Dupa cum se cunoaste, in sectorul constructiilor, o parte din lucrari se realizeaza in regie proprie, de la reparatii curente si capitale pana la construirea de locuinte.
Acest tip de activitate este extins, fiind o modalitate de „armonizare fiscala” dar si de asigurare a unor conditii de locuire satisfacatoare cu cheltuieli mai reduse, proportionale cu veniturile scazute ale multor categorii de beneficiari.
In anii ‘90, acest fenomen era aproape generalizat in mediul rural, unde fondul de locuinte era − si ramane inca − impropriu pentru un trai decent, dar unde ulterior s-a construit mult ca urmare a optiunii locuitorilor din mediul urban de a se muta la casa, in special in localitatile limitrofe marilor aglomerari urbane. Desi economia circulara si economia verde reprezinta comandamente europene importante, in mediul rural din Romania nu au fost demarate inca programe de anvelopare si modernizare termica a locuintelor individuale.
Circa 45% din fondul de 9.655.700 locuinte se afla in mediul rural, unde decalajul fata de conditiile de locuire din mediul urban este cel mai ridicat din UE.
Pe ansamblul fondului de locuinte, anchetele UE si INS releva ca 30% din populatia Romaniei sufera de deprivare materiala din punct de vedere al conditiilor de locuit, comparativ cu numai 17% pe ansamblul UE, adica locuiesc in spatii cu mai multe deficiente.
In anul 2021, aproape 20% din populatia ocupata in constructii erau lucratorii pe cont propriu, care efectuau lucrari de constructii in regie proprie, iar valoarea acestui tip de lucrari depasea 75 miliarde lei, dupa evaluarile Institutului National de Statistica (INS).
In fapt, lucrarile de constructii in regie proprie au avut, in timp, o dubla determinare: (i) comportamentul populatiei favorabil executarii de lucrari in sistem informal, fara a apela la societatile de profil si (ii) competitivitatea mai redusa a societatilor de constructii in raport cu lucratorii specialisti cu activitate pe cont propriu.
In cazul societatilor de constructii, fiscalitatea ridicata (mai ales pe forta de munca) combinata cu salariile reduse, comparativ cu piata unica europeana, au facut ca acestea sa nu poata veni cu oferte de pret competitive in raport cu munca in regie proprie. Mai mult, in anii de dupa aderarea Romaniei la UE, exodul de muncitori si specialisti constructori s-a amplificat, societatile de constructii ajungand in dificultatea de a accesa lucrari suplimentare in antrepriza.
Ultimii ani arata insa o schimbare importanta in cazul lucrarilor in regie proprie, in sensul reducerii acestei modalitati de construire.
Majorarea salariului minim si acordarea de facilitati fiscale salariatilor incepand din 2019 – din pacate, reduse prematur in 2023 – au reprezentat un factor esential de potentare a competitivitatii firmelor de constructii, cu efect direct in capacitatea sporita a acestora de a oferi populatiei o alternativa viabila la constructiile pe cont propriu. La acesta se adauga si programele guvernamentale de stimulare a microintreprinderilor si intreprinderilor mici de constructii. De asemenea, Ordonanta de urgenta pentru aprobarea si finantarea Programului national pentru dezvoltarea productiei interne de produse si materiale de constructii, care are ca scop implementarea unui program de sprijin pentru acest sector, aprobata si publicata in M.O. din 07 iulie 2023, speram ca va veni sa sustina industria constructiilor.
Comportamentul populatiei, chiar si a celei din mediul rural, a inceput sa se schimbe, in favoarea lucrarilor in antrepriza, lucrari cu o calitate superioara fata de cele efectuate pe cont propriu.
Constructorii s-au adaptat la piata constructiilor in regie proprie in sensul dezvoltarii de microintreprinderi, care sa dispuna de flexibilitatea necesara efectuarii de lucrari de mica amploare si la costuri apropiate de cele specifice activitatii in regie proprie. La sfarsitul anului 2021, microintreprinderile din constructia de cladiri au reprezentat 55% din totalul microintreprinderilor din constructii, in conditiile in care constructiile in antrepriza la cladiri rezidentiale individuale detineau o pondere de aproape 85% in valoarea lucrarilor in antrepriza din sectorul imobiliar.
Dupa aplicarea prevederilor OUG 114/2018, in numai 3 ani, constructiile in regie proprie si-au redus ponderea in productia totala de constructii de la 43% in anul 2018 la 37% in anul 2020 si sub 35% in anul 2021.
Reducerea volumului constructiilor in regie proprie va fi in beneficiul tuturor, in special al populatiei, prin calitatea incomparabil mai buna a construirii, executia controlata a lucrarilor, respectarea cerintelor legale, asigurarea garantiei pentru lucrarile executate si reducerea concurentei neloiale a asa-zisilor „mesteri buni la toate” sau a firmelor cu un angajat, care nu factureaza si nu au capacitatea reala – tehnica si de personal − de a executa constructii.
In acest context, Federatia Patronatelor Societatilor de Constructii (FPSC) apreciaza ca benefica pentru sector tendinta de crestere a lucrarilor in antrepriza la constructiile rezidentiale individuale (mai ales in mediul rural), pe care ne-o dorim si in viitor. Din pacate, cele mai recente masuri fiscale ale Guvernului in ceea ce priveste reducerea facilitatilor acordate angajatilor sau proiectul de lege prin care se va creste de la 5% la 9% TVA-ul pentru locuinte incepand cu 1 ianuarie 2024 ar putea sa franeze sau sa modifice aceasta tendinta. FPSC sustine necesitatea realizarii de constructii noi care sa indeplineasca conditii de calitate si confort, indiferent de categoria dincare fac parte, iar acest lucru nu poate fi realizat decat de firme certificate profesional.
Tuturor colegilor de breasla si partenerilor de afaceri, tuturor cititorilor Revistei Constructiilor − multa sanatate, inspiratie si putere de munca in 2024.
Sarbatori fericite!
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 209 – decembrie 2023, pag. 42
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns