UAR: Considerente referitoare la participarea tinerilor arhitecti la Bienala de Arhitectura 2023, Sectiunea Diplome – arhitecti in afirmare

Prof. univ. dr. arh. Marian MOICEANU

Acum ceva timp, raspunzand la intrebarea pusa de o colega arhitect care elabora un studiu referitor la ce reprezinta diploma din punct de vedere al parcursului studentului arhitect de-a lungul facultatii, am considerat, ca si acum, ca:

Este foarte important ca profesorul si studentul sa inteleaga, in primul rand, ca proiectul de diploma este, de fapt, o incununare a unui efort continuu de cel putin sase ani de studiu, ca este rezultatul a ceea ce acesta a acumulat in anii facultatii, in interactiunea cu profesorii si prin studiu individual.

Studentii trebuie sa accepte ca diploma reprezinta si o competitie cu tine insuti, adica un proiect personal prin care vrei sa-ti dovedesti tie si comisiei internationale, in care alaturi de profesori romani sunt si profesori straini, ca meriti diploma de arhitect. Daca lipseste aceasta dorinta, atunci se greseste din start. Caci prin proiectul final de diploma un student arhitect trebuie sa-si propuna sa probeze ca intelege si iubeste arhitectura, transmitand si celorlalti din cunostintele lui.*

De aceea este firesc sa salut initiativa si efortul presedintei si echipei Uniunii Arhitectilor din Romania, la Bienala de Arhitectura, de a pune in competitie tinerii absolventi de Arhitectura si diplomele lor. In acelasi timp, Bienala reprezinta si pentru noi, profesorii, un eveniment important, un bun prilej de a vedea abordarile scolilor de Arhitectura din Romania, nivelul de pregatire al studentilor, o buna ocazie de a face comparatii si de a trage concluzii. Stim ca intre orientarile facultatilor de Arhitectura din Romania, din Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara, Oradea, exista multe asemanari, dar si diferente semnificative. Si acest lucru este normal, benefic si incitant.

Referitor la specificul scolilor, in calitate de fost decan al Facultatii de Arhitectura si actual rector al Universitatii „Ion Mincu”, raspund fara echivoc. Strategia conducerii Scolii de Arhitectura „Ion Mincu” in elaborarea planurilor de invatamant continua traditia facultatii care i-a adus faima si notorietate. Astfel, in cei sase ani de studii, scoala noastra pune accentul pe practica in domeniul arhitecturii, pe activitatea atelierului de proiectare, fara a neglija pregatirea teoretica, absolut necesara in acest domeniu special. Ca dascali, ne propunem si actionam astfel incat sa pregatim studentii sa capete cunostintele necesare, si la finalul studiilor universitare sa poata activa in birouri de arhitectura, design si urbanism sau in alte domenii conexe care presupun cunoasterea si aplicarea acestor competente specifice. Repet ceea ce am declarat candva:

… pragmatismul scolii nu a fost abandonat niciodata. Asigurarea continuitatii demersului educational consider ca este principalul motiv care confera putere si competitivitate scolii de arhitectura. Numarul foarte mare de absolventi care lucreaza in birouri importante de arhitectura, recunoscuti tocmai pentru acest mod de abordare pragmatic al problematicii arhitecturii, reprezinta dovada acestei competitivitati.*

Cand suntem alesi de studentii din anul VI sa ii indrumam in realizarea proiectului de diploma, nu uitam sa le reamintim inca de la inceput cateva aspecte pe care le consideram esentiale:

• Proiectul de Arhitectura rezolva necesitati si probleme.

…dintotdeauna Arhitectura rezolva probleme, raspunzand la diverse nevoi: nevoia de frumos, nevoia integrarii noului cu vechiul, nevoia de continuitate in oras, nevoia de functionalitate, de expresivitate etc. Studentul trebuie sa inteleaga aceste lucruri si aceasta capacitate se dobandeste treptat dintr-o intelegere a arhitecturii.*

• Le cerem studentilor sa aiba atitudine si sa actioneze responsabil.

Responsabilitatea cred ca vine si din intelegerea ca proiectul de diploma reprezinta o incununare a tuturor cunostintelor acumulate pana atunci. Responsabilitatea este probata si prin atitudinea studentului fata de actul didactic, fata de ce i se preda, dar si prin modul in care acesta doreste sa convinga comisia prin proiectul sau.

Responsabilitatea vine azi, mai mult ca altadata, dintr-o intelegere a nevoii de sustenabilitate, de a raspunde la problemele contemporane, sau a nevoii identitare a oricarui gest arhitectural. Este bine cand prin proiectul de diploma sunt rezolvate astfel de probleme. Iar noi, dascalii, incurajam acest tip de proiect de diploma, poate mai putin spectaculos, dar care aprofundeaza o problema actuala si propune solutii fezabile pentru comunitate.

Aici as spune mai degraba unde se greseste. Uneori, studentii considera ca amplasamentul sau tema aleasa, functiunea, programul de arhitectura trebuie sa fie de dimensiuni mari si aleg: sali de spectacol, stadioane, muzee. Dar complexitatea nu rezida doar in dimensiune; consta, de cele mai multe ori, in complexitatea abordarii, a modului in care tu, ca student, intelegi sa analizezi si sa propui concepte noi, prin disertatie, pre-diploma si diploma. Caci poate fi vorba de un proiect de mici dimensiuni, daca discut de suprafete, inaltimi, gabarite, volume, dar care poate sa ajunga la un grad mare de detaliere.

Este obligatoriu ca profesorul si studentul sa decida impreuna tema proiectului de diploma, programul, dimensiunea, in functie si de capacitatea si potentialul studentului. Aici, profesorul are un rol important. Are responsabilitatea de a conduce studentul spre o zona in care acesta poate obtine rezultate maxime, autodepasindu-se.*

• Ajutam studentii sa aiba o abordare complexa.

Complexitatea abordarii trebuie sa se regaseasca si in rezultatul final. Este ciudat cand aceasta complexitate o regasesti doar in zona exprimarii verbale si a sustinerii ideilor si nu este continuta in proiectul propriu-zis, exprimata si prezentata intr-un mod grafic specific arhitecturii, in planuri, fatade si sectiuni. Caci, uneori, o sectiune poate fi mai relevanta decat o vedere perspectiva, spunand multe despre modul in care un student arhitect intelege si controleaza spatiul…* 

Complexitatea rezida in tot acest demers prin care, initial, analizezi, intelegi si, in final, ajungi la o propunere arhitecturala personala, pe care o prezinti si o argumentezi in fata unei comisii de specialisti. Iar cand un student ajunge sa sustina un proiect in care crede cu adevarat, inseamna ca deja a inceput sa inteleaga si sa accepte menirea meseriei.*

• Incurajam studentii sa viseze si sa inoveze.

Ca si in alte domenii, si in creatia de arhitectura inovarea este obligatorie. Daca te limitezi doar la a cita sau a prelua niste exemple consacrate, sau niste raspunsuri date de altii, inseamna ca nu este de ajuns. Arhitectul este om de stiinta, dar si artist, si de aceea creeaza si inoveaza. Inovarea este obligatorie intr-o lucrare de cercetare, disertatie, diploma sau teza de doctorat. Numai ca inovarea nu poate sa vina de la sine, fara analiza, cunoastere si fara intelegere. Ca sa ajungi sa inovezi ar trebui sa stii ce s-a intamplat pana la tine; asta ar insemna sa cunosti foarte multe lucruri, pe unele sa le refuzi, in altele sa crezi si apoi sa incepi sa le interpretezi si sa le dezvolti intr-o maniera proprie. Altfel spus, inovarea presupune o judecata de valoare vizavi de lucrurile valoroase care au fost deja realizate, a unor experiente anterioare notabile si continua cu un aport personal nou, inedit la ceea ce deja timpul a consacrat.*

• Incercam sa aducem studentii in faza in care proiectul de diploma sa ii reprezinte.

La diploma studentii au o sansa, dar si o responsabilitate enorma, acelea de a propune un raspuns coerent, personal si inovator in domeniul arhitecturii la toate nemultumirile si criticile pe care le exprima, uneori vehement, vizavi de abordarile si rezultatele altora. Prin proiectul lor de diploma au ocazia sa-si dovedeasca si sa arate si membrilor comisiei ca pot face arhitectura mai bine decat altii… Au, astfel, prilejul sa probeze ca merita diploma de arhitect.*

La absolvire, intotdeauna felicit studentul si ii urez sa ajunga sa constate, dupa o indelungata practica profesionala, ca a reusit sa fie arhitectul propriei sale vieti. Il asigur ca invatamintele si experientele celor sase ani de studiu, care culmineaza cu elaborarea proiectul de diploma, reprezinta un prim, dar important pas in cariera lui profesionala.

Iar Bienala de Arhitectura 2023, Sectiunea Diplome – arhitecti in afirmare, organizata de Uniunea Arhitectilor din Romania, este exact genul de competitie onesta fara de care meseria de arhitect nu poate straluci.

Marian MOICEANU,

Bucuresti, septembrie 2023

NOTA

* Selectii din interviul acordat pentru publicatia SCHOLARH 2021, arhitect Anda SFINTES – SCHOLAR ARCHITECT – Cresterea calitatii stiintifice si didactice in invatamantul de arhitectura, proiect finantat prin CNFIS-FDI-2021-0069.

Proiect diploma Bogdan Andrei RADULESCU. Indrumatori: arh. Melania DULAMEA, sef lucr. dr. arh. Alexandru CALIN, UAUIM – Facultatea de Arhitectura

Conf. dr. arh. Lorin NICULAE

BNA 2023

Diploma la Mincu

In fiecare iulie, coridoarele Universitatii de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” freamata aparte, cu o febrilitate neobisnuita. Au inceput sustinerile diplomelor, iar studentii anului 6 monteaza planse pe simeze, in asteptarea plina de neliniste a momentului, caci evenimentul reprezinta o premiera pentru orice viitor absolvent, un eveniment singular, pregatit cu minutie si acribie timp de cel putin 7 ani, socotind si anul de pregatire pentru concursul de admitere.

Niciodata, pana la diploma, studentul nu a mai sustinut un proiect in fata unei comisii formate din 7 membri, dintre care 3 sunt profesori sau arhitecti de notorietate straini. Anul acesta, bunaoara, au facut parte din comisiile de diplome ale UAUIM: prof. dr. arh. Agostino BOSSI (Italia), prof. dr. arh. Ron KENLEY (Franta), arh. Doina MOSS (UK/Romania), prof. dr. arh. James HORAN (Irlanda), prof. dr. arh. Neslihan DOSTOGLU (Turcia), arh. George DUMITRU (USA/Romania), prof. dr. arh. Raymond QUEK (UK), prof. dr. arh. Carlos LAMEIRO (Portugalia), prof. dr. arh. Ioana BARAC (USA/Romania), arh. Petre MARINESCU (Romania/Franta), arh. Maximilian ZIELINSKI (UK/Romania), prof. dr. arh. Rita OCCHIUTO (Belgia), prof. hc. dr. arh. David COVO (Canada), prof. dr. arh. Borys CZARAKCZIEW (Polonia), dr. arh. Stefan POPA (Romania/UK), prof. dr. arh. Plamen PETROV (Bulgaria), prof. dr. arh. Adalberto del BO (Italia), prof. dr. arh. Antonio CASTELBRANCO (Portugalia), prof. dr. arh. Ruth SCHAGEMANN (Germania), prof. dr. arh. Rosa CERVEREA (Spania), arh. Marius CALIN (USA/Romania), prof. dr. hc. arh. David GLOSTER (UK), arh. Darin COOK (USA), arh. Adrian ZERVA (Germania/Romania), prof. dr. arh. Lilly KUDIC (UK), prof. dr. arh. Gulsun SAGLAMER (Turcia), arh. Daniel ZIELINSKI (UK/Romania), prof. dr. arh. Vladan DJOKIC (Serbia), prof. dr. arh. Alex DILL (Germania), prof. dr. ing. Ahmed SAGLAMER (Turcia) / arh. Antonios KAPRARAS (Romania/Grecia), prof. dr. arh. Karin HOFERT (Spania), dr. arh. Stefania KENLEY (Franta), conf. dr. arh. Stefan FIRIMITA (China/Romania), prof. dr. arh. Christine FONTAINE (Belgia), arh. Bogdan BABICI (Romania), prof. dr. arh. Nicolai STEINØ (Danemarca) si prof. dr. arh. Juan Ignacio DEL CUETO RUIZ-FUNES (Mexic).

Proiect diploma Oana Maria ILIE. Indrumator: arh. Andra PANAIT, UAUIM – Facultatea de Arhitectura

De asemenea, niciodata pana la diploma nu a mai facut studentul un proiect atat de cuprinzator, de detaliat, a carui responsabilitate ii revine in totalitate, caci el a ales amplasamentul si tot el a definit programul, tema de proiectare si abordarea corespunzatoare. Sa recunoastem, o responsabilitate uriasa chiar si pentru un arhitect cu experienta, asumata de student inca din faza studiului de fundamentare! Parcursul diplomei se aseamana cu o anevoioasa ascensiune montana pe unul dintre cele mai inalte varfuri ale lumii. Intai si-ntai trebuie sa fii foarte bine pregatit, atat fizic, cat si psihic. Apoi trebuie sa te obisnuiesti cu proiectul, sa-i dai tarcoale, sa poti respira in preajma lui. Dupa care incepe o ascensiune grea, pana la tabara de sub varf. Aceasta este pre-diploma, cand, deja, studentul a facut proba capacitatii sale. Si totusi, inca nu este in varf. Acesta poate fi cucerit, odata cu titlul de arhitect, doar la diploma, infruntand riscuri de tot felul, de la banalitati ca stricarea calculatorului, gresirea spatiului de culoare al planselor, intarzierea la predare, distrugerea machetei pe drum, dezlipirea planselor de pe simeze in timpul prezentarii si pana la raspunsul la intrebarile grele ale unui profesor care nu intelege rostul proiectului, ori abordarea sa, ori ambele.

Proiect diploma Diana-Maria BADICU. Indrumator: arh. Dorin STEFAN, UAUIM – Facultatea de Arhitectura

Si totusi, larga majoritate a studentilor anului 6 absolva Facultatea de Arhitectura, ceea ce arata un nivel de pregatire exemplar, dar pentru cei mai buni din fiecare comisie de jurizare incepe o noua etapa, si anume concursul Best Diploma. In cadrul acestuia, toti membrii juriilor au ocazia sa acorde punctaje celor mai bune proiecte din fiecare comisie, stabilindu-se astfel clasamentul celor mai bune trei diplome. Premiile se decerneaza in cadrul unei reuniuni finale, unde profesorii invitati impartasesc experienta lor la diplome prin comparatie cu propriile scoli unde predau, iar dialogul liber deschide campul unei reflectii aprofundate asupra organizarii examenului de finalizare a studiilor atat in timp, prin actualizare permanenta, cat si in spatiu, prin raportare la cele mai bune practici pedagogice ale unor prestigioase scoli de arhitectura de pe tot globul.

Sa obtii diploma de arhitect a Universitatii de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” nu este, cu siguranta, usor, dar absolventii fericiti, care an de an isi arunca tocile in aer, spera, uneori fara sa isi dea seama, ca toata viata sa le fie la fel de frumoasa ca ultimii 6 ani si incununata de succes, ca la diploma.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 209 – decembrie 2023, pag. 84-87