Scoala de cercetare si ingineria constructiilor metalice de la Timisoara. Repere istorice, parcurs, consacrare si recunoastere internationala (II)

– Discurs de receptie in Academia Romana, 26 septembrie 2019 –

(continuare din numarul 206, septembrie 2023)

REPERE ALE CONTRIBUTIILOR STIINTIFICE ALE SCOLII DE CERCETARE SI INGINERIA CONSTRUCTIILOR METALICE DE LA TIMISOARA

Incepand cu anii 1980, se putea deja vorbi despre o „Scoala” de constructii metalice la Timisoara. Realizarile acestei scoli sunt numeroase si diverse, de la concepte fundamentale, modele teoretice cu contributii la perfectionarea metodelor si a normelor de calcul si proiectare, la solutii tehnice inovatoare care au condus la realizarea unor constructii remarcabile. In cele ce urmeaza se prezinta succint cateva repere ale realizarilor acestei Scoli[10]^,[11]^,[12].

In prima parte a acestei treceri in revista ne vom referi la perioada de pana in 1990, iar in a doua, la cea de dupa 1990.

• Perioada pana in 1990

Stabilitatea structurilor din bare

Stabilitatea structurilor din bare, in special flambajul barelor mono-simetrice, a fost mereu unul dintre subiectele traditionale ale grupului de cercetare din Timisoara. Unele dintre contributiile aduse in domeniul mentionat au fost adunate intr-un tratat, publicat la Editura Academiei in anul 1980 de Mateescu, Appeltauer si Cutanu si intitulat Stabilitatea barelor comprimate ale stucturilor metalice. O atentie speciala s-a acordat structurilor realizate din profile cu sectiune U si T, unde se cupleaza flambajul prin incovoiere cu flambajul prin incovoiere-rasucire (D. Mateescu, V. Gioncu, M. Ivan, N. Balut, D. Dubina).

Stabilitatea structurilor in cadre

Cercetarea efectuata de echipa pe acest subiect a fost stimulata de preocuparile legate de activitatea de consultanta si proiectare a structurilor metalice industriale cu poduri rulante (D. Mateescu, I. Appeltauer, E. Cuteanu).

In ceea ce priveste structurile metalice multietajate, este de mentionat volumul publicat in 1997 de academicianul Dan Mateescu la Editura Academiei, intitulat Cladiri inalte cu schelet din otel, prima lucrare din Romania pe acest subiect.

Stabilitatea structurilor din placi plane si curbe.

Stabilitatea placilor curbe subtiri

Acest subiect a fost initiat si dezvoltat de Dan Mateescu, rezultatele fiind incluse in cele doua editii ale cartii Stucturi metalice speciale, Editura Tehnica, 1956 si 1962. Aceasta a fost prima carte publicata in Romania care prezenta metodele de proiectare a rezervoarelor, conductelor, silozurilor si a altor tipuri de structuri realizate din placi curbe, precum si a structurilor din bare pentru piloni LEA si telecomunicatii. Rezultatele lucrarilor de cercetare reprezentative pentru aceasta tematica, abordate in cadrul Scolii timisorene si integrate in cercetarile in domeniu pe plan international, au fost prezentate de catre Victor Gioncu si Marin Ivan in cartea intitulata Flambajul placilor curbe, publicata la Editura Academiei, in 1978. Aceasta carte, care a primit Premiul Academiei Romane, era prima lucrare la nivel mondial in care se analizeaza din punct de vedere al stabilitatii toate tipurile de placi curbe.

Stabilitatea placilor curbe reticulate

Activitatea de cercetare in domeniul stabilitatii placilor curbe reticulate a fost stimulata de colapsul cupolei pavilionului ROMEXPO din Bucuresti (1963), urmat de reconstruirea acesteia intr-o noua solutie, dupa proiectul lui Dan Mateescu, in 1964. Ca rezultat al cartii lui Gioncu si Ivan, deja mentionata, la care s-au adaugat o serie de cercetari desfasurate de colectivul de la INCERC Timisoara (N. Balut, D. Porumb, N. Rennon), precum si mai multe proiecte solutionate in anii ’80, Scoala timisoreana a dobandit recunoasterea internationala in acest domeniu. Drept consecinta, profesorul Victor Gioncu a devenit co-presedinte al grupului de lucru WG8 al IASS (International Association of Spatial Structures) consacrat structurilor metalice spatiale.

Profile din otel cu pereti subtiri formate la rece

Activitatea de cercetare desfasurata la Timisoara in domeniul stabilitatii barelor din profile din otel cu pereti subtiri formate la rece a fost si continua sa fie axata pe trei domenii: (1) evaluarea caracteristicilor geometrice eficace ale sectiunilor cu pereti subtiri; (2) interactiunea dintre flambajul general si cel local – voalarea de perete si distorsiunea sectiunii; (3) determinarea pe cale experimentala a capacitatii portante a barelor supuse la compresiune centrica sau excentrica. Colectivul de la Timisoara, Scoala, Catedra de Constructii Metalice impreuna cu filiala INCERC (D. Mateescu, E. Fleseriu, P. Lorincz, D. Dubina), s-a implicat major in normarea reglementarilor pentru calcul si proiectare a structurilor din otel cu pereti subtiri formate la rece. Aceasta tematica, impreuna cu stabilitatea structurilor, au devenit in anii ’80 domenii de excelenta ale Scolii, fiind o carte de vizita apreciata in comunitatea profesionala.

Concepte fundamentale

In plan teoretic, Scoala timisoreana a adus contributii importante la dezvoltarea si intelegerea stabilitatii si instabilitatii structurilor. Intre cele mai semnificative se mentioneaza Teoria comportarii post-critice a structurilor elastice. Principalele rezultate au fost obtinute si comunicate de catre Victor Gioncu si Marin Ivan prin doua carti publicate in limba romana: Bazele analizei de stabilitate a structurilor (Editura Facla, Timisoara, 1983) si Teoria comportamentului critic si post-critic al structurilor elastice (Editura Academiei, 1984). In aceste carti, problemele de instabilitate sunt interpretate prin teoria catastrofelor in scopul integrarii acestor fenomene intr-un cadru mai general. Aici trebuie evidentiate cateva dintre contributiile remarcabile ale Scolii timisorene, si anume:

• Componentele stabile si instabile ale incarcarii critice;
• Clasele de eroziune ale incarcarii critice;
• Instabilitati cuplate.

Metode avansate de calcul in analiza structurilor

In cadrul Scolii, s-a acordat o atentie deosebita studiului si dezvoltarii metodelor avansate de calcul si analiza a structurilor. Prima carte, in Romania, care a prezentat explicit metoda elementului finit, particularizata pentru analiza structurilor, insotita de aplicatii numerice cu un program de calcul propriu, avandu-i ca autori pe E. Cuteanu si R. Marinov, s-a publicat la Timisoara[13]; o a doua carte, realizata de asemenea in cadrul colectivului, intitulata Metode moderne in mecanica structurilor, a fost publicata in 1988, si a fost apreciata de catre comunitatea profesional-stiintifica din domeniu ca fiind printre cele mai bune dintre cele publicate pe aceasta tematica in tara[14].

• Perioada de dupa 1990

Recunoasterea Scolii timisorene de catre comunitatea internationala la inceputul anilor 1990 a permis integrarea activa a acesteia in circuitul international, deschizandu-i-se multiple oportunitati pentru participarea in proiecte si programe internationale stiintifice si academice.

Colectivul de cercetare care constituia componenta activa a Scolii a fost alcatuit din cadre didactice, doctoranzi si ingineri de la Departamentul de Constructii Metalice si Mecanica Constructiilor (CMMC) din cadrul Universitatii Politehnica Timisoara. Din 1996, o parte dintre acestia au fost integrati in Sectia de Constructii Metalice si Sudura a Centrului de Cercetari Tehnice Fundamentale si Avansate – CCTFA din cadrul Filialei Academiei Romane de la Timisoara. In 1999, in cadrul CMMC, se constituie Centrul de Cercetare pentru Mecanica Materialelor si Siguranta Structurilor – CEMSIG, care, in 2001, este evaluat si acreditat ca „centru de excelenta” de catre CNCSIS, unul din cele doua din tara in domeniul stiintelor tehnice; este re-acreditat in 2006, dupa care nu se mai continua procedura. Temele de cercetare, abordate in aceasta perioada in cadrul Scolii, le continua, in buna masura, pe cele promovate de catre academicianul Dan Mateescu in anii ’80, dar completate si adaptate nivelului de cunoastere si tendintelor actuale[11]^,[12]. Acestea pot fi integrate in trei programe tematice, dupa cum urmeaza:

1. Studiul formelor de instabilitate ale elementelor realizate din profile de otel cu pereti subtiri formate la rece

Utilizarea profilelor de otel cu pereti subtiri formate la rece a cunoscut o dezvoltare remarcabila in ultimele decenii. Aceste elemente pot fi folosite atat ca elemente structurale principale cat si ca sisteme secundare sau la realizarea invelitorilor. Problemele principale care apar in cazul acestor aplicatii depind de modurile de pierdere a stabilitatii si de interactiunea acestora. Contributiile majore, de referinta in acest domeniu, au la baza metoda ECBL (Erosion of Critical Bifurcation Load), propusa la inceputul anilor ’90 si dezvoltata apoi de catre profesorul Dan Dubina, care in 1992 a fost recompensat cu Premiul „Anghel Saligny” al Academie Romane pe anul 1990 pentru un grup de lucrari in domeniul stabilitatii structurilor metalice. In 2001, apare prezentarea in extenso a ECBL, intr-o publicatie din fluxul principal de reviste[15]. A urmat apoi un curs avansat sustinut la CISM Udine, intr-un parteneriat international prestigios[16], precum si o serie de lucrari care au aprofundat si dezvoltat metoda ECBL, intre care Instability mode interaction: from Van Der Neut model to ECBL approach[17], de referinta in aceasta problematica. In parte, rezultatele cercetarilor in domeniul structurilor din profile de otel cu pereti subtiri, a caror comportare este dominata de calitatea solutiei tehnice si problemele de stabilitate, sunt sintetizate in doua tratate[18]^,[19], dintre care ultimul a obtinut premiul „Anghel Saligny” al Academiei Romane pentru anul 2012.

2. Studiul performantelor globale (rezistenta, stabilitate si ductilitate) ale structurilor metalice solicitate la actiuni extreme

Aceasta directie de cercetare este de mare actualitate, atat pe plan national cat si international, ca urmare a cresterii riscului asociat dezastrelor naturale – cutremure, furtuni, inundatii, precum si a celor artificiale – incendii, explozii, impact, erori de proiectare, executie, exploatare.

Cercetarile desfasurate de catre colectivul Scolii timisorene au vizat urmatoarele categorii de probeme:

• evaluarea comportarii elementelor si structurilor in cadre din otel in conditii de solicitare extrema;
• criterii de ductilitate locala si globala pentru elemente structurale si imbinari;
• exploatarea eficienta a sistemelor de amortizare si a celor de disipare a energiei pentru cresterea sigurantei structurilor sub actiuni seismice puternice.

In parte, pe langa numeroasele articole publicate in reviste de prestigiu din fluxul principal, precum si in rapoarte ale unor proiecte de cercetare majore (Banca Mondiala, Comisia Europeana, UEFISCDI), publicate in exteso si sinteze cuprinzatoare se gasesc in doua tratate realizate cu contributia Scolii[20]^,[21].

O contributie majora in ceea ce priveste studiul comportarii structurilor la actiuni seismice este cea adusa de profesorul Victor Gioncu, membru titular al Academiei de Stiinte Tehnice. Viziunea si profunzimea intelegerii de catre profesorul Gioncu a acestui domeniu complex si multidisciplinar, care este ingineria seismica, sunt reflectate in 3 tratate de referinta, scrise in perioada 2000-2013, impreuna cu profesorul Federico Mazzolani, de la Universitatea „Federico II” din Napoli[22]^,[23]^,[24].

Hazardurile naturale nu sunt singurele care pot pune in pericol integritatea constructiilor si siguranta ocupantilor. Accidentele cauzate de exploziile de gaz sau atacurile intentionate (explozii, impact) pot de asemenea sa produca avarii insemnate si victime. Robustetea este o proprietate importanta a structurilor deoarece permite limitarea avariilor si evitarea colapsului global. Cercetarile intreprinse au condus la punerea la punct a unor modele de calcul avansat, care permit simularea numerica a comportarii structurilor supuse la scenarii cu actiuni extreme virtuale si, pe aceasta baza, proiectarea unor sisteme structurale cu rezilienta ridicata. Un grup de lucrari din aceasta arie tematica, cu titlul generic Robustness of Steel Building Structures (F. Dinu, I. Marginean), publicate in reviste din fluxul principal, au fost laureate cu premiul „Anghel Saligny” al Academiei Romane pentru anul 2016.

3. Recunoasterea de catre comunitatile profesionale si stiintifice

Participarea in echipe internationale la proiecte de cercetare de anvergura, castigate prin competitie in cadrul programelor europene, precum si vizibilitatea obtinuta prin publicatii de referinta, carti si articole in edituri de prestigiu, certificate prin parametrii scientometrici, probeaza de jure recunoasterea de catre comunitatile profesionale si stiintifice de profil a productiei stiintifice a Scolii timisorene. Aceasta recunoastere a devenit de facto, insa, in momentul cand membrii Scolii au intrat in componenta grupurilor de lucru si a echipelor de redactare a normelor europene. La nivel national, Scoala incepuse sa participe la elaborarea normelor tehnice pentru calculul si proiectarea constructiilor metalice inca din anii ’70; sa mai adaugam aici ca, in anii ’80, academicianul Mateescu era coordonatorul normelor de calcul si proiectare a structurilor metalice pentru tarile integrate in CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc).

Un pas decisiv in atingerea acestui scop a fost facut in 1996, cand Universitatea Politehnica Timisoara (UPT), prin Departamentul de Constructii Metalice si Mecanica Constructiilor (CMMC), a fost acceptata ca membru institutional, reprezentant al Romaniei, in Conventia Europeana de Constructii Metalice (ECCS-CECM-EKS), cu pozitie in Biroul Executiv si membri in comisiile tehnice implicate in normarea tehnica. Sa amintim ca, in 1951, a luat fiinta Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului – CECO (formata din Franta, Germania, Italia, Belgia, Luxemburg, Olanda), din care, ulterior, s-a generat Uniunea Europeana; CECM s-a format ca structura profesionala asociativa a structurilor nationle de profil in 1955. La aniversarea a 50 de ani de la infiintare, la Nisa, in septembrie 2005, Romania preia presedintia CECM pentru 2005/2006 (presedinte Dan Dubina). Romania va intra in UE in ianuarie 2007!

Pregatirea acestei miscari a fost inceputa, insa, cu multi ani inainte, de catre academicianul Dan Mateescu, odata cu lansarea ciclului de Conferinte Nationale de Constructii Metalice cu participare internationala, continuata cu participarea la A World View⁸ in 1981, organizarea sesiunii colocviului SSRC in 1982, acordul de coperare cu Universitatea din Liège in 1987, iar imediat, incepand din 1990, initierea intr-o succesiune concertata a unei serii de actiuni de cooperare internationala cu centrele de excelenta europene din domeniu.

Participarea la elaborarea normelor de proiectare nationale si europene

Echipa CMMC/CEMSIG a participat intens in perioada de referinta la elaborarea de norme tehnice si documentatii suport in domeniul constructiilor metalice, activitati finantate de catre ministerul de resort, MLPAT, MDRAP etc. A participat apoi la implementarea in Romania a Eurocodurilor structurale si a Euronormelor si a documentelor suport – manuale si ghiduri de proiectare, cu precadere in domeniul structurilor metalice, in perioada 2000-2015, in total 28 de repere, insumand peste 2.500 de pagini, care au ajuns pe masa de lucru a sute, poate mii, de ingineri proiectanti. In prezent, colectivul este angrenat in activitatile privind elaborarea noilor versiuni ale Eurocodurilor Structurale (actiunea a demarat in 2015), membrii sai fiind prezenti in 7 grupuri de lucru CEN/TC 250/SC3; SC4; SC8 si 4 comitete de redactare pentru Eurocodurile 3, 4 si 8 (structuri din otel, structuri compuse otel-beton si structuri rezistente la cutremur).

Extinderea cooperarii prin organizarea unor manifestari stiintifice nationale si internationale

Pe langa activitatea de cercetare propriu-zisa, colectivul CMMC/CEMSIG de la UPT, impreuna cu CCTFA, Laboratorul de constructii metalice, Scoala, a initiat si/sau organizat numeroase manifestari stiintifice nationale si internationale, care, prin nivelul stiintific, calitatea participarii si publicatiilor, s-au afirmat in comunitatea internationala ca evenimente stiintifice de notorietate. In sinteza, se mentioneaza:

• Continuarea organizarii la Timisoara a Conferintelor Nationale de Constructii Metalice, accentuand caracterul international: 1994, 1997, 2000, 2003, 2006 si 2010. Editiile din 2013, 2015 si 2017 s-au organizat la Bucuresti, Cluj-Napoca si Iasi, Timisoara fiind co-organizator. Editia din 2019, a XVI-a, a revenit la Timisoara.

Scoala timisoreana a initiat, in ariile tematice ale domeniilor sale de excelenta, doua serii de conferinte internationale care se bucura, in prezent, de un mare prestigiu in lume, fiind integrate in circuitul unor conferinte internationale itinerante, de referinta in domeniul constructiilor metalice. Le prezentam succint mai jos:

• Seria de conferinte CIMS (Coupled Instabilities in Metal Structures) initiata la Timisoara de J. Rondal, V. Gioncu si D. Dubina, in octombrie 1992, urmata de editiile de la Liège (1996), Lisabona (2000), Roma (2004), Sydney (2008), Glasgow (2012), Baltimore (2016), Łódź, in Polonia (2020)
• Seria de conferinte STESSA (Behavior of Steel Structures in Seismic Areas), care s-a initiat in 1994 la Timisoara, coordonarea stiintifica fiind asigurata de V. Gioncu si F. Mazzolani, iar organizarea – de catre CMMC (Scoala); au urmat editiile Tokyo (1997), Montreal (2000), Napoli (2003), Yokohama (2006), Philadelphia (2009), Santiago de Chile (2012), Shanghai (2015) si Christchurch (2018), editia a X-a, jubiliara, revenind la Timisoara, in 2021

De asemenea, mai mentionam organizarea la Timisoara a urmatoarelor manifestari:

• ICTWS – International Conference of Thin-Walled Structures, editia a 5-a (2011)
• Seria de conferinte SDSS (Stability and Ductility of Steel Structures), editiile 1999 si 2016 (reverberatii peste ani ale participarii in A World View⁸…) si Colocviul de stabilitate din 1982, precum si activitatea in Comisia Tehnica pentru Stabilitatea Structurilor Metalice (TC8) a ECCS-CEMC-EKS)
• Workshop-ul Europa – America Connections in Steel Structures, editia a 7-a, in 2012, manifestare sub egida comisiilor tehnice de profil ale AISC si CECM

La acestea se adauga sedintele comisiilor tehnice ale CECM, sedintele de lucru in cadrul proiectelor de cercetare in derulare, workshop-urile de diseminare a rezultatelor proiectelor UE de cercetare, sedintele de lucru ale grupurilor de lucru si ale echipelor de redactare ale eurocodurilor structurale, la care participa membri ai Scolii timisorene.

Prin toate acestea, precum si prin participarea la manifestari stiintifice, comunicarea si implicarea directa, proiecte de cercetare si academice, in diverse organisme stiintifice si profesionale, lucrarile stiintifice, cartile realizate si publicate impreuna cu partenerii din strainatate, vizibilitatea internationala a Scolii se sustine si se afirma fara intrerupere.

IMAGINEA MATERIALA A SCOLII DE CERCETARE SI INGINERIA CONSTRUCTIILOR METALICE DE LA TIMISOARA 

Profesiunea de inginer constructor este vizibila, in primul rand, prin constructiile realizate. Inginerul constructor, fie el executant, proiectant, manager de lucrari, autor de norme tehnice sau cercetator si inovator, cautand solutii noi in ceea ce am putea numi stiinta constructiilor, sau teorii si metode de calcul, materiale si tehnologii noi, sisteme structurale noi, mai eficiente si mai sigure, se exprima ca profesionist competent prin realizarile sale materiale, prin constructiile pe care le-a conceput si executat, prin care si-a aplicat si validat stiinta si ideile. O teorie, o metoda, o solutie, teoretica in prima faza, tehnica apoi, daca nu se poate aplica, sau daca, aplicata fiind, nu satisface cerintele de siguranta, economie si utilizare, nu se califica sau, pur si simplu, nu are valoare de intrebuintare!

Profesorul Dan Mateescu, academicianul, conducatorul nostru de doctorat, Magistrul, ne-a invatat aceasta, fiindu-ne el insusi model. S-a format ca inginer la o scoala de inginerie de mare prestigiu, in care competenta, munca si responsabilitatea erau la mare pret! A fost proiectant, manager, profesor, om de stiinta, care a dezvoltat teorii, modele de calcul, solutii ingenioase, a scris articole stiintifice si carti, a facut norme tehnice, iar toate acestea se regasesc in noi, discipolii Domniei Sale, si in cele peste o suta de lucrari remarcabile realizate cu solutiile, dupa proiectele si sub indrumarea sa; cele mai multe dintre acestea, cu caracter de pionierat sau unicat in Romania.

Noi i-am urmat exemplul, am studiat, am cercetat si inovat, am scris articole si carti, am elaborat norme, am aplicat toate acestea in proiecte importante, avand mereu in minte crezul Magistrului, care a devenit si al nostru, al Scolii pe care a creat-o si pe care noi o continuam:

„Pentru un inginer, nu trebuie sa existe lucrare mare sau lucrare mica, ci doar bine sau rau facuta”.

In incheiere, prezentam, ca marturie pentru toate acestea, o lucrare in care este inglobata multa stiinta a ingineriei structurilor metalice, o imagine materiala a Scolii despre care am vorbit in acest discurs: Cladirea Tower Centre International, vedere de ansamblu (stanga) si structura in timpul montajului (dreapta)[25]

Tower Centre International, Bucuresti

Avand 106 metri si 26 de nivele, cladirea a detinut in perioada 2006-2013 recordul de inaltime pentru acest gen de lucrari in Romania. Proiectarea structurii a fost realizata de catre o echipa a Scolii timisorene in perioada 2004-2005, aplicand un concept nou, dual-steel, si solutii constructive in premiera in Romania, care au facut scoala pentru proiectantii si executantii din tara. In 2007, la Luxemburg, a fost premiata cu trofeul European Steel Design Award de catre ECCS-CECM-EKS, fiind de asemenea prezentata in numeroase articole si carti, la conferinte si workshop-uri din Europa, America si Japonia.

Autor:

academician Dan DUBINA

 ***

[10] Mateescu D.; Gioncu V.; Dubina D., Timisoara Steel Structures Stability Research School: relevant contributions, Journal of Constructional Steel Research, Special Issue on Stabiliy and Ductility of Steel Structures SDSS’99 ( Guest Ed. D. Dubina), Vol. 55, Nos. 1-3, 343-354, 2000.

[11] Dubina D. (2011), Academicianul Dan Mateescu, fondator al Scolii de constructii metalice de la Timisoara, Coloana Infinitului, Anul XIV, 2011, nr. 77, p. 20–27, editie speciala dedicata academicienilor banateni, Timisoara: Asociatia culturala „Constantin Brancusi”.

[12] Dubina D. (coordonator), Dinu F., Vacareanu R., Istoria Constructiilor, in Istoria Tehnicii si Industriei Romanesti, Vol, I, Cap. 12 (editor Banabic D.), Ed. Academiei Romane, 2019.

[13] Cuteanu E., Marinov, R., Metoda elementelor finite in proiectarea structurilor, Ed. Facla, Timisoara, 1980.

[14] Pacoste C., Stoian V. Dubina D., Metode moderne in mecanica structurilor, Bucuresti, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1988.

[15] D. Dubina, The ECBL approach for interactive buckling of thin-walled steel members, Steel & Composite Structures, Vol. 1 (1), 75-96, Techno-Press, 2001.

[16] J. Rondal, D. Dubina (editori si coautori), Light Gauge Metal Structures: Recent Advances, International Centre for Mechanical Sciences (CISM), Udine – Courses and Lectures No. 455, Springer Verlag, Berlin, Wien, New York, 2005.

[17] Dubina D., Ungureanu V., Instability mode interaction: from Van Der Neut model to ECBL approach, Thin-Walled Structures, 81, 39-49, Elsevier, 2014.

[18] I .Vayas, D. Dubina (2004): Cold-formed Steel Design (in lb. greaca), Klidarithmos, Atena.

[19] Dubina D., Ungureanu V., Landolfo R.: Design of Cold-formed Steel Structures., Wiley-Blackwell, Ernst & Sohn, A Wiley Company, 2012 – Premiul „Anghel Saligny” AR, 2012.

[20] D. Dubina, D, Lungu (coordonatorii lucrarii) et.al., Constructii amplasate in zone cu miscari seimice puternice, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2003 – Premiul AGIR, 2004.

[21] Landolfo R., Mazzolani M.F., Dubina D., da Silva S.L., D’Aniello M., Design of steel structures for buildings in seismic areas, ECCS-CMMC-EKS, Wiley, Ernst&Sohn, a Wiley Brand, ECCS – European Convention for Constructional Steelwork – Premiul „Henry Coanda”, MLNM, 2018.

[22] Gioncu V. Mazzolani M.F., Ductility of Seismic-Resistant Steel Structures, CRC Press, 2003.

[23] Gioncu V., Mazzolani M.F., Earthquake Engineering for Structural Design, CRC Press, 2010.

[24] Cioncu V., Mazzolani M.F., Seismic Design of Steel Structures, CRC Press, 2013.

[25] D. Dubina, A. Stratan and F. Dinu (2009): Design and Performance based Evaluation of Tower Centre International building in Bucharest; Part I – Structural Design; Part II, Performance-based seismic evaluation and robustness, Steel Construction, Vol. 2, No. 4/2009 256-263, and Vol. 3, No. 1/2010, 4-19.

***

Discurs publicat in

• Academica, nr. 10-11, anul XXIX, 2019, p. 45-58
• Discursuri de Receptie, volumul XI, Ed. Academiei Romane, Bucuresti, 2022, p. 431-460

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 207 – octombrie 2023, pag. 38-40, 42