Se poate spune ca nicio alta varianta de iesire de urgenta nu a afectat mai mult contextul arhitectural, social si politic al Americii metropolitane asa cum a facut-o scara de incendiu.
Scara de incendiu serveste si ca o reprezentare a infrastructurii, in evolutie, a oraselor mari, precum New York, la inceputul secolului XX. Totul apare ca o concentrare a vederii spre noul peisaj aerian urban. O miscare a modernismului american din anii 1920, distileaza peisajele urbane, industriale si agricole in sisteme ordonate de forme geometrice. Lipsite de prezenta umana, atmosfera si miscare, lucrarile artistice ale vremii simbolizeaza epoca metropolitana si industriala, folosind claritatea si precizia liniilor si a culorii, pentru a surprinde esenta lumii din acea epoca.
Reprezentari ale unor zgarie-nori giganti sunt trasaturile comune, utilitare, ale peisajului. Orasul vertical al secolului al XX-lea a inlocuit orasul orizontal al secolului al XIX-lea. Peisajul in evolutie al orasului New York a inspirat artistii din secolele al XIX-lea si al XX-lea sa reevalueze estetica mediului lor. Scarile de incendiu au captat atentia multor artisti newyorkezi. Verticalitatea tot mai mare a orasului se manifesta si prin scarile de incendiu exterioare, dispozitive necesare structurilor cu mai multe etaje. In lumea moderna a zgarie-norilor din otel, casele de locuit cu balcoane din fier ne amintesc de o perioada in care structurile cu cinci si sase etaje se inaltau deasupra strazii la noi „inaltimi periculoase”. In timp ce un numar mare de scari de incendiu apar ca obiecte pur utilitare, geometrice, multe au fost proiectate cu o atentie acuta la detalii si cu un grad ridicat de ornamentare, sporind estetica cladirilor de care erau atasate.
De la introducerea sa in peisajul urban, aproximativ in anul 1860, scara de evacuare de incendiu exterioara, realizata din fier, a primit critici permanente. In scurta perioada care acopera istoria scarii de incendiu, oficialii orasului New York s-au straduit sa-si protejeze cetatenii si sa previna dezastrele fatale care au afectat cartierele Americii urbane din secolul al XIX-lea si, ulterior, au deschis calea pentru legislatia in domeniul evacuarii. Deja la inceputul secolului al XX-lea, legiuitorii au promulgat efectiv legislatie detaliata cu privire la construirea de scari de incendiu pe fatadele cladirilor publice. In 1871, codurile din domeniul constructiilor impuneau instalarea de scari de incendiu pe fatadele hotelurilor si cladirilor publice.
O privire asupra istoriei scarii de incendiu din metropola in expansiune rapida care este New York-ul ofera o perspectiva asupra multor probleme juridice, politice si sociale ale epocii, subliniind astfel importanta scarii de incendiu pentru evolutia marilor orase americane din sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea.
Criticile aduse modului in care sunt construite scarile de incendiu sunt si astazi la ordinea zilei. Studii si cercetari tehnice asupra modului in care trebuie sa fie realizate si protejate aceste scari, dar si in domeniul impactului lor asupra fatadelor cladirilor, continua sa fie foarte ample.
Ca o concluzie, scara de incendiu ramane o caracteristica esentiala a peisajului urban, si putem spune ca acest element al constructiilor impleteste domeniul de siguranta cu cel artistic-cultural, deasupra tesaturii urbane.
Rolul scarilor de incendiu, in evolutia cartierelor americane, este atat de semnificativ, incat inlaturarea lor ar modifica dramatic caracterul si ar diminua valoarea istorica a cladirilor si a cartierului.
Autor:
drd. ing. Catalin OPRITA − specialist verificator de proiecte, atestat MDLPA, pentru domeniile Cc Ci − securitatea la incendiu pentru constructii si instalatii
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 209 – decembrie 2023, pag. 72
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns