Industria materialelor de constructii, respectiv „Fabricarea produselor din minerale nemetalice”, in sensul strict statistic, cu o indelungata traditie de competitivitate in Romania, a fost una dintre principalele activitati industriale afectate de multiplele crize care s-au succedat in ultimii ani. Criza sanitara, criza energetica, criza fortei de munca, inflatia si dificultatile financiare induse de acestea au facut ca industria materialelor de constructii sa nu poata acoperi toate oportunitatile de dezvoltare si expansiune oferite de marile programe de investitii finantate din fonduri europene, inclusiv din PNRR. Crizele si accesul tot mai dificil la creditare au inhibat capacitatea si dorinta de dezvoltare a afacerilor in concordanta cu cererea constructorilor. Diferenta a inceput sa fie tot mai mult acoperita din import, de multe ori fara corespondent intr-o calitate superioara. In prezent, peste jumatate din necesarul intern de materiale de constructii este acoperit din import, iar deficitul extern depaseste un miliard de euro.
Ca exemplu, in anul 2021 (ultimul an cu informatii detaliate publicate de INS), investitiile realizate in acest sector au fost de doar 1,3 miliarde lei, din care circa 65% pentru modernizari si retehnologizari prin achizitia de utilaje.
- Evolutii si dificultati
In primele 7 luni ale acestui an, productia de materiale de constructii a fost cu 12,5% mai mica decat cea realizata in aceeasi perioada a lui 2022, in conditiile in care reducerea productiei pe ansamblul industriei prelucratoare a fost de 4,4%. In anul 2022, reducerea a fost de 2,3%, ceea ce inseamna ca productia de materiale de constructii s-a diminuat cu circa 15% intr-un an si jumatate, ajungand sa fie cu aproape 10% sub cea din anul 2018.
In acest caz vorbim de un adevarat paradox: un decalaj evolutiv semnificativ si invers proportional intre dinamicile constructiilor, principalul beneficiar, si ale productiei interne de materiale de constructii.
Tabelul 1: Evolutia constructiilor si a productiei de materiale de constructii – % fata de anul precedent. Sursa: INS
Principala dificultate intampinata de producatori a reprezentat-o inflatia. Sectorul s-a aflat in imposibilitatea de a majora preturile in concordanta cu evolutia preturilor la energie si materii prime. Preturile de productie din acest sector nu au fost majorate decat cu 25% in anul 2021 si cu circa 17% in anul 2022, in conditiile in care (conform INS) preturile productiei si furnizarii de energie electrica si termica dar si de gaze au fost duble in decembrie 2021 fata de decembrie 2020 (indicele de pret a fost de 203,7%).
In decembrie 2022, indicele de pret al productiei si furnizarii de energie electrica, termica si gaze a fost de 184% fata de decembrie 2021.
Crizele au afectat puterea de cumparare a populatiei si au facut mult mai dificile conditiile de creditare. Toate acestea s-au reflectat asupra sectorului imobiliar, principalul beneficiar, cel putin din punct de vedere al diversitatii cererii, pentru industria materialelor de constructii. Din aceasta cauza, importurile s-au redus, dar situatia poate fi de natura conjuncturala daca vor exista politici publice care sa stimuleze investitiile pentru noi capacitati de productie. Cresterea productiei interne, stimulata de politici publice si bancare, ramane singura optiune pentru o valorificare superioara a resurselor si experientei producatorilor de materiale de constructii.
Tabelul 2: Comertul exterior cu articole din piatra, ipsos, ciment, ceramica, sticla in semestrul I 2023. Sursa: INS
Dupa cum se poate observa in Tabelul 2, principalele domenii deficitare sunt cele de productie a produselor ceramice si a articolelor din sticla. In acest caz, se poate pune in discutie si comportamentul dezvoltatorilor si constructorilor din sectorul imobiliar, care prefera produse din import pentru a majora artificial pretul constructiilor.
- Oportunitati si posibilitati de dezvoltare a productiei interne
Principala oportunitate este oferita de proiectele mari de investitii ce vor fi puse in opera in anul 2024 si dupa. Constructiile vor fi in expansiune accelerata, iar amplificarea parteneriatului dintre constructori si producatorii interni de materiale, inclusiv pe baze contractuale de durata, va reprezenta o cerere suplimentara semnificativa, ce poate fi acoperita calitativ si cantitativ prin dezvoltarea capacitatilor de productie.
Cu titlu de exemplu, este de subliniat ca pentru anul 2024 se prevede un program record de investitii de circa 130 miliarde lei.
Activitatea de constructii a fost singura dintre activitatile producatoare de bunuri care a sustinut cresterea economica in 2022 si in primul semestru din acest an. Valoarea adaugata din constructii s-a majorat cu 11,2% in anul 2022, contribuind cu 90 miliarde de lei la PIB-ul Romaniei. Printr-un parteneriat real dintre constructori si producatori, aceste valori suplimentare pot deveni cerere efectiva pentru producatorii romani.
In acest context, este de subliniat ca Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii este una dintre putinele organizatii patronale constituite pe principiul lantului de productie, aprovizionare si utilizare in constructii, si nu strict sectorial. Mai mult, FPSC a promovat acest principiu si in demersurile de concepere a politicilor publice in mod unitar, pentru toti actorii economici care contribuie semnificativ la realizarea de constructii. O reusita a fost programul de facilitati fiscale pentru angajatii din toate sectoarele care contribuie la punerea in opera a investitiilor, de la proiectare pana la societati industriale si constructori.
Parteneriatul trebuie insa dezvoltat. Rezerve sunt. Acum, cand guvernul promoveaza productia interna si consumul de produse romanesti, este un gest de patriotism economic ca noi, constructorii, sa stabilim relatii comerciale anuale si multianuale cu producatorii romani de materiale de constructii. O cerere stabila va stimula investitiile in sector. Un argument il ofera chiar INS: industria materialelor de constructii nu lucreaza majoritar pe baza de comenzi si nu este inclusa in anchetele acestei institutii cu privire la evolutia comenzilor in industria prelucratoare.
De asemenea, atenuarea crizei preturilor energiei se va reflecta si in conditii mai bune de creditare, ceea ce va oferi oportunitati pentru creditare si majorarea investitiilor in productia interna de materiale de constructii. Indicele preturilor de consum se reduce, ajungand in septembrie la 8,8%, fata de cresteri de 2 cifre in anul 2022. Exista o tendinta certa de reducere, cu impact pozitiv asupra veniturilor reale ale populatiei. Exista si o mare probabilitate ca impactul pozitiv sa se regaseasca in revigorarea sectorului imobiliar in anul 2024.
In plus, costul materialelor de constructii s-a stabilizat, fiind apoximativ acelasi de la inceputul acestui an, ceea ce ar trebui sa stimuleze cererea si preocuparea constructorilor pentru produsele romanesti.
Oportunitatile de dezvoltare a productiei interne se vor amplifica incepand cu anul 2024 si datorita operationalizarii programelor guvernamentale destinate industriei materialelor de constructii.
In acest context, trebuie remarcat ca structura institutionala a acestei industrii, axata pe IMM-uri, favorizeaza participarea industriei materialelor de constructii si la programele generale destinate intreprinderilor mici si mijlocii.
Dintre programele specifice, doua sunt importante si cu perspectiva de finantare in anul 2024, respectiv: programul pentru industria prelucratoare si programul pentru productia de materiale de constructii.
Prin Hotararea de Guvern nr. 959/2022 s-a instituit schema de ajutor de stat privind acordarea de granturi pentru investitii in industria prelucratoare, inclusiv activitatile cu productie destinata constructiilor. Schema este gestionata de Ministerul Economiei si are in vedere finantarea achizitiilor de instalatii, utilaje, terenuri, cladiri (inclusiv construirea acestora) dar si brevete si licente.
Prin Ordonanta de urgenta nr. 68 din 7 iulie 2023 s-a aprobat Programul national pentru dezvoltarea productiei interne de produse si materiale de constructii, care include o schema de ajutor de stat de dezvoltare regionala prin noi intreprinderi de profil in zone si judete mai putin dezvoltate, unde sprijinul nerambursabil oferit de stat merge pana la 60% din cheltuielile de investitii eligibile. Programul este gestionat tot de Ministerul Economiei.
La oportunitati pentru dezvoltarea capacitatilor de productie trebuie adaugat ca o viitoare participare la reconstructia din Ucraina ar fi mult mai benefica si profitabila daca s-ar baza pe bunuri intermediare pentru constructii din productie interna si nu din import.
In concluzie, posibilitatile de dezvoltare sunt multiple si pot fi valorificate de producatorii interni de materiale de constructii care, spre deosebire de alte sectoare industriale, beneficiaza de combinarea traditiei si experientei specialistilor (tot mai dificil de retinut in tara) cu renumele si calitatea marcilor internationale, prin existenta unui numar important de firme romanesti cu actionariat strain.
In acest sens, cateva rezultate din industria „Fabricarea produselor din minerale nemetalice” din anul 2021 (ultimile date publicate de INS) sunt graitoare. IMM-urile reprezinta 99% din numarul de intreprinderi, dar gradul de concentrare a cifrei de afaceri este dublu fata de restul industriei prelucratoare.
Primele 20 de intreprinderi asigura 50,5% din cifra de afaceri din industria materialelor de constructii, in timp ce, in industria prelucratoare, gradul de concentrare este de numai 23,5%. Mai mult, societatile de profil sunt specializate, productia de materiale de constructii reprezentand 86% din cifra lor de afaceri. Intreprinderile mijlocii si mari, in numar de 130 unitati, dau 80,4% din cifra de afaceri a acestei industrii. In plus, aproape 60% din cifra de afaceri este realizata in intreprinderi cu actionariat strain sau in filiale ale unor companii straine, ceea ce este o premisa buna pentru know-how si o calitate competitiva cu cea din import.
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 208 – noiembrie 2023, pag. 10-11
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns