Fenomenele naturale ce nu pot fi prevenite, inundatiile, au capacitatea de a produce pierderi de vieti omenesti, evacuari de persoane si daune mediului, de a compromite grav dezvoltarea economica si de a submina activitatile economice ale comunitatilor. Ca factori agravanti putem retine unele actiuni ale omului, cum ar fi crearea unui numar tot mai mare de asezari umane si de bunuri economice in zone inundabile, precum si reducerea capacitatii de retentie naturala a apei prin exploatarea terenurilor, dar si schimbarile climatice − toate acestea contribuind la cresterea probabilitatii survenirii inundatiilor si a impactului negativ al acestora.
Directiva europeana 2007/60/CE privind evaluarea si gestionarea riscurilor de inundatii reprezinta unul dintre pilonii de baza ai legislatiei europene in domeniul apelor, care, impreuna cu Directiva-Cadru Apa 2000/60/CE, are ca obiectiv reducerea riscurilor si a consecintelor negative pe care le au inundatiile in Statele Membre ale Uniunii Europene.
Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana impune, printre altele, orientarea politicii nationale in domeniul apelor in directia conformarii cu strategiile si politicile europene pe termen mediu si lung. Astfel, Romania, ca Stat Membru al Uniunii Europene, si-a asumat implementarea acestei Directive europene. Procesul este unul ciclic, la fiecare 6 ani rezultatele etapelor fiind reevaluate, completate si actualizate.
Planurile de gestionare a riscului de inundatii ar trebui sa se concentreze asupra prevenirii, a protectiei si a pregatirii. Pentru a asigura mai mult spatiu raurilor, aceste planuri ar trebui sa ia in considerare, in masura posibilului, intretinerea si/sau refacerea zonelor inundabile, precum si masuri de prevenire si reducere a efectelor negative asupra sanatatii umane, mediului, patrimoniului cultural si activitatii economice. Elementele planurilor de gestionare a riscurilor de inundatii trebuie revizuite periodic si, dupa caz, trebuie actualizate, luand in considerare efectele posibile ale schimbarilor climatice asupra aparitiei inundatiilor.
In acest context a fost elaborat Planul de Management de Risc la Inundatii (PMRI) al bazinului hidrografic Prut – Barlad, care reprezinta o viziune strategica pentru managementul riscului la inundatii atat la nivelul unitatilor de management (Administratia Bazinala de Apa – ABA), cat si la nivel de APSFR (Areas with potential significant flood risk – zone cu risc potential semnificativ la inundatii). In acest sens, s-au stabilit obiectivele de management al riscului la inundatii, s-au identificat masurile necesare in atingerea obiectivelor managementului riscului la inundatii si s-au pioritizat masurile care vizeaza reducera riscului la inundatii la nivel de APSFR, tinand cont de obiectivele specifice de management al riscului la inundatii.
Setul de masuri aplicabile la nivelul ABA Prut – Barlad include masuri de planificare, supraveghere si optimizare a gestionarii riscului la inundatii, cu impact asupra intregului spatiu hidrografic. Una dintre aceste masuri a fost conceperea proiectului Realizarea de noi acumulari nepermanente de mici dimensiuni aplicata pe Raul Tecucel in orasul Tecuci.
Investitia Reducerea riscului la inundatii a Municipiului Tecuci, judetul Galati este raspunsul autoritatilor romane pentru „promovarea adaptarii la schimbarile climatice, a prevenirii si a gestionarii riscurilor” si realizarea obiectivului specific de reducere a efectelor si a pagubelor asupra populatiei cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbarile climatice. Investitia reprezinta un proiect integrat de utilitate publica, care are drept scop reducerea efectelor si a pagubelor asupra populatiei din municipiul Tecuci cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbarile climatice, in principal de inundatii.
Municipiul Tecuci este tranzitat de raul Tecucel si raul Barlad. Lucrarile propuse in cadrul proiectului vizeaza bazinul hidrografic al raului Tecucel, afluent de dreapta al raului Barlad.
Dintre fenomenele de tip inundatie inregistrate in acest areal, un eveniment grav a fost viitura din anul 2007. In data de 5 septembrie 2007, din cauza unei mase de aer umed, extrem de instabile, au cazut, in numai 3 ore, cca. 150 l precipitatii/mp peste jumatatea nordica a bazinului hidrografic al raului Tecucel. Aceasta ploaie deosebit de intensa a facut ca, la statia hidrometrica Tecuci, debitul de apa sa creasca foarte rapid, atingand un maximum de 188 mc/s. Astfel, inundatiile dezvoltate pe raul Tecucel au acoperit orasul Tecuci. Precipitatiile abundente au generat, de asemenea, inundatii atat pe raul Barlad, cat si pe Canalul Rates.
Ca urmare a inundarii statiilor de pompare SP1 si SP2, nu s-a putut asigura pomparea in raul Barlad a apelor din viitura acumulate pe teritoriul municipiului Tecuci. Aceasta a condus la o crestere continua a nivelului inundatiei, apa refuland din canalizare.
Avand ca punct de plecare masurile identificate in PMRI, CONSITRANS propune o acumulare nepermanenta, cu volumul total la nivelul coronamentului de 3,40 milioane mc, amplasata in amonte de podul DN24, la cca. 1,3 km, care are drept scop tranzitarea undei de viitura cu probabilitatea de depasire de 0,5%, astfel incat sa poata fi transportata de albia aval de acumulare pana la confluenta cu raul Barlad, fara a produce inundatii in zona aferenta municipiului Tecuci.
Acumularea nepermanenta este dimensionata la clasa a III-a de importanta, cu debitul de calcul cu probabilitatea de depasire de 2% si debitul de verificare cu probabilitatea de depasire de 0,5%, la care s-a prevazut o transa de atenuare de 1,4 milioane mc.
Barajul se va realiza din materiale locale loessoide. In sectiune transversala, barajul are o latime la coronament de 5,00 m, panta taluzului amonte de 1:3, iar panta taluzului aval 1:2,5, cu o berma de 3,0 m la cota 61,00 mdMN, cota coronamentului fiind 65,50 mdMN.
La paramentul amonte se va realiza un ecran de grosime variabila (de la 1,00 m la coronament la 2,00…3,00 m la baza) continuat cu un pinten in fundatie si un avanradier de 10 m la piciorul amonte al barajului. Acesta se va realiza dintr-un amestec cu fractiune predominant argiloasa, cu caracteristici superioare de impermeabilitate.
Paramentul amonte se va inierba, stabilitatea pamantului vegetal fiind asigurata de saltele antierozionale; protectia taluzului aval, inclusiv a bermei, se va realiza tot prin inierbare. In scopul preluarii eventualelor infiltratii prin corpul barajului si prevenirii izvorarii apei pe taluzul aval, s-a prevazut la piciorul aval al barajului un prism drenant din balast, protejat pe contur cu un geotextil, pentru a se evita colmatarea sa.
Digul mal stang se va realiza de asemenea din materiale locale loessoide. In sectiune transversala, digul are o latime la coronament de 4,00 m, panta taluzului amonte/aval de 1:2, cota coronamentului fiind variabila, de la 65,50 mdMN in zona acumularii, pana la 69,60 mdMN in amonte de acumulare, in zona de incastrare.
Golirea de fund a barajului este de tip caseta cu 2 compartimente cu dimensiunile 2,00×2,50 m (bxh), lungimea casetei care traverseaza corpul barajului fiind de 54,75 m. Pentru marirea drumului de infiltratii, aceasta este prevazuta cu diafragme.
Descarcatorul de ape mari este de tip frontal, profilul deversant cu latimea de 15,00 m fiind de tip KEUTNER. Descarcatorul este amplasat lateral, in zona de incastrare in versantul stang a barajului de pamant.
In aval de baraj, se propune recalibrarea albiei raului Tecucel pe o lungime de cca. 5,7 km, cu scopul de a asigura sectiunea corespunzatoare de scurgere a debitului cu probabilitatea de 0,5%, atenuat in acumulare. Astfel, pe o lungime de cca. 1,1 km in aval de baraj, pana la podul DN24, s-a prevazut o sectiune cu latime de 3,0 m si taluze cu panta 1:1,5.
Pe zona de intravilan, pe o lungime de 4,6 km, se urmareste ca albia raului Tecucel sa se aduca la capacitatea initiala, in vederea tranzitarii debitului atenuat cu probabilitatea de 0,5%. Sectiunea propusa are o latime la baza de 3,0 m, pe aceasta zona albia fiind limitata de constructiile din albie (ziduri de gabioane, ziduri din beton) si din vecinatatea albiei (case si anexe gospodaresti, parapeti metalici ornamentali, digurile de remuu din zona de confluenta cu raul Barlad).
La viitura din anul 2007 de pe raul Tecucel, cand municipiul Tecuci a fost inundat, statiile de pompare au fost scoase din functiune si grav afectate, fiind inundate timp de patru zile.
In prezent, echipamentele statiilor de pompare nu mai functioneaza, exceptand o singura pompa din SP1. Cladirile prezinta degradari la pereti, tavane si sarpanta, iar tamplariile sunt avariate. Instalatiile electrice si sanitare sunt nefunctionale.
Proiectul propune reabilitarea cladirilor statiilor de pompare si retehnologizarea acestora cu echipamente hidromecanice automatizate de ultima generatie. Solutiile tehnice de reabilitare a cladirilor au fost stabilite pe baza expertizei tehnice elaborate pentru ambele statii. De asemenea, structura cladirii fiecarei statii de pompare se va adapta corespunzator echipamentului cu care se va echipa statia de pompare.
Pentru reducerea transportului de sedimente in albia raului Tecucel in municipiul Tecuci, s-a prevazut, pe afluentii Rapa Rosie si Tecucelu Sec, pe un mal sau pe ambele maluri, realizarea unor cordoane forestiere antierozionale cu rol de reducere a scurgerilor sedimentelor antrenate la viituri de pe versanti in apele raului. Cordoanele forestiere antierozionale vor fi amplasate astfel:
- Pe paraul Rapa Rosie: pe o lungime de 1.964 m, pe malul stang;
- Pe paraul Tecucelu Sec: pe o lungime totala de 1.399 m, atat pe malul stang cat si pe malul drept, amonte de confluenta cu raul Tecucel.
Cercetarile proiectului au fost axate pe reducerea riscului la inundatii in municipiul Tecuci, zona unde in ultima perioada inundatiile au provocat importante pagube.
Studiul de fezabilitate, inceput in decembrie 2018, a fost elaborat de catre CONSITRANS SRL, care are si rolul de proiectant. De la finalul anului 2023, acest proiect, marca CONSITRANS, a trecut de la faza de conceptie la realitate si a inceput sa prinda contur.
Principalele obiective avute in vedere de CONSITRANS in realizarea proiectului au fost:
- controlul inundatiilor pe valea Raului Tecucel si protectia infrastructurii, caselor si obiectivelor socio-economice amplasate in limita de inundabilitate;
- protectia si imbunatatirea calitatii mediului, refacerea biodiversitatii in zona;
- protectia si cresterea calitatii vietii precum si dezvoltarea economica a zonei;
- facilitarea investitiilor viitoare pentru imbunantatirea / modernizarea infrastructurii;
- imbunatatirea calitatii vietii populatiei prin reducerea riscului de producere a inundatiilor;
- cresterea economica prin reducerea pagubelor produse ca urmare a inundatiilor si prin imbunatatirea starii infrastructurii in zona de implementare.
Astfel, obiectivul de investitie integreaza lucrari de protectie impotriva inundatiilor (lucrari de retentie a apei, lucrari de recalibrare a albiei si lucrari de reabilitare/retehnologizare a statiilor de pompare), pentru asigurarea unei protectii semnificative impotriva inundatiilor a municipiului Tecuci la probabilitatea de 0,5%, asa cum este stabilit de HG nr. 846/2010, care aproba Strategia nationala de management al riscului la inundatii pe termen mediu si lung.
Scopul lucrarilor este cu prioritate de ordin social, de aparare impotriva inundatiilor a cca. 20.000 locuitori ai municipiului Tecuci si a cca. 1.405 proprietati particulare, dar are si implicatii economice prin evitarea pagubelor potentiale ce ar decurge din afectarea gospodariilor, infrastructurii si lucrarilor de arta existente in zona, prin urmare, populatia actualmente expusa riscului la inundatii va fi protejata prin implementarea proiectului propus, ceea ce va contribui la cresterea standardului de viata in localitatile din zona de influenta a proiectului.
Prin tot ceea ce gandim si tot ceea ce facem, construim Romania!
Autor:
ing. Liliana LINCAN-MATEI, Manager Proiect, Departament Hidro, CONSITRANS SRL
CONSITRANS SRL
Str. Polona nr. 56, Bucuresti
office@consitrans.ro
www.consitrans.ro
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 210 – februarie 2024, pag. 50-53
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns