Fluviul Dunarea este si astazi o punte de legatura intre estul si vestul Europei, un fluviu ce aduce impreuna toate traditiile comerciale inca din vechime. Situat pe malul sau, orasul Galati sta la rascrucea unor stravechi drumuri comerciale europene, reprezentand ultima poarta maritima de intrare in spatiul european.
Galatiul era inca din secolul XVIII un important antrepozit de marfuri pentru Imperiul Otoman, avand si un santier naval unde se construiau mari nave comerciale si de razboi pentru flota imperiala. Dupa ridicarea monopolului turcesc asupra comertului romanesc (1829), a inceput ascensiunea europeana a orasului-port Galati. Traditia de comert liber a acestei regiuni din Europa incepe din 1837, data la care Galati dobandeste statutul de Porto Franco, port comercial liber. Orasul a fost sediul permanent al Comisiei Europene a Dunarii intre anii 1856-1948, un statut care sublinia importanta de prim rang intre centrele urbane si de comert ale lumii. In perioada interbelica, 20 dintre statele lumii erau reprezentate de consulate sau viceconsulate cu sediul in orasul de la Dunare.
Portul Galati a fost construit initial pentru a opera marfuri pentru export din categoria cereale, cherestea, marfuri generale. Datorita diversificarii si cresterii volumului de marfuri tranzitate, a fost necesara extinderea portului vechi. Bazinul Docuri a fost construit in ultima decada a secolului al XIX-lea, intre anii 1886-1892, Bazinul Nou, intre anii 1909-1923, iar Portul Mineralier a fost construit intre anii 1972-1982 pentru a deservi combinatul siderurgic din Galati. Din punct de vedere istoric, Portul Galati a fost mereu al doilea cel mai important port din Romania, dupa Portul Constanta, cu un rol major in economia din regiunea de sud-est a tarii.
Schimbarile climatice si-au pus amprenta pe domeniul transporturilor, cu precadere in urma stabilirii unor tinte de reducere a amprentei de carbon. Astfel, autoritatile romane au in vedere dezvoltarea transportului de marfuri fluvial si maritim, cu un impact mai redus asupra mediului, prin amenajarea facilitatilor existente pentru noile tipuri de nave. Portul Galati intampina in prezent provocari importante in furnizarea de servicii eficiente pentru diverse tipuri noi de marfa. Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime S.A. Galati si operatorii portuari au decis sa dezvolte impreuna capacitatile de operare ale porturilor existente, printre care se numara si Portul Bazinul Nou din Galati.
Portul Bazinul Nou a fost construit in anul 1924. Frontul de acostare are o lungime totala de 1.935 m, din care 840 m in bazinul portuar impartit in 6 dane maritime, numerotate de la 39 la 44, cu lungime de 150 m fiecare. Portul Bazinul Nou, fost Bazin de Lemnarie, este sectorul reprezentativ al complexului portuar Galati. Suprafata bazinului (a luciului de apa) la etiaj este de 10 ha, cu dimensiuni aproximative ale bazinului de 380 m lungime si 150 m in partea sa cea mai lata. Adancimea apei in bazin este de -6,0 m fata de etiajul local.
Prin proiectul de modernizare, CONSITRANS propune modificarea tipului de cheu de la danele 39 si 40 amplasate pe latura de sud-vest a Bazinului Nou, fiecare avand lungimea de 150 m, din cheuri pereate in cheuri cu pereti verticali, pentru a permite acostarea navelor de capacitate ridicata si manevrarea cu usurinta a marfurilor. Din cauza solutiei de acostare indirecta (cheu pereat), in acest moment exista un timp mare de operare a marfurilor, aceasta fiind una dintre cauzele ce conduc la eficienta scazuta a operarii navelor, pe fondul complexitatii operatiunilor si dublei manipulari a marfurilor in conditii de ape mici, cand este necesara utilizarea in plus a macaralei plutitoare.
Se propune si o noua amenajare de tip platforma RO-RO la Dana 41, amplasata pe latura de nord-vest a Bazinului Nou, avand o lungime de 250 m.
In Portul Bazinul Nou, adancimea minima necesara acostarii nu mai exista nici la niveluri medii ale Dunarii, ceea ce conduce la acostarea si operarea cu dificultate a navelor. Ori dezvoltarea traficului de marfuri in Portul Galati este conditionata in principal de conditiile de operare a marfurilor, conditiile de stationare a navelor si facilitatile pe care infrastructura portuara le asigura in orice anotimp.
Pentru constructiile de acostare a fost elaborata varianta cu cheu vertical construit din palplanse metalice, pe lungimea frontului danelor 39, 40 si partial 41 pe latimea rampei (pe 30 m). Pentru restul lungimii danei 41, de cca 100 m, se va lua in considerare varianta de amenajare cu pereu inclinat din dale prefabricate.
Solutia tehnica pentru structura de acostare este constituita dintr-un ecran din palplanse compuse, la fata dinspre apa a cheului, ancorat spre uscat de un alt ecran din palplanse. Distanta interax intre cele doua ecrane de palplanse este de 15 m. Ecranul dinspre apa este alcatuit din palplanse compuse HZ 880-MA12 cu AZ- 700 cu lungimea de 27 m. Deasupra nivelului apei, ecranul se continua cu o structura din beton armat (grinda longitudinala dinspre apa) cu sectiunea transversala in forma de L. Inaltimea grinzii longitudinale dinspre apa este de 3,5 m, latimea la coronament este de 0,8 m, iar latimea talpii, de 3,0 m. Pentru asigurarea conlucrarii dintre grinda longitudinala si ecranul de palplanse metalice se vor utiliza conectori tip Nelson. Ecranul de ancorare dinspre uscat este constituit din palplanse metalice AZ 18-700, cu lungimea de 27 m. La capatul superior al ecranului se realizeaza o grinda din beton armat cu inaltimea de 1,5 m si latimea de 1,0 m, solidarizata de palplansele metalice prin conectori tip Nelson.
Dupa baterea celor doua ecrane de palplanse, se excaveaza intre acestea pana la cota +1,0 m, pentru a se instala ancorajele.
Ancorarea ecranului de la apa de cel de la uscat se face cu ancore speciale pentru structuri portuare, tip ASDO 480 120/90, amplasate la cota +1,50, la distanta de 1,92 m. Prinderea ancorajelor de ecranul dinspre apa se va face prin placi metalice sudate de inima profilului H. Fixarea ancorajelor de ecranul de la uscat se va face prin intermediul unei grinzi de ancoraj, alcatuita din doua profile metalice UNP 400. Pentru a transfera forta de tractiune din ancoraj la ecranul de palplanse, grinda de ancoraj trebuie instalata in spatele ecranului.
Din cauza amplasarii cheului langa hala PBN LOGISTIC si linia de curent de joasa tensiune, pentru montarea ancorajelor in spatele ecranului de la uscat este necesara realizarea unei lucrari temporare de sprijinire. Sprijinirea se va face cu palplanse metalice si spraituri.
Dupa instalarea ancorajelor, intre cele doua ecrane se realizeaza o umplutura din balast compactat la gradul de 98%, pana la cota +5,60 m.
Rigidizarea intregii structuri se face la coronamentul lucrarii printr-un radier general din beton armat, cu grosimea de 0,8 m. Cota finala a radierului va fi de +6,50 m.
Se vor asigura conditii de acostare cu adancimi in fata paramentului cheurilor verticale la – 7,50 m, reper − mira locala Galati.
Amenajarea rampei RO-RO se realizeaza printr-o structura verticala, alcatuita dintr-un ecran de palplanse ancorate, grinzi de coronament din beton si radier general. Ecranul care constituie frontul de acostare este alcatuit din palplanse compuse HZ 880-MA12 cu AZ-700 cu lungimea de 24 m. In spatele acestuia, la 20 m, a fost prevazut un ecran de ancoraj, din palplanse AZ18-700 cu lungimea de 18 m. Rigidizarea celor doua ecrane s-a facut printr-un radier general din beton armat cu grosimea de 0,8 m. Pe zona dintre radierul general si coronament, platforma rampei a fost dimensionata pentru trafic greu (25 cm beton rutier, 30 cm piatra sparta, 30 cm balast).
Pe latura dinspre dana 41, sustinerea terenului se va face cu ecran de palplanse dispuse in trepte, in functie de adancimea libera. Ecranul lateral al rampei se va ancora de ecranul cheului danei 40 la cota +3,40 m. Ancorele sunt de tipul ASDO 480 120/90, amplasate la distanta de 1,92 m. Prinderea acestora se va face de structura din beton armat, la cota +3,40 m.
Pentru realizarea cheului aferent danei 41, cheu pereat cu suprastructura din dale de beton, dimensionarea si verificarea de rezistenta a cheului s-a facut pentru o suprasarcina de 20 KN/mp.
Din analiza stabilitatii generale a rezultat o panta generala a taluzului cheului de 1:2,5, cu o berma cu latimea de 3,5 m la cota +2,50 m.
In urma calculelor de stabilitate generala, din ipoteza seismica, a rezultat ca pentru a asigura stabilitatea cheului sunt necesare coloane forate din beton armat, cu diametrul de 1,08 m si lungimea de 25 m. Coloanele sunt dispuse pe doua randuri, la distanta interax, in lungul cheului, de 6,0 m. Coloanele se vor executa de la uscat, de pe berma de la cota +2,50 m, unde se va amenaja o platforma de lucru.
Protectia taluzului pe zona de ape mari, intre cota coronamentului (+6,50 m) si cota bermei (+2,50 m), se va face cu pereu din dale prefabricate din beton armat, pozate pe un strat-suport din balast si filtru din material geotextil. Pereul din dale de beton reazema la baza pe o grinda din beton armat, fundata pe cele doua randuri de coloane forate din beton armat. Grinda din beton armat are inaltimea de 1,0 m si latimea de 3,4 m. La partea superioara a pereului din dale de beton se va realiza o grinda de coronament din beton.
In continuare, de la cota bermei (+2,50 m) si pana la cota finala a dragajului (-7,50 m), protectia taluzului se va face cu anrocamente din piatra bruta pozate pe un strat-suport de piatra marunta si saltea din materiale geosintetice.
Pentru operationalizarea noilor structuri portuare s-au proiectat noi platforme si drumul de acces, cu suprastructura de trafic greu. Pentru accesul auto dinspre oras, este necesara amenajarea unui drum de la reteaua stradala, din str. Calea Prutului pana la platforma betonata, cu lungimea de 319 m. Latimea drumului va fi de 10,0 m, cu structura rutiera de tip rigid, pentru trafic greu: 25 cm beton rutier fundat pe un strat de balast de 30 cm.
Pentru operarea si depozitarea marfurilor din traficul portuar de la noile dane, este necesara realizarea unei platforme. Astfel, a fost prevazuta o platforma betonata, de 13,300 mp.
Aceasta au fost dimensionata pentru trafic auto greu, pentru o suprasacina de 2,0 tf/mp, cu urmatoarea structura rutiera: 25 cm beton rutier BcR 4.5, 30 cm piatra sparta, 30 cm balast.
Amenajarea danelor 39 si 40 va dispune de instalatii de prize de cheu si alimentare cu apa potabila pentru nave.
Pentru asigurarea iluminatului electric in incinta se utilizeaza stalpi de iluminat echipati cu corp de iluminat tip LED. Nivelul de iluminare mediu asigurat prin instalatia electrica este de circa 201x, uniformitatea Em/Emin=4:1 si indice de orbire TI=15. Comanda iluminatului se face automat, prin intermediul unui senzor de nivel de iluminare (senzor crepuscular).
Sistemul de supraveghere video este o componenta esentiala a unui sistem integrat de securitate, asigurand monitorizarea si securitatea completa a obiectivelor. Sistemele de supraveghere video asigura detectia incercarilor de intruziune. Integrarea lor intr-un sistem de tip BMS asigura actiuni conexe ale celorlalte componente, de la blocarea cailor de acces, pana la intreruperea alimentarii cu energie electrica. Programarea se poate realiza cu ajutorul unui computer, cu camere fixe si mobile de luat vederi, cu acumulator tampon.
Noile dane de acostare vor fi bransate la reteaua publica de apa existenta la strada Calea Prutului, prin intermediul caminului CV1. Pe traseul conductei de bransament, pana la incinta portului, s-a proiectat o subtraversare de cale ferata L=10 m, cu PEID Dl 10 SDR17 PE100 in tub protectie OL219,1×6,3 realizata prin foraj orizontal.
La intrarea in incinta, pe conducta de bransament din polietilena de inalta densitate (PEHD SDR17 PN10 PE100), cu L=350 m si D=110 mm, se va executa un camin de bransament cu apometru (CV2).
Reteaua de alimentare cu apa din cadrul incintei portului este alcatuita din conducta PEHD SDR17 PN10 cu D=110 mm cu L=603 m si D=63 mm cu L=440 m(inclusiv racordurile la cofrete). Calculul necesarului de apa s-a realizat pentru un numar de 50 de persoane.
Cofretele pentru alimentarea cu apa a navelor care acosteaza la dane sunt in nr. de 4 bucati (cate 2 la fiecare dana), iar racordarea acestora la retea se va face prin intermediul unor camine (4 buc.) cu D=800 mm.
A fost proiectata o gospodarie de apa alcatuita dintr- un bazin din fibra de sticla cu V=20 mc si o statie de pompare apa potabila (Q=7.73 1/s, H=15 mCA , 1A+1R), iar pentru hidranti, dintr-un bazin cu V=108 mc si o statie de pompare (Q=201/s, H=50 mCA, 1A+1R).
Hidrantii DN80 mm, in numar de 4 bucati, vor fi pozitionati ingropat, in zona cheurilor de acostare.
Echiparea si dotarea specifica a functiunilor propuse:
Front de acostare la Dunare
- Dana 39 si 40 vor dispune de accesorii specifice de cheu, respectiv:
- bolarzi de 50 t
- aparatori metalici curbi, de muchie coronament
- amortizori de cheu, tip rulouri din cauciuc
- organouri
- Instalatii electrice
- post de transformare local capsulat prevazut in anvelopa proprie
- grupul electrogen automat GEA
- Instalatii de alimentare cu apa
- statie de pompare apa potabila cu capacitatea Q=7,73 l/s, H=15 mCA
- statie de pompare pentru hidranti Q=20 l/s, H=50 mCA
- Instalatii de canalizare menajera
- Statie de pompare cu capacitatea Q=1 l/s, H=12 mCA
- Canalizare pluviala
- 2 separatoare de hidrocarburi cu by-pass intern si filtru coalescent, de: Qn=100 l/s (la dana 40) si Qn=200 l/s (la dana 41, la rampa RO-RO, pentru apele pluviale de pe drumul de acces si platforma pana la cheu).
Autor:
ing. Paul AOSTACIOAE – Director Departament Hidro, CONSITRANS SRL
Pe final de 2023, echipa CONSITRANS va doreste tuturor sarbatori fericite si un an nou prosper.
La multi ani!
CONSITRANS SRL
Str. Polona nr. 56, Bucuresti
office@consitrans.ro
www.consitrans.ro
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 209 – decembrie 2023, pag. 123-125
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns