Pentru extinderea si modernizarea capacitatii de operare cereale a terminalului SOCEP SA, situat in Constanta, incinta Port Nou, Dana 34, MOL II Port Constanta ‒ obiectiv strategic pe plan national ‒ echipa de proiectare a abordat solutii particulare de proiectare si executie privind modul de realizare a lucrarilor de fundare, concretizate in realizarea incintei de pereti mulati si fundarea pe piloti forati flotanti, de realizare a structurii metalice pentru turnul de cca. 60 de metri, respectiv de monitorizare a obiectivelor in perioada de executie si ulterior, in exploatare.
Raspunzand pe deplin provocarilor din proiect si validate in practica, aceste solutii au fost apreciate si de comunitatea profesionala a inginerilor proiectanti de structuri, lucrarea fiind recompensata cu Premiul I intre Proiectele Anului, in cadrul celei de-a 32-a editii (din 2024) a Conferintei Nationale AICPS.
INTRODUCERE
Proiectul are ca scop cresterea capacitatii de procesare cereale pentru SOCEP SA pana la 1,2 milioane de tone/an.
In general, cerealele care sosesc la terminalul SOCEP provin din terminale de cereale aflate in teritoriu, sunt in general „conditionate” (curatate si uscate) si sunt depozitate direct in celule. Primirea cerealelor in terminal se va efectua pe uscat cu mijloace de transport auto si vagoane CF. Pentru descarcarea cerealelor din mijloacele auto s-au prevazut doua cuve de descarcare cu o capacitate de extragere a cerealelor de max. 400 t/h fiecare. Pentru primirea cerealelor pe CF s-a prevazut o cuva de descarcare pentru un vagon, avand o capacitate de extragere a cerealelor de 400 t/h. Aceasta cuva se va realiza pe linia CF situata in dreptul magaziilor de depozitare nr. 1’ si 2’, si va fi astfel conceputa incat sa permita descarcarea si din mijloacele de transport auto. Cuvele auto si cuva CF vor fi protejate cu copertine cu dublu rol: de a permite descarcarea cerealelor si pe timp nefavorabil, si de a reduce raspandirea prafului in atmosfera.
Expedierea cerealelor din terminal se va face in special pe apa, cu nave maritime de mare capacitate tip PANAMAX de 65.000 tdw, care pot acosta la dana 43 de pe latura de sud a molului II. Incarcarea cerealelor in nava se va face cu un shiploader cu o capacitate de maximum 800 t/h. Alimentarea shiploaderelor va fi realizata printr-un sistem de benzi transportoare montate pe o estacada ce se va construi in lungul magaziilor 1′ si 2′, adiacent peretelui de sud al acestora.
Capacitatea de depozitare a depozitului terminalului este de cca. 102.000 t. Aceasta se va obtine din 12 celule metalice de cca. 8.500 t fiecare, avand diametrul de 22,15 m, inaltimea partii cilindrice de cca. 33,82 m si inatimea totala de cca. 35,62 m, amplasate in grupe de cate sase. Celulele metalice se vor monta pe un inel cu radier din beton armat fundat pe piloti forati flotanti. Sub radier este prevazut un tunel in care se monteaza un transportor pentru golirea celulelor, cu capacitatea de 800 t/h. De pe aceste transportoare, cerealele sunt preluate de elevatoare care le urca la inaltimea corespunzatoare predarii pe transportoarele care alimenteaza shiploaderele. Golirea celulelor se face prin guri de golire practicate in placa de peste tunel. Celulele sunt prevazute cu senzori de masurare a temperaturii si un sistem de aerare (ventilare). Sistemul de aerare se compune din canale de aerare practicate in radierul celulelor, acoperite cu gratare speciale, si ventilatoare care pornesc automat cand se depaseste temperatura admisibila de depozitare, fiind comandate de senzorii de temperatura din celule. Alimentarea celulelor se va face pe la partea superioara cu benzi transportoare de 400 t/h. Benzile respective sunt montate pe o estacada, care va sprijini pe stalpi metalici montati intre celule.
