FPSC: Adevaratul impact al facilitatilor fiscale: contributii sporite la buget si performante mai bune ale societatilor romanesti de constructii

 Programul de acordare a stimulentelor pe salariile lucratorilor din constructii, instituit la sfarsitul anului 2018, ce nu a constat doar in acordarea unor facilitati fiscale angajatilor din sector ci si in stabilirea unui salariu minim mult peste cel din economie, a avut ca rezultat asigurarea unor salarii nete decente si competitive pe piata unica europeana dar si diminuarea semnificativa a muncii la negru.

Recent, Institutul National de Statistica a publicat datele definitive despre rezultatele si performantele societatilor de constructii in anul 2021, ceea ce permite o evaluare detaliata a impactului real al facilitatilor acordate angajatilor din constructii pe primii trei ani de aplicare, respectiv perioada 2019-2021.

1. Un prim efect, in concordanta cu scopul principal al programului de stimulare, a fost acela al asigurarii resurselor de munca, prin permanentizarea muncitorilor si specialistilor si reducerea exodului catre tarile europene dezvoltate.

In primii 3 ani de aplicare a facilitatilor fiscale, numarul mediu de salariati din societatile de constructii s-a majorat cu 90,5 mii persoane, adica cu aproape un sfert. Sporul este cu atat mai semnificativ cu cat, pana in 2018, penuria de resurse de munca a constituit principala cauza a rezultatelor nesatisfacatoare din constructii. Pentru similaritate, in trei ani, inainte de aplicarea facilitatilor fiscale, respectiv perioada 2016-2018, numarul salariatilor din constructii a ramas aproximativ acelasi, respectiv in jur de 368 mii persoane.

Performantele intreprinderilor din constructii in perioada facilitatilor fiscale (2019-2021)

Sursa: INS, Rezultate si performante ale intreprinderilor din industrie si constructii, editia 2023

Majorarea cu 24,5% a numarului mediu al salariatilor dar si cresterea salariului minim au condus la un spor al cheltuielilor cu personalul de 8,5 mld. lei, reprezentand o crestere procentuala, in anul 2021 fata de 2018, de 65%. Practic, reducerea fiscalitatii pe munca in constructii s-a regasit intr-o baza de impozitare mai mare, compensandu-se partial incriminata pierdere de venituri bugetare prin acordarea facilitatilor fiscale. Daca se ia in considerare ca plusul de 8,5 mld. lei s-a regasit intr-un consum suplimentar al salariatilor, rezulta o alta sursa de compensare a facilitatilor fiscale, respectiv TVA-ul aferent consumului suplimentar.

2. Corelat cu dinamica societatilor comerciale, se poate concluziona ca o buna parte din surplusul de angajati l-a reprezentat reducerea muncii la negru, respectiv efectuarea de constructii, in regie proprie si nu numai, activitate nefiscalizata. Pentru a beneficia de facilitati si de venituri salariale nete ridicate s-au creat intreprinderi mici si microintreprinderi, indeosebi pe segmentul constructiilor imobiliare in regie proprie.

Evolutia numarului de intreprinderi

Cresterea ponderii economiei fiscalizate in sectorul de constructii este argumentata si de expansiunea lucrarilor de constructii realizate in antrepriza. In anul 2021, valoarea lucrarilor de constructii realizate in antrepriza, de 141 mld. lei, era cu 71% mai mare decat in anul 2018.

Surplusul de 60 mld. lei in perioada 2019-2021 la lucrari in antrepriza s-a regasit implicit si in veniturile bugetare colectate din acest sector.

3. Asigurarea de resurse de munca si stimularea acestora prin veniturile nete obtinute au permis stabilizarea personalului calificat si a specialistilor si, in final, o intensitate, calitate si productivitate a muncii mai ridicate.

Eficienta si profitabilitatea in constructii in perioada facilitatilor fiscale (2019-2021)

 Sursa: INS, Rezultate si performante ale intreprinderilor din industrie si constructii, editia 2023

 Explicatii: Productivitatea muncii s-a calculat ca valoarea cifrei de afaceri pe salariat; rata profitabilitatii s-a determinat ca raport intre profit (rezultatul brut al exercitiului) si cifra de afaceri.

Productivitatea muncii a ajuns in anul 2021, in societatile de constructii, la o medie de peste 60 mii euro, respectiv 314 mii lei pe un salariat, cu circa 27% peste nivelul din 2018. Cea mai ridicata productivitate dar si cea mai pronuntata dinamica s-au inregistrat in lucrarile de geniu civile, in special in lucrarile de infrastructura rutiera, ceea ce argumenteaza concluzia ca facilitatile fiscale au asigurat o imbunatatire structurala si calitativa a resurselor de munca din constructii, indeosebi in societatile mijlocii si mari. Datorita programului de sprijin pentru angajati, potentialul societatilor mari de constructii de a pune in opera proiecte strategice majore de investitii a crescut semnificativ. Ca argument suplimentar precizam ca, in cazul intreprinderilor mari, productivitatea muncii a ajuns in anul 2021 la 390,2 mii lei (aproape 80 mii euro) fata de doar 291,5 mii lei in anul 2018.

4. Dar cel mai important efect al programului de sprijin instituit in anul 2018 a fost acela al imbunatatirii semnificative a profitabilitatii societatilor de constructii.

Asigurarea de resurse de munca a marit capacitatea constructorilor de a participa la licitatii si de a pune in opera proiecte majore de investitii. Sectorul de constructii a devenit motorul economiei romanesti dar si un contributor tot mai important la bugetul tarii. In primii trei ani de aplicare a facilitatilor fiscale si a unui salariu minim mult peste cel din restul economiei, rata profitabilitatii si valoarea profitului din constructii s-au majorat. Rata profitabilitatii s-a marit cu aproape un punct procentual.

Implicit, profitul brut (rezultatul brut al exercitiului) a crescut cu 75,5%, fiind, in anul 2021, cu 7,4 mld. lei mai mare decat cel din anul 2018. Situatia este si mai sugestiva in cazul marilor societati de constructii, al caror potential este esential pentru realizarea proiectelor de investitii cu finantare din PNRR sau din bugetul multianual european. Aceasta categorie de societati erau, inainte de 2019, in dificultate financiara. In anul 2018, acestea au inregistrat o pierdere de 256,2 mil. lei. Inca din primul an de aplicare a programului de sprijin (anul 2019), marile societati de constructii au inregistrat profit, care s-a majorat anual, pana la 677 milioane lei.

Cresterea profitului brut dar si a cifrei de afaceri a reprezentat o sursa importanta pentru colectarea de venituri bugetare suplimentare din constructii.

In concluzie, facilitatile fiscale acordate angajatilor din constructii au reprezentat, in fapt, un mecanism eficace de reducere a muncii la negru, de crestere a profitabilitatii si, in final, de majorare a veniturilor bugetare colectate din acest sector, adica un real stimulent al sectorului si al economiei, in general.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 206 – septembrie 2023, pag. 16