructii este reprezentata de riscul major ca activitatea de costructii sa stagneze ori chiar sa intampine o diminuare a volumului de lucrari, risc cauzat de modul in care societatile din acest sector se imprumuta, mai ales sub aspectul costului imprumutului (crestere nesustinuta a ratei ROBOR) care a devenit o adevarata povara financiara, si de faptul ca firmele romanesti din domeniu sunt in competitie cu cele straine sau cu actionariat strain, care se imprumuta usor si ieftin, deoarece se imprumuta din tara de origine, unde costul imprumutului este cu mult mai redus.

La nivel de companie, unul dintre cele mai utile lucruri pe care le poate face departamentul de resurse umane pentru a ajuta la dezvoltarea societatii este implementarea unui sistem informatic performant care sa asigure date in timp real pentru a avea o evidenta clara asupra directiei activitatii. Un proces eficient de digitalizare creste productivitatea, reducand in acelasi timp costurile.

Revista Constructiilor: Intre masurile prin care se poate corecta deficitul de forta de munca cu calificare, ati considerat utila, in urma cu cativa ani, infiintarea Scolii ACI. Care ar fi concluziile, azi? Si cum acoperiti necesarul de muncitori calificati?

Doru PECIU-FLORIANU: Din dinamica cererilor si ofertelor de munca existente pe piata din Romania este evident ca ne aflam intr-o acuta criza. Masurile intreprinse de statul roman in domeniul constructiilor, chiar daca sunt utile, se pare ca nu sunt suficiente pentru rezolvarea crizei fortei de munca.

ACI CLUJ SA se confrunta cu un deficit al fortei de munca, atat calificata cat si necalificata, si este extrem de greu sa asiguram necesarul de forta de munca pentru proiectele aflate in derulare.

Solutia din ce in ce mai viabila ramane importul de forta de munca din tarile non-UE (Vietnam, Bangladesh, India, Nepal).

Procesul prin care este angajat un muncitor strain este insa unul de durata: el incepe in momentul semnarii contractului de recrutare dintre agentia responsabila si angajator. Etapa este urmata de procesul de selectie a personalului pe baza unui interviu online si a unor clipuri video care presupun si o proba practica.

Ulterior, odata gasiti angajatii considerati potriviti pentru job, urmeaza o etapa de intocmire a documentatiei necesare in vederea obtinerii autorizatiei de munca in Romania. Dupa obtinerea avizului favorabil de la Inspectoratul General pentru Imigrari, este obtinuta viza de lunga sedere pentru incadrarea in munca. Legislatia prevede si obtinerea avizului favorabil in vederea parasirii tarii de origine a candidatului pentru munca in Romania.

Abia dupa indeplinirea acestor criterii se vorbeste despre sosirea si plasarea angajatului si incadrarea lui in munca. Ulterior acestor etape urmeaza monitorizarea relatiilor angajat-angajator, urmarirea integrarii candidatilor si medierea conflictelor de munca.

Revista Constructiilor: Pentru a concluziona: de ce ACI CLUJ? Pe langa vasta experienta in domeniu, numarul si calitatea lucrarilor executate, ce valori, atuuri si viziune va mai diferentiaza, pe piata?

Doru PECIU-FLORIANU: Construim pentru clientii nostri ca si cum am construi pentru noi insine, iar satisfactia lor este si satisfactia noastra. Inalta pregatire si dedicarea echipei ACI CLUJ SA, care depune toate eforturile necesare pentru indeplinirea strategiei societatii, anii de experienta, profesionalismul, deschiderea pentru nou si inovare, precum si dorinta continua de perfectionare fac din ACI CLUJ SA un competitor important pe piata constructiilor civile si industriale.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 205 – august 2023, pag. 18-22