In acest articol vom descrie solutiile tehnice si structurale adoptate la realizarea extinderii si modernizarii capacitatii de operare cereale pe molul II, Port Constanta (Faza I).
Beneficiar: S.C. SOCEP SA
Proiectant general: S.C. DCTS STRUCTURI SRL
Proiectant rezistenta: S.C. DCTS STRUCTURI SRL
Antreprenor fundatii speciale: ZÜBLIN ROMANIA SRL
Antreprenor structura beton: S.C. STIZO NUCLEAR SA
Antreprenor structura metalica: S.C. CON-A SA
PREZENTARE GENERALA
Proiectul este format din doua faze, cu urmatoarele obiective:
Faza I, proiectata in 2019 si executata intre 2020 ‒ 2023:
- S11-S16: celule silozuri;
- HH1: sala masinilor 1;
- PT: post trafo;
- R: receptie auto;
- TT1: turn transfer CF;
- TT2: turn transfer shiploader;
- TT3: turn transfer;
- TT4: turn transfer;
- estacade de sustinere pentru benzile transportoare intre HH1 ‒ TT1 ‒ TT2 ‒ TT3 ‒ TT4;
- laborator mostre si cantare;
- cantar masini goale.
Faza II, proiectata in 2023 si in curs de executie in prezent:
- S21-S26: celule silozuri;
- HH2: sala masinilor 2;
- TT5: turn transfer barja;
- estacada de sustinere pentru benzile transportoare intre HH1 ‒ TT5;
- estacada de sustinere pentru benzile transportoare pozitionate in zona de barja.
Pentru obiectivele din cadrul proiectului a fost prevazuta o urmarire speciala atat pe parcursul executiei cat si in faza de exploatare. Pentru turnul metalic HH1, din cauza efectului vibratiilor echipamentelor asupra structurii, dar si pentru a reduce monitorizarea strangerii buloanelor in faza de expoatare, imbinarile metalice au fost realizate cu saibe Nord-Lock.
Aceasta este prima incinta de pereti mulati proiectata si executata in Portul Constanta. In interiorul incintei s-au executat infrastructura turnului HH1 si tunelele adiacente. Cota de fundare a turnului HH1 este la -10,35 m fata de cota terenului natural, respectiv la -8,50 m fata de nivelul hidrostatic.
Din cauza naturii terenului de fundare, caracterizat prin umpluturi in stratul superior de pana la 4-6 m adancime, toate obiectivele sunt fundate fie indirect, prin intermediul pilotilor sau prin conectarea in incinta de pereti mulati, fie direct, prin intermediul unei perne de piatra sparta.
Turnul metalic HH1, cu inaltimea supraterana de cca. 60 de metri, a fost realizat cu structura metalica duala, cadre necontravantuite si cadre contravantuite centric.
S11-S16: CELULE SILOZURI
Celulele silozurilor sunt asezate pe inele din beton armat cu sectiunea 150×200 cm. Inelele sunt solidarizate printr-un radier din beton armat cu grosimea de 80 cm. La interiorul lor, peste radier, se toarna un strat din beton slab armat de 40 cm si o placa de beton armat de 35 cm grosime, in masa carora se creeaza canalele de aerare si pe care se aseaza echipamentul care asigura descarcarea cerealelor.
Descarcarea cerealelor din silozuri se face prin benzi transportoare amplasate in doua tunele din beton armat sub sirurile de silozuri. Tunelele sunt prevazute cu pereti de 40 cm si placa de 50 cm din beton armat. In placa de peste tunel se prevad golurile tehnologice de descarcare a silozurilor. Fundatiile tunelelor sunt de tip radier cu grosimea de 60 cm.
Deoarece radierul de sub tunel se situeaza la alta cota fata de radierul ce solidarizeaza inelele, s-au dispus trepte de racordare din beton simplu C16/20.
Pentru fiecare celula sunt dispusi 28 de piloti flotanti cu diametrul de 880 mm.
Pilotii sunt dispusi atat pe inel (16) cat si pe radierul aferent tunelului (12).
HH1: SALA MASINILOR 1
Infrastructura constructiei este realizata cu pereti perimetrali din beton armat de 40 cm grosime, stalpi de 100×100 cm si grinzi cu sectiunea de 40×80 cm. Planseele de peste subsol 1 si subsol 2 sunt din beton armat de 25 cm. Date fiind adancimea mare de fundare si necesitatea saparii sub nivelul apei, infrastructura salii masinilor este realizata sub protectia unei incinte de pereti mulati de 60 cm grosime.
Sistemul de fundare este de tip radier cu grosimea de 150 cm, iar pentru stalpii centrali sunt dispusi 3 piloti flotanti cu diamentrul de 880 mm. Pe contur, radierul este conectat de peretii mulati.
Suprastructura constructiei este realizata din 10 platforme metalice cu gratare amplasate la cotele +7,00 m, +14,00 m, +21,00 m, +27,00 m, +34,50 m, +40,50 m, +46,50 m, +49,50 m, +53,60 m si +58,60 m.
Sistemul structural este de tip dual: cadre necontravantuite si cadre contravantuite centric.
Stalpii sunt realizati din profile metalice tip cruce de Malta. Sectiunile se reduc de la baza spre varf astfel: 2x 500x15x300x25 mm, 2x 500x12x300x20 mm si 2x 500x10x300x15 mm. Grinzile principale sunt realizate din profile metalice laminate HEA 360, HEA 340 si HEA 300. Grinzile secundare sunt realizate din profile metalice laminate IPE 330, IPE 200 etc. Contravantuirile verticale sunt realizate in X din teava rectangulara SHS 180×12,5 mm si SHS 160×10 mm. Pe primele 5 platforme sunt prevazute grinzi intermediare HEA 240 pe contur. Pe prima platforma sunt prevazute grinzi intermediare HEA 240 intre toate cadrele structurii. La cotele +7,00 m si +27,00 m sunt prevazute plansee partiale din beton armat cu grosimea de 20 cm, solidarizate pe grinzile metalice cu gujoane tip Nelson. Acoperisul este realizat din grinzi metalice secundare si principale si pane din profile metalice formate la rece de tip Z, de diferite sectiuni, astfel incat sa fie asigurata panta de 2%. Inchiderile sunt formate din profile metalice formate la rece Z 250×2,5 mm.
R: RECEPTIA AUTO
Infrastructura constructiei este realizata cu pereti din beton amat de 30 cm si 40 cm grosime si grinzi metalice IPE 360 dispuse transversal. Grinzile metalice descarca pe peretii de contur si pe o grinda centrala din beton armat cu sectiunea de 160×90 cm.
Intre grinzile metalice IPE 360 au fost montate gratare metalice. Planseul de peste subsol, pe zona aferenta axelor R6 si R2, este realizat din beton armat de 30 cm.
Pe zona de subsol, sistemul de fundare este de tip radier cu grosimea de 60 cm, iar pe zona fara subsol, sistemul de fundare este realizat din fundatii izolate armate cu dimensiunea de 180x180x135 cm si grinzi de echilibrare cu sectiunea de 40×135 cm.
Accesul auto se realizeaza prin intermediul a 2 rampe din beton armat de 30 cm grosime.
Imbunatatirea terenului de fundare s-a facut prin intermediul unei perne de piatra sparta cu grosimea de 50 cm. Perimetral, perna de piatra sparta este evazata cu 50 cm, raportat la fata exterioara a structurii de fundare. Atat la partea inferioara (peste stratul de impanare) cat si la mijlocul pernei a fost prevazut un geogril PP sau PE.
Sistemul structural al suprastructurii este de tip dual, cu cadre necontravantuite si cadre contravantuite centric.
Stalpii sunt realizati din profile metalice HEB 320 si HEA 220. Grinzile principale sunt realizate din profile metalice laminate IPE 300. Grinzile secundare sunt realizate din profile metalice laminate IPE 200. Contravantuirile verticale sunt realizate in X, din teava rectangulara RHS 80×5 mm. Acoperisul este realizat din grinzi metalice principale, grinzi secundare, contravanturi orizontale RHS 60×5 mm si pane din profile metalice formate la rece Z 250×2 solidarizate cu tiranti Ø20 mm.
CONSIDERATII PRIVIND CALCULUL STRUCTURILOR
- Dimensionarea incintei de pereti mulati pentru turnul HH1
Calculele s-au efectuat in doua sectiuni distincte, sectiunea 1 pentru sala masinilor HH1/sala masinilor HH2, si sectiunea 2 pentru tunelele de legatura.
Pentru cele doua sectiuni de calcul s-au determinat momentele si fortele taietoare de dimensionare a elementelor de sprijinire in faze diferite de executie (a se vedea diagramele de eforturi M si T) din reprezentarile de mai jos.
Sectiunea 1 ‒ adancime excavatie 10,40 m (fata de ±0,00):
- perete mulat cu grosimea de 60 cm si lungime de 19,00 m;
- 3 niveluri de spraituri drepte la cotele -1,40 m, -3,30 m, respectiv -6,85 m (fata de ±0,00).
Sectiunea 2 ‒ adancime excavatie -6,17 m (fata de ±0,00):
- perete mulat cu grosimea de 60 cm si lungime de 12,50 m;
- un nivel de spraituri drepte la cota -2,00 m (fata de ±0,00).
- Dimensionarea pilotilor de sub celule
Pentru fiecare celula sunt dispusi 28 de piloti flotanti cu diametrul de 880 mm. Pilotii sunt dispusi atat pe inel cat si pe radierul aferent tunelului, astfel: 16 pe inel si 12 pe radier.
Calculul structurii s-a efectuat cu ajutorul programului Etabs, modelarea structurii facandu-se pe modele complete, spatiale.
Numarul de piloti necesari pe fiecare celula in parte a rezultat din modelarea intregii structuri de fundare si a pilotilor. Pilotii au fost definiti ca linkuri iar radierul a fost modelat cu coeficienti de pat aferenti starilor de solicitare: Gruparea Fundamentala si Gruparea Speciala. Intr-o prima faza s-au distribuit pilotii uniform pe inel si tunel, iar pozitia lor finala a rezultat din valoarea eforturilor cu care se incarca fiecare in parte pana cand s-a obtinut o distributie care sa respecte cumulativ urmatoarele cerinte:
- Eforturile sa nu depaseasca capacitatea pilotului;
- Tasarile absolute si relative sa fie in limita prevederilor din normative si a cerintelor furnizorului de echipamente Buhler AG.
In calculul infrastructurii au fost considerate, in functie de caracteristicile geotehnice ale terenului, urmatoarele valori ale coeficientului de pat:
- radiere generale: Ks=2.000 kN/m3;
- inel: Ks=2.000 kN/m3;
- piloti: Ks=80.000 kN/m3.
In vederea limitarii tasarilor diferentiate au fost facute ipoteze de incarcare a celulelor si s-a elaborat un program pentru prima incarcare a celulelor.
- Dimensionarea structurii turnului HH1
Calculul structurii s-a efectuat cu ajutorul programului Etabs, modelarea structurii facandu-se, de asemenea, pe modele complete, spatiale.
In dimensionarea structurii turnului metalic a fost acordata o atentie sporita actiunii vantului. Pozitionarea in incinta Portului Constanta incadreaza constructia in categoria 0 de teren ‒ Mare sau zone costiere expuse vanturilor venind dinspre mare. Categoria 0 are cele mai mici lungimi de rugozitate, acestea conducand la valori mai mari ale vitezei medii a vantului.
Astfel, verificarea deplasarilor relative de nivel a fost efectuata din combinatiile seismice dar si din combinatiile care includ actiunea vantului.
Tabelul 1: Verificarea deplasarilor relative de nivel din combinatiile seismice
Tabelul 2: Verificarea deplasarilor relative de nivel din combinatiile care includ actiunea vantului
MONITORIZAREA CONSTRUCTIILOR
Scopul urmaririi in timp a constructiilor ‒ pe parcursul executiei si exploatarii ‒ este de a aduce clarificari in legatura cu verificarea validitatii ipotezelor de proiectare si de a identifica diferentele dintre conditiile reale in teren si cele presupuse la proiectare.
Pe perioada executiei au fost monitorizate excavatiile adanci, constructiile noi si constructiile invecinate. Pentru monitorizare s-au folosit marci de tasare si coloane inclinometrice. Marcile de tasare au fost montate pe constructiile noi, pe imobilele invecinate in elemente structurale si pe traversele din lemn ale liniilor de cale ferata. Coloanele inclinometrice au fost montate in ecranul de pereti mulati.
Dupa finalizarea lucrarilor si punerea in functiune a echipamentelor a fost demarat programul de monitorizare curenta, care presupune monitorizare vizuala generala, monitorizarea tasarilor prin masuratori topometrice ale martorilor de tasare montati in lucrare, marcaje pe suruburi si monitorizarea desfacerii piulitelor.
CONCLUZII
Printr-o colaborare reala intre beneficiari, antreprenori si proiectanti se pot obtine solutii eficiente din punct de vedere tehnic si financiar:
- Prin realizarea unei incinte de pereti mulati in locul incintei clasice de piloti secanti a fost obtinuta o economie de aproximativ 500.000 euro, precum si o reducere semnificativa a timpului de executie si a volumului de lucrari pregatitoare pentru realizarea hidroizolarii, etansarii si realizarii infrastructurii;
- Realizarea unui grup de celule solidarizate prin intermediul unui radier continuu, in locul realizarii unui radier independent pe fiecare celula, a condus la tasari diferentiate reduse si tasari totale de cca. 8 mm, dupa toate ciclurile de incarcare‒descarcare de pana in acest moment;
- Realizarea conectarii radierului turnului HH1 in incinta de pereti mulati, in locul realizarii radierului pilotat pe toata suprafata, a condus atat la o reducere financiara semnificativa cat si la tasari totale reduse, de cca. 11 mm pana in acest moment;
- Utilizarea saibelor Nord-Lock a avut ca efect limitarea efectului vibratiilor echipamentelor asupra structurii si, drept urmare, reducerea monitorizarii strangerii buloanelor in faza de exploatare;
- Pe baza experientei pe proiecte similare, au putut fi adoptate solutii tehnice constructive eficiente.
BIBLIOGRAFIE
[1] Legea nr. 177/2015 si Legea nr. 163/2016 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii;
[2] HG 766/1997 privind aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii, modificata si completata prin HG nr. 1.231/2008;
[3] Ordonanta Guvernului nr. 20/1994, privind punerea in siguranta a fondului construit, modificata de OG nr. 16/2011;
[4] OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, modificata de Legea nr. 226/2013;
[5] HG nr. 26/1994 ‒ Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si post-utilizare a constructiilor;
[6] HG nr. 448/2000 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii/autorizarii PSI;
[7] Ordinul 77/N/1996 al MLPAT – Indrumator de aplicare a prevederilor Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor si executiei lucrarilor de constructii;
[8] CR 0-2012 ‒ Cod de proiectare. Bazele proiectarii constructiilor, aprobat prin Ordinul nr. 1.530/2012, care a fost ulterior modificat de Ordinul nr. 2.411/2013;
[9] P 100-1/2013 ‒ Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale;
[10] SR EN 1990:2004 / A1:2006 / AC:2010 ‒ Eurocod. Bazele proiectarii structurilor;
[11] SR EN 1990:2004 / NA: 2006 ‒ Eurocod. Bazele proiectarii structurilor. Anexa nationala;
[12] SR EN 1998-1:2004 ‒ Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur. Partea 1:Reguli generale, actiuni seismice si reguli pentru cladiri;
[13] SR EN 1992-1-1:2004 / AC:2012 ‒ Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri;
[14] SR EN 1992-1-1:2004 / NB:2008 / A91:2009 ‒ Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri. Anexa nationala;
[15] NP 007-1997 ‒ Normativ pentru proiectarea structurilor in cadre din beton armat;
[16] CR 2-1-1.1-2022 ‒ Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat;
[17] SR EN 1991-1-1:2004 ‒ Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Actiuni generale. Greutati specifice, greutati proprii, incarcari utile pentru cladiri;
[18] SR EN 1991-4: 2006 ‒ Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 4: Silozuri;
[19] SR EN 1991-1-6:2005 / AC:2013 ‒ Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-6: Actiuni generale. Actiuni pe durata executiei;
[20] CR1-1-3-2012 ‒ Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor, aprobat de Ordin 1.655/2012 si modificat prin Ordinul nr. 2.414/2013;
[21] CR1-1-4-2012 ‒ Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor, aprobat prin Ordinul nr. 1.751/2012 si modificat prin Ordinul nr. 2.413/2013;
[22] NE 012 1-2022 ‒ Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat;
[23] NE 012 2-2022 ‒ Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat;
[24] NP112-2014 ‒ Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa;
[25] MTCT DECIZIA 25/2004 ‒ Teren de fundare. Principii generale de cercetare;
[26] STAS 2745-90 ‒ Teren de fundare. Urmarirea tasarii constructiilor prin metode topometrice;
[27] STAS 1913/13-83 ‒ Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor;
[28] P 130-1999 ‒ Normativ privind comportarea in timp a constructiilor si Procedura privind activitatile de control efectuate pentru aplicarea prevederilor legale privind urmarirea curenta si speciala a comportarii in exploatare a constructiilor ‒ indicativ PCU 004;
[29] STAS 767/0 – 88 ‒ Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii tehnice generale de calitate;
[30] STAS 767/2 – 88 ‒ Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari nituite si imbinari cu suruburi de constructii din otel. Prescriptii de executie;
[31] SR EN 10025+A1:1994 DECIZIA 22/2004 ‒ Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii generale tehnice de calitate;
[32] C 150-99 ‒ Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole;
[33] SR EN 25817/93 ‒ Imbinari sudate cu arc electric din otel. Ghid pentru nivelurile de acceptare a defectelor;
[34] NP 120-2014 ‒ Normativ privind cerintele de proiectare si executie a excavatiilor adanci in zone urbane;
[35] HG nr. 343/2017 pentru aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii;
[36] NP 074-2014 ‒ Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii;
[37] NP 113-2004 ‒ Normativ privind proiectarea, executia, monitorizarea, si receptia peretilor ingropati;
[38] NP 123:2010 ‒ Normativ privind proiectarea geotehnica a fundatiilor pe piloti;
[39] NP 124:2010 ‒ Normativ privind proiectarea geotehnica a lucrarilor de sustinere;
[40] NP 134:2014 ‒ Normativ privind proiectarea geotehnica a lucrarilor de epuizmente;
[41] NP 045-2000 ‒ Normativ privind incercarea in teren a pilotilor de proba si a pilotilor din fundatii;
[42] SR EN 206-1:2002 ‒ Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate;
[43] SR EN 1536+A1:2015 ‒ Executia lucrarilor geotehnice speciale. Piloti forati;
[44] SR EN 1997-1:2004 ‒ Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Partea 1: Reguli generale;
[45] SR EN 1997-1:2007/NB ‒ Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Partea 1: Reguli generale. Anexa nationala;
[46] SR EN 1997-2:2007 ‒ Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Partea 2: Investigarea si incercarea terenului;
[47] SR EN 1998-5:2004 ‒ Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur. Partea 5: Fundatii, structuri de sustinere si aspecte geotehnice;
[48] SR EN 1536-2004 ‒ Executia lucrarilor geotehnice speciale. Piloti forati;
[49] STAS 2561/4-90 ‒ Teren de fundare. Piloti forati de diametru mare. Prescriptii generale de proiectare, executie si receptie;
[50] C 16-1984 ‒ Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente;
[51] GE029-97 ‒ Ghid practic privind tehnologia de executie a pilotilor pentru fundatii.
Autori:
ing. Alin-Catalin APOSTOLESCU,
ing. Ana-Maria POPA ‒ DCTS STRUCTURI SRL (www.dcts.ro)
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 216 – august 2024, pag. 50-56
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns