Conform traditiei, pentru a rezuma evolutia lucrarilor la marile proiecte de infrastructura, va prezentam si in acest an excelenta monitorizare realizata de Asociatia Pro Infrastructura. Desi 2023 inca nu s-a incheiat oficial si mai pot aparea (oare?) surprize, in linii mari, situatia este urmatoarea:
Romania are in acest moment 1.008 kilometri de autostrada si drum expres in exploatare, alti 834 km contractati si inca 95 km in licitatie lucrari.
Suma totala contractata este de 10,8 miliarde euro, la care adaugam alte 2,1 miliarde euro estimate pe 4 proiecte aflate in procedura de achizitie, din care 1,37 miliarde euro pentru lotul cu Tunelul Meses, perla coroanei. Preturi fara TVA.
In 2023, s-au inaugurat 13,55 km pe A3 Nusfalau − Suplacu de Barcau, pe 21 septembrie, si un prim segment din A0 pe 29 noiembrie, insa doar intre nodurile cu DN1 si A3, adica 9,5 km, deoarece compania nationala de drumuri nu a realizat inca o descarcare provizorie care sa faca utilizabil intregul lot. Urmatorul sector cert (sau cu sanse foarte mari) este tot pe A0, dar pe sud, intre DN5 si DN6, probabil ca in jur de 10 decembrie, tot aproximativ 10 km din 16,3 km, care ar fi trebuit sa fie gata inca de anul trecut, daca autoritatile si constructorul isi respectau promisiunile. Sanse foarte bune sunt si pe A3 Chetani − Campia Turzii, un record national: deschidere cu 8 luni si ceva inainte de termen, cel mai probabil in perioada 15-20 decembrie. Aici este vorba de 15,7 km, la limita, insa, realist privind, asternerea marcajelor si punerea parapetilor nu ar trebui sa creeze mari probleme.
Adunand aceste 4 loturi certe/cu sanse foarte bune, avem 48,75 kilometri noi de autostrada in 2023, media mediocra a ultimilor 5 ani − fara a pune la socoteala „muzeele” (aprox. 17 km), ci doar sectoarele pe care se poate circula efectiv.
Acestora li s-ar putea adauga doua sectoare de drum expres, DEx12 Slatina − Colonesti si DEx11 (rebotezat DEx16) intre A3 si Centura Oradea, cu sanse 50-50 de a fi inaugurate (doar daca vremea va mai fi favorabila lucrarilor si antreprenorii vor trage tare pe ultima suta de metri). Ar rezulta, in acest caz fericit, 93 km (fara infamele „muzee”) − numarul maxim ce se poate obtine anul acesta. In functie de ce se intampla pe aceste 2 loturi, care insumeaza 45 km, putem face si previziunile pentru 2024.
Pe cei 31,75 km din DEx12, oficialii CNAIR au tergiversat nepermis o banalitate birocratica la Jitaru si descarcarea provizorie de la Colonesti, iar constructorului, UMB, acest lucru i-a convenit de minune (deoarece i-a adus o extensie de timp), asa ca dintr-un tronson care parea sigur la inceput de 2023 a devenit unul de „Doamne-ajuta”! In conditiile in care terenul e imbibat cu apa in urma ploilor abundente si impropriu unor lucrari de substanta, luna ianuarie 2024 nu pare sa mai fie un termen realist.
Pe cei 13 km de drum expres ai legaturii A3 − Centura Oradea, antreprenorul Strabag are termen martie 2024 si vrea sa-i dea in trafic in decembrie, la limita, dar mai are multa treaba de facut, iar vremea si ultimele livrari necesare pot pune bete in roate. Drept urmare, fara a-si asuma riscuri unde nu este cazul, Strabag are cam 50-50 sanse sa dea acest sector in exploatare inainte de termen. Proiectul cu totul are 19 km si leaga Centura Oradea de A3, de granita, dar partea dintre centura si DN1 (6 km) nu va fi gata deocamdata (iar impactul maxim al proiectului se va face simtit abia dupa finalizare, deoarece acest drum va scoate traficul de tranzit din oras).
Deci DOAR DACA se aliniaza toate planetele, la sfarsit de an vom avea 93,5 kilometri noi de autostrada si drum expres pe care putem circula, plus 10 kilometri de autostrada „muzeu” pe A0 Nord 2, si aceasta din cauza ca responsabilii CNAIR nu au facut descarcarea provizorie promisa de peste un an.
Mai jos gasiti centralizatorul rezultat in urma monitorizarii independente realizate de Asociatia Pro Infrastructura asupra autostrazilor si drumurilor expres aflate in faza de proiectare si executie, cu detaliile pentru fiecare lot, inclusiv estimarile in privinta termenelor reale de inaugurare. O serie de alte detalii despre proiectele aflate in faza de licitatie lucrari, plus cotele de piata ale constructorilor, va sunt disponibile pe pagina de Facebook a asociatiei.
Cat priveste constructorii, UMB are 53% din lungimea contractata a retelei si 45% din suma tuturor proiectelor. Daca ii socotim si pe cei de la Coni, Erbasu si Dimex, vedem ca romanii au 60% din cei 834 km parafati si 50% din valoarea totala a loturilor.
Turcii (Makyol, Alsim Alarko, Mapa-Cengiz, Ozaltin si Nurol) fac 20% din reteaua aflata in executie dar au proiecte foarte grele si scumpe, asa ca detin 25% cota de piata, valoric.
Italienii (WeBuild si Pizzarotti) construiesc aproape 13% din lungime cu 17% valoric.
Cele doua companii de origine austriaca, Strabag si Porr, sunt responsabile cu 4,6% din retea si 4,9% valoric.
Ceilalti doi antreprenori ramasi, grecii de la Aktor si chinezii de la CCECC, au impreuna 3,2% din totalul kilometrilor contractati si 2,3% valoarea contractelor.
Asa cum spuneam, o previziune realista pe anul viitor depinde de ce se intampla cu cei 45 km de drumuri expres (DEx11 si DEx12). Putem insa afirma fara rezerve ca marea stire a anului 2024 ar fi legarea A1 de A2, un proiect cu termen in aprilie si aflat intr-un stadiu de aprox. 60%, pe care toata lumea pune presiune, data fiind importanta sa strategica (deorece va scoate tot traficul de tranzit de pe DNCB – Centura Bucurestiului). Dar cu o analiza mai ancorata in real vom reveni la inceputul anului viitor.
***
Pentru informatii la zi si monitorizari, ramaneti conectati la
***
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 209 – decembrie 2023, pag. 112, 114
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns