CORNEL & CORNEL TOPOEXIM: Utilizarea modelarii 3D pentru a promova mostenirea feroviara. Studiu de caz: Gara municipiului Curtea de Arges

 Caracteristicile patrimoniului industrial (vechime, valoare arhitecturala, culturala, tehnologica) au determinat inscrierea acestuia in categoria monumentelor istorice. In ultimii ani, tehnologiile digitale non-invazive au fost folosite in studii axate pe documentarea, digitalizarea, conservarea elementelor patrimoniului industrial. De asemenea, un alt obiectiv al digitizarii patrimoniului industrial este facilitarea promovarii acestuia ca resursa culturala in randul publicului larg. Un studiu dezvoltat in aceasta directie a vizat promovarea garii Curtea de Arges prin tehnologie non-invaziva. Monumentul industrial analizat este o cladire simbolica a stilului arhitectural neo-romanesc. Edificiul este asociat si cu o valoare istorica remarcabila: gara a fost folosita si de familia regala a Romaniei. Pe baza utilizarii fotogrammetriei terestre (senzor versatil GNSS RTK GS18 I) si aeriene (zbor fotogrammetric), autorii au realizat modelul 3D al statiei, obtinand o modelare de inalta rezolutie. Rezultatele acestui studiu reflecta utilitatea tehnologiei moderne pentru documentarea, modelarea 3D si promovarea unui monument industrial inscris pe lista patrimoniului cultural national. Precizia si performanta optima a masuratorilor efectuate, folosind tehnologia GNSS si fotogrammetrie aeriana, au permis evidentierea caracteristicilor arhitecturale si volumetrice remarcabile ale garii de cale ferata a municipiului Curtea de Arges.

CONSIDERATII PRELIMINARE

Includerea elementelor de transport feroviar in sfera patrimoniului cultural s-a facut relativ tarziu (in a doua jumatate a secolului al XIX-lea), ca urmare a apartenentei la domeniul industrial (HECKER, 2008). Principalul obstacol al clasificarii elementelor patrimoniului feroviar drept bunuri culturale a fost reprezentat de lipsa recunoasterii valorilor sale culturale si tehnologice, ce rezulta din perceperea acestuia ca element de infrastructura cu calitati obisnuite (HECKER, 2008).

Pe fondul dezindustrializarii, multe elemente ale transportului feroviar au fost dezafectate, problema ce a intrat in atentia comunitatii internationale inca din anii ’70 ai secolului trecut (BAZAC, 2021). In acest context, pentru a mentine functionalitatea vechilor cai ferate si pentru a pastra structurile ingineresti, au fost demarate proiecte de regenerare urbana cu implicatii economice, de mediu, sociale si culturale.

Pentru implementarea proiectelor de regenerare a siturilor industriale este nevoie de o cooperare la nivel inalt intre diversi factori interesati, care ia forma unui management colaborativ (POPOVICIU, 2012). Elementele feroviare au fost refolosite in scopuri culturale (muzee, spatii expozitionale) (BAZAC, 2021; CANO SANCHIZ si colab., 2020; DOROBANTU, 2020; EKIMCI si colab., 2019; MERCIU si colab., 2014; MICHNIACK, 2016), turistice (cai ferate turistice, hoteluri, restaurante) (BAZAC, 2021; MICHNIACK, 2016; DI RUOCCO et al. 2017), ca spatii de birouri pentru activitati din domeniul industriilor creative (EKIMCI et al., 2019) etc.

Dimensiunea mare a cladirilor industriale si a siturilor de patrimoniu, precum si amplasarea strategica a acestora (de obicei in zona centrala sau pericentrala a oraselor), genereaza si o abordare din perspectiva rentabilitatii economice a proiectelor de regenerare urbana (MERCIU et al., 2014; MERCIU, 2020). Conservarea patrimoniului cultural este adesea vazuta ca un factor care limiteaza dezvoltarea oraselor (MERCIU, 2020; MESSAOUDI si colab., 2021; NAE si colab., 2019; TALOS si colab., 2021).

Reutilizarea adaptativa este si o actiune de evidentiere a elementelor patrimoniului industrial (MERCIU et al., 2014) ce ii permite publicului larg sa constientizeze semnificatia istorica si culturala a monumentelor industriale.

In ultimii ani, tehnologia moderna a fost folosita din ce in ce mai frecvent ca instrument de documentare, monitorizare precisa, digitalizare, conservare si promovare a siturilor culturale in randul publicului larg (JO si HONG, 2019; HERMAN et al., 2020; MARTIN- LERONES et al., 2021; NISTOR et al., 2011; RADULESCU et al., 2021; TACHE et al., 2019).

Reprezentarile virtuale 2D si 3D sunt utile si pentru prezentarea interactiva si promovarea elementelor de patrimoniu industrial: modele 3D realizate cu scanare laser (CORSO et al., 2013; HERNER, 2019; MONEGO et al., 2017), Building Information Modeling (BIM) (CARNEVALI et al., 2019; WU et al., 2015) sau Global Navigation Satellite System (GNSS) (MONEGO et al., 2017), fotogrammetrie aeriana bazata pe tehnologie de ultima generatie (drone, LiDar) (PIRAS et al., 2017; OPITZ et al., 2015), GIS storytelling (LOPEZ si CRUZ, 2021; MERCIU, 2015).

Articolul de fata, bazat pe studiul desfasurat de autori, isi propune sa promoveze gara municipiului Curtea de Arges, monument industrial de importanta nationala, folosind tehnologie non-invaziva (senzor versatil GNSS RTK GS18 I si zbor fotogrammetric).

DESCRIEREA STUDIULUI DE CAZ 

Necesitatea acestui studiu rezulta din importanta culturala a garii municipiului Curtea de Arges, care este o cladire simbolica a arhitecturii neoromanesti, la care se adauga valoarea istorica: gara a fost folosita de familia regala a Romaniei (Curtea de Arges era resedinta regala, cu importante voievodate si necropole regale) (BRIE, 2005). Gara a fost construita in perioada 1896-1898, sub coordonarea inginerului Elie RADU (MANESCU et al., 2003).

Cladirea este individualizata prin arhitectura de o monumentalitate „interna”, ce imbina in mod echilibrat elemente si proportii specifice arhitecturii romanesti (ferestre in plin arc, marcate de ramele ceramice vitrate policrome ale nivelului 1 la corpurile laterale, brauri rasucite prezente pe intreg conturul cladirii, separand vizual cele doua nivele) cu elemente decorative neogotice concentrate pe frontonul cladirii, corp central, marcand cornisa si ferestrele gemene de la nivelul 1 al frontonului (MANESCU si colab., 2003, p. 106-107). Promovarea stilului national a fost stabilita ca o prioritate la sfarsitul secolului al XIX-lea, in literatura si arte, miscare sustinuta de regele Carol I (MANESCU si colab., 2003, p. 107). Cele doua turnuri marcheaza centralitatea prin simetrie (fig. 1 a si b).

Datorita plurivalentelor sale arhitecturale, istorice, culturale si estetice, gara municipiului Curtea de Arges este clasificata ca monument istoric de importanta nationala (cod AG-II-m-A-13627) (Lista Monumentelor Istorice, 2015). Imobilul ocupa o suprafata de 507 mp.

Fig. 1: Imagine a garii (a. o fatada principala, si b. vedere de nord-est)

METODOLOGIE

In acest studiu sunt utilizate unele dintre principalele metodologii geomatice pentru obtinerea modelului 3D, de la topografia clasica si senzorul versatil GNSS RTK Leica GS18 I, pana la zborul fotogrammetric aerian.

Leica GS18 I este un rover RTK GNSS, un receptor cu frecventa duala, care permite masurarea punctelor topografice, cu ajutorul imaginilor. Pentru masurarea punctelor, senzorul foloseste tehnologia inovatoare de pozitionare virtuala bazata pe integrarea cu sistemul global de navigatie prin satelit (GNSS) si unitatea de masurare inertiala (IMU) a unei camere video (Leica ARO 135). Cand punctul ales este identificat in imagini consecutive, pozitia 3D a punctului este construita folosind intersectia inainte. Pentru ca masurarea din imagini sa aiba o acuratete si performanta optime, gara a fost vizualizata de la o distanta de 8 m.

Roverul foloseste servicii de pozitionare in timp real (RTK) care implica transmiterea de informatii numite corectii diferentiale prin internet. Aceste servicii sunt furnizate de Sistemul Roman de Pozitionare (ROMPOS). Pentru a masura puncte, senzorul GS18 I trebuie sa primeasca semnale de la satelit. Folosind date satelitare, coordonatele 3D ale punctului sol sunt masurate cu o precizie mai mica de 1 centimetru (MONEGO et al., 2017).

Prelucrarea datelor capturate a fost efectuata de autori in programul Leica Infinity (fig. 2).

Fig. 2: Vedere grafica a procesarii datelor masurate in programul Leica Infinity

Prelucrarea datelor a avut ca rezultat si crearea norilor de puncte rezultate in urma masuratorilor cu senzorul versatil GNSS RTK Leica GS18 I, care au fost procesate, aliniate si georeferentiate in sistemul de referinta al retelei topografice (fig. 3).

Fig. 3: Crearea norilor de puncte de la data captata pe sol si construirea modelului 3D

A fost, de asemenea, necesar sa se utilizeze zborul fotogrammetric pentru a scana acoperisul cladirii. Pentru procesarea datelor, pe o platforma aeriana a fost folosit sistemul fotogrammetric UltraCamEagle M3 utilizat pe un Beechcraft 200 Super King Air. Suita de software permite fluxuri de lucru pentru productia de fotogrammetrie digitala, inclusiv crearea automata, orientarea si triangularea imaginilor aeriene. In urma calculului orientarii exterioare, a fost creat un nor dens de puncte pentru acoperisul cladirii.

REZULTATE SI DISCUTII 

In vederea realizarii modelului 3D al garii din municipiul Curtea de Arges, punctele de interes au fost masurate cu senzorul Leica GS18 I in cadrul unei campanii de teren din martie 2021. Senzorul a fost utilizat pe un jalon, tinut vertical sau inclinat, datorita senzorului IMU integrat, pentru a masura amprenta cladirii. Astfel, au fost adunate 5.913.872 de puncte. Pozitionand camera catre cladire, operatorii de teren au mers de-a lungul fatadelor principale si laterale, in timp ce camera a captat automat 989 de imagini. Cladirea a fost scanata pana la o inaltime de 12 m.

Imaginile au fost procesate automat de aplicatia asociata senzorului. Aplicatia Leica Infinity prelucreaza, pozitioneaza si orienteaza automat imaginile captate, asigurand astfel pastrarea calitatii masuratorilor efectuate in teren.

Fig. 4: Rezultate obtinute in urma procesarii datelor (a, b. intensitatea punctelor; c, d. nor dens de puncte; e, f. elevatie − simbologie in functie de inaltimea de la sol; g, h. vizualizare model RGB 3D a unor detalii minuscule redate color pe structura obiectelor 3D; informatiile sunt stocate in format digital si pastrate in benzi de culoare separate (rosu, verde si albastru)

Rezultatul final a fost un nor de puncte care defineste intreaga cladire (fig. 4). Prin captarea imaginilor pe acelasi obiect, are loc alinierea norului de puncte. Modelul 3D a fost prelucrat pentru a obtine un set complet de date care au fost clasificate in mai multe categorii, dupa: intensitatea punctului (fig. 4. a si b), densitatea punctelor (fig. 4. c si d), dupa cota (fig. 4. e si f), model RGB (fig. 4. g si h). Norul de puncte rezultat in urma masuratorilor efectuate cu senzorul versatil GS18 I este de mare densitate (fig. 4. a si b).

Precizia si performanta optima a masuratorilor efectuate cu senzorul versatil GNSS RTK Leica GS18 I permit evidentierea caracteristicilor arhitecturale si volumetrice remarcabile ale cladirii (fig. 4. g si h).

Rezultate similare au fost obtinute in alte studii bazate pe utilizarea aceleiasi tehnologii (GNSS) (MONEGO si colab., 2017) sau scanare cu laser (CORSO si colab., 2013; HERNER, 2019).

Cercetarea in domeniul patrimoniului cultural se dovedeste a fi din ce in ce mai complexa, folosind tot mai mult cunostinte din alte domenii, ceea ce reflecta caracterul interdisciplinar al acesteia. Tehnologia moderna, care dovedeste o dezvoltare foarte rapida si larga, este extrem de utila in domeniul cercetarii patrimoniului cultural deoarece ofera un suport tehnologic permanent in activitatile de documentare, conservare, reconstructie 3D, promovare (BETTI et al., 2021; Caracteristicile particulare ale cladirilor si siturilor de patrimoniu industrial, cum ar fi vechimea lor si dimensiunile foarte mari, impun o serie de dificultati in procesul de conservare a acestora (NISTOR si BUDA, 2013; OPITZ et al., 2015; WU et al., 2015). Tehnologia moderna ofera solutii multiple pentru a face fata provocarilor conservarii patrimoniului industrial. Astfel, in ultimii ani s-a inregistrat o crestere a numarului de studii axate pe utilizarea tehnologiei moderne, atat pentru conservarea, cat si pentru promovarea patrimoniului industrial (CORSO et al., 2013; HERNER, 2019; MERCIU, 2015; MONEGO et al., 2017; PIRAS et al., 2017). Rezultatele obtinute pe baza utilizarii tehnologiilor non-invazive (modele 3D, storytelling) pot fi utilizate cu usurinta de terti pentru a promova patrimoniul industrial pe computere sau pe internet (CORSO et al., 2013; HERNER, 2019). Digitalizarea este un instrument din ce in ce mai utilizat de muzeele tehnice pentru a proteja si promova elementele patrimoniului industrial (cladiri, colectii) (HERNER, 2019).

Digitalizarea patrimoniului industrial este folosita si in scop educational, datorita faptului ca poate contribui la asimilarea caracteristicilor acestuia, precum si la fixarea sa in constiinta publicului larg ca resursa culturala.

CONCLUZII 

Tehnologia non-invaziva contribuie la promovarea elementelor de patrimoniu industrial, precum si la intelegerea importantei si semnificatiei acestora.

Realizarea si analiza modelelor 3D, a siturilor industriale sau a colectiilor de obiecte industriale din cadrul muzeelor tehnice sunt utilizate pentru documentarea, monitorizarea, conservarea si promovarea elementelor de patrimoniu industrial. Aceste rezultate pot fi obtinute folosind multiple tehnologii moderne non-invazive: fotogrammetrie terestra, fotogrammetrie aeriana, scanare laser sau o combinatie a acestora. Alegerea unei anumite metode sau combinarea mai multor metode depinde de mai multi factori precum: complexitatea si dimensiunea santierelor industriale, asigurarea preciziei de rezolutie ridicata, constrangerile de localizare, caracteristicile tehnice ale instrumentelor, scopul utilizarii metodei (promovare in randul specialistilor sau printre utilizatorii generali) etc.

Alaturi de scanarea laser 3D, fotogrammetria terestra se aplica tot mai mult in domeniul patrimoniului cultural, inclusiv pentru digitalizarea cladirilor industriale clasificate ca monumente istorice. In ultimii ani s-a inregistrat o dezvoltare foarte rapida a tehnologiei informatice si a software-ului specializat necesar procesarii datelor obtinute. De exemplu, senzorul versatil GS18 I face parte din noua tehnologie, care permite masurarea punctelor intr-un timp mai scurt.

Situatia dificila generata de pandemia COVID-19 a limitat considerabil conservarea elementelor de patrimoniu industrial, cele mai afectate fiind micile muzee tehnice care se bazeaza pe veniturile din partea vizitatorilor si pe actiunile de voluntariat ale membrilor.

Se poate aprecia, de asemenea, ca modelarea 3D este foarte utila pentru promovarea si conservarea patrimoniului industrial care este mai putin cunoscut ca resursa culturala in randul publicului larg, comparativ cu alte bunuri culturale (patrimoniu arhitectural, biserici, muzee).

Acest studiu se concentreaza pe crearea unui model 3D al unui monument industrial cu valente multiple (arhitecturale, istorice si culturale) folosind senzorul versatil GNSS RTK GS18 I si zborul fotogrammetric, si evidentiaza utilitatea modelarii 3D in promovarea garii municipiului Curtea de Arges, clasificata ca monument istoric de importanta nationala.

 MULTUMIRI 

Aceasta lucrare a fost sustinuta de proiectul de cercetare Platforma multidisciplinara complexa de cercetare integrativa si sistemica a identitatilor si a patrimoniului cultural material si nematerial din Romania – proiect UEFISCDI nr. PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017- 0686.

​

BIBLIOGRAFIE

[1] BAZAC, T., 2021. Modele de urmat pentru reconversia sustenabila a patrimoniului industrial feroviar romanesc (Models to follow for the sustainable reconversion of the Romanian railway industrial heritage). Annals of the Professional Association of Romanian Geographers, 12(12), in process of publication;

[2] BETTI, M., BONORA, V., GALANO, L., PELLIS, E., TUCCI, G. and VIGNOLI, A., 2021. An integrated geometric and material survey for the conservation of heritage masonry structures. Heritage, 4(2), pp. 585-611.https://doi.org/10.3390/heritage4020035;

[3] BRIE, M., 2005. A social history of Romanian space. From the begining of Dacian state until the rise of modernity. MPRA paper no. 44567. https://mpra.ub.uni-muenchen.de/44567/ (accesat pe 20 aug. 2021);

[4] CANO SANCHIZ, J.M., ZHANG, R. and LEI, L., 2020. The image of railways in China: museums, technology and narratives of progress. Hist. Environ.: Policy Pract., 11(2-3), 258-281. https://doi.org/10.1080/17567505.2020.1737312;

[5] CARNEVALI, L., LANFRANCHI, F. and RUSSO, M., 2019. Built information modelling for the 3D reconstruction of modern railway stations. Heritage, 2, pp. 2298-2310. https://doi.org/10.3390/heritage2030141;

[6] CORSO, J.M., MARAMBIO, A. and GARCIA-ALMIRALL, P., 2013. Industrial heritage, the Fabra i Coats engine room in Barcelona: a terestrial laser scanning pointcloud classification. In: Forum Internazionale di Studi, Le Vie dei Mercanti, Heritage, Architecture Landesign. Capri, Italy, Vol. XI, pp. 150-159;

[7] DOROBANTU, M., 2020. Linia ferata Bucuresti − Giurgiu in ultimii 51 de ani: de la aniversarea centenarului la provocarile perioadei actuale (Bucharest − Giurgiu railway in the last 51 years: from the centennial anniversary of the line to the challenges of the current period). Annals of the Professional Association of Romanian Geographers, 11(11), pp. 5-16. http://www.apgr-anale.com/448500377;

[8] EKIMCI, B., ERGINCAN, F. and INCEOGLU, M., 2019. Railroad buildings of Eskisehir: challenges and opportunites for industrial heritage. Heritage, 2, pp. 435-451. https://doi.org/10.3390/heritage2010030;

[9] HECKER, A., 2008. Le capital ferroviaire britannique, entre patrimoine et pragmatisme. Revue Geographie de l’Est, 48(1-2), pp. 1-20. https://doi.org/10.4000/rge.1241;

[10] HERMAN, G.V., CACIORA, T., ILIES, D.C., ILIES, A., DEAC, A., STURZA, A., SONKO, S.M., SUBA, N.S. and NISTOR, S., 2020. 3D modelling of the cultural heritage: between opportunity and necessity. J. Appl. Eng. Sci., 10(1), pp. 27-30. https://doi.org/10.2478/jaes-2020-0005;

[11] HERNER, K., 2019. Using 3D scanning in the protection of industrial heritage – the example of Queen Luise Adit. In: IMEKO TC-4 International Conference on Metrology for Archaeology and Cultural Heritage, Florence, Italy, pp. 444- 448;

[12] JO, Y.H. and HONG, S., 2019. Three-dimensional digital documentation of cultural heritage site based on the convergence of terrestrial laser scanning and unmanned aerial vehicle photogrammetry. Int. J. Geo-Inf., 8(53), pp. 1-14. https://doi.org/10.3390/ijgi8020053;

[13] LOPEZ, G.A. and CRUZ, D.C., 2021. Experiences of knowledge transfer on industrial heritage using games, storytelling, and new technologies: a history of enterprises. J. Comput. Cult. Herit., 14(2), pp. 1-26. https://doi.org/10.1145/3424951;

[14] MARTIN-LERONES, P.M, OLMEDO, D., LOPEZ-VIDAL, A., GOMEZ-GARCIA-BERMEJO, J. and ZALAMA, E., 2021. BIM supported surveying and imaging combination for heritage conservation. Remote Sens., 13, 1584, pp. 2-11. doi.org/10.3390/rs13081584;

[15] MANESCU, M., BRISAN, E., BARBULESCU, C., ADRIAN, D. and BELLU, R., 2003. Documentare privind enciclopedia garilor din Romania (Documentation regarding the encyclopedia of the Romanian railway stations), Centrul de Documentare pentru Constructii, Arhitectura, Urbanism si Amenajarea Teritoriului, Bucuresti, Romania. https://feisbuchestii.files.wordpress.com/2012/02/enciclopedia-garilor-din-romania-full-text.pdf (accesat la 12 aug. 2021);

[16] MERCIU, G.-L., 2015. Explorarea digitala a muzeului locomotivelor cu abur din Resita prin intermediul aplicatiei Story Map Journal (Digital exploration of the steam locomotive museum from Resita through Story map Journal Application). Annals of the Professional Association of Romanian Geographers, 6(6), pp. 17-28. http://www.apgr-anale.com/434209359;

[17] MERCIU, C., MERCIU, G.-L., CERCLEUX, L. and DRAGHICI, C., 2014 Conversion of industrial heritage as vector for cultural regeneration. Procedia Social and Behavioral Sciences, 122, pp. 162-166. https://doi.org/10.1016/j.sbspro.2014.01.1320;

[18] MERCIU, F.-C., 2020. Rolul patrimoniului urban in construirea identitatii culturale (The role of urban heritage in creating cultural identity). Annals of the Professional Association of Romanian Geographers, 11(11), pp. 17-28. http://www.apgr-anale.com/448500377;

[19] MESSAOUDI, S., MESSACI, N. and CHENNAOUI, Y., 2021. Classifying heritage resources of territories. Case of Bejaia. Urban. Archit. Construct., 12(2), pp. 107-132;

[20] MONEGO, M., FABRIS, M., MENIN, M. and ACHILLI, V., 2017. 3D survey applied to industrial archaeology by TLS methodology. In: International Archives of the Photogrammetry, Remote Sensing & Spatial Information Sciences, Florence, Italy, Vol. XLII-5/W1, pp. 449-454. https://pdfs.semanticscholar.org/ae1f/754258f921f8b91c3a6041f8daf443d23980.pdf?_ga=2.92595678.250045543.1630071916-750791955.1605641566 (accesat la 17 aug. 2021). doi.org/10.5194/isprs-archives-XLII-5-W1-449-2017;

[21] MICHNIACK, D., 2016. Role of railway transport in tourism: selected problems and examples in Slovakia. Quaestiones Geographicae, 35(4), pp. 107–120. https://doi.org/10.1515/quageo-2016-0039;

[22] NAE, M., DUMITRACHE, L., SUDITU, B. and MATEI, E., 2019. Housing activism initiatives and land-use conflicts: pathways for participatory planning and urban sustainable development in Bucharest city, Romania. Sustainability, 11, 6211, pp. 1- 26. https://doi.org/10.3390/su11226211;

[23] NISTOR, S., SUBA, N.-S. and SIMION, A., 2011. Monuments restoration using 2D mapping from 3D scanned models. Mathematical Modeling in Civil Engineering, 7(1-2), pp. 233- 240;

[24] NISTOR, S. and BUDA, A.S., 2013. Large industrial scanning. RevCAD, 15, pp. 175-180;

[25] OPITZ, R.S., RYZEWSKI, K., CHERRY, J.F. and MOLONEY, B., 2015. Using Airborne LiDAR survey to explore historic-era arhaeological landscapes of Montserrat in the Eastern Carribbean. J. Field Archaeol., 40(5), pp. 523-541. https://doi.org/10.1179/2042458215Y.0000000016;

[26] PIRAS, M., DI PIETRA, V. and VISINTINI, D., 2017. 3D modeling of industrial heritage building using COTSs system: test, limits and performances. In: The International Archives of the Photogrammetry, Remote Sensing and Spatial Information Sciences, Bonn, Germany, Vol. XLII-2/W6, pp. 281-288. https://www.int-arch-photogramm-remote-sens-spatial-inf-sci.net/XLII-2-W6/281/2017/isprs-archives-XLII-2-W6-281-2017.pdf (accesat la 14 aug 2021). doi.org/10.5194/isprs- archives-XLII-2-W6-281-2017;

[27] POPOVICIU, G., 2012. Strategies for a collaborative eco-development. J. Environ. Prot. Ecol., 13(2), pp. 720-729;

[28] RADULESCU, V.M., RADULESCU, G.M.T., NAS, S., RADULESCU, A.T., BONDREA, M. and RADULESCU, C.M., 2021. Synthetic analysis of geoinformatics technologies for preservation of cultural heritage, methodological approach. J. Appl. Eng. Sci., 11(1), pp. 33-40.https://doi.org/10.2478/jaes-2021-0005;

[29] DI RUOCCO, G., SICIGNANO, E., FIORE, P. and D’ANDRIA, E., 2017. Sustainable reuse of disused railway. Procedia Engineering 180, pp. 1643-1652, International High-Performance Built Environment Conference – A Sustainable Built Environment Conference 2016 Series (SBE16);

[30] SUN, Y., MONTAZERI, S., WANG, Y. and ZHU, X.X., 2020. Automatic registration of a single SAR image and GIS building footprints in a large-scale urban area. ISPRS J. Photogram. Remote Sens., 170, pp. 1-14. https://doi.org/10.1016/j.isprsjprs.2020.09.016;

[31] TACHE, A.T., SANDU, I.C.A., POPESCU, O.-C. and PETRISOR, A.-I., 2019. UAV solutions for the protection and management of cultural heritage. Case study: Halmyris archaeological site. Int. J. Conser. Sci., 9(4), pp. 795-804;

[32] TALOS, A.M., LEQUEUX-DINCA, A.-I., PREDA, M., SURUGIU, C., MARECI, A. and VIJULIE, I., 2021. Silver tourism and recreational activities as possible factors to support active ageing and the resilience of the tourism sector. J. Settl. Spat. Plan., 8 sp. iss., pp. 29-48.DOI: 10.24193/JSSPSI.2021.8.04;

[33] WU, T.-C., LIN, Y.-C. and HSU, M.-F., 2015. A study of 3D modeling for conservation work of large-scale industrial heritage structures: using the South Chimney of Taiwan Tile Corporation′s Takao Factory as a case study. J Asian Archit. Build. Eng., 14(1), pp. 153-158. https://doi.org/10.3130/jaabe.14.153;

[34] XIAO, W., MILL, J., GUIDI, G., RODRIGUEZ-GONZALVEZ, P., GONIZZI BARSANTI, S. and GONZALEZ-AGUILERA, D., 2018. Geoinformatics for the conservation and promotion of cultural heritage in support of the UN sustainable development goals. ISPRS J. Photogramm. Remote Sens., 142, pp. 389-406. https://doi.org/10.1016/j.isprsjprs.2018.01.001;

[35] XU, D., JI, S., LIU, J. and WEI, S., 2021. Automatic 3D building reconstruction from the multi-view arial images with deep learning. ISPRS J. Photogramm. Remote Sens., 171, pp. 155- 170. https://doi.org/10.1016/j.isprsjprs.2020.11.011;

[36] Ministerul Culturii, 2015, Lista monumentelor istorice, judetul Arges (List of Historical Monuments, Arges county), https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-AG.pdf (accesat la 02 feb. 2021).

Autori:

Florentina-Cristina MERCIU − Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Geografie, Departamentul Geografie Umana si Economica, Centrul Interdisciplinar de Cercetari Avansate in Dinamica Teritoriala

Cornel PAUNESCU − Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Geologie si Geofizica, Centrul de Cercetare Geomatica | Cornel&CornelTopoexim SRL Bucuresti

George L. MERCIU − Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Geografie, Departamentul Geografie Umana si Economica, Centrul Interdisciplinar de Cercetari Avansate in Dinamica Teritoriala

Alexandru E. CIOACA− Cornel&CornelTopoexim SRL Bucuresti

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 211 – martie 2024, pag. 44-49