FPSC: Sistemul calitatii in constructii, incotro?

Legea nr. 238/2024, promulgata vineri, 19 iulie, de catre presedintele Romaniei si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 714 din 22 iulie 2024, Partea I, modifica Legea privind eficienta energetica a cladirilor, nr. 372/2005, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Andreea UNCROP ‒ director de program, FPSC

Pentru atingerea „ambitiei” de a ajunge la neutralitate climatica pana in anul 2050, inclusiv in ceea ce priveste cladirile, auditorul energetic pentru cladiri, atestat de catre Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei, devine principalul decident in ceea ce priveste implementarea noului standard ZEB (cladirea cu emisii zero) care il inlocuieste pe cel actual, nZEB (cladire cu un consum de energie aproape zero), devenit obligatoriu si in Romania din anul 2021 pentru orice constructie noua. Statul roman si-a asumat ca toate cladirile noi sa aiba emisii zero incepand cu anul 2028, cu exceptia cladirilor noi ocupate, exploatate sau detinute de autoritatile publice, pentru care termenul ar fi 2026. Dupa recenta criza a energiei si in plina vara cu temperaturi record, stabilirea acestui obiectiv este de salutat si, mai mult, indeplinirea acestuia trebuie asumata de catre toti factorii implicati in sistemul calitatii in constructii, sistem instituit prin Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Dar oare modificarile aduse legii eficientei energetice a cladirilor, Legea nr. 372/2005, nu determina schimbarea unor principii si a unor atributii fundamentale in domeniul constructiilor si al autorizarii acestora?!

Auditorul energetic pentru cladiri, care astazi este responsabil de obtinerea datelor si elementelor tehnice despre profilul consumului energetic real al unei cladiri, trebuie sa descrie principalele caracteristici termice si energetice ale cladirii si sa promoveze solutii care, odata implementate, sa determine reducerea consumului energetic.

Desi, in teorie, in cuprinsul Legii nr. 238/2024 nu se regasesc referinte concrete privind modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, solutiile din studiul privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic si al mediului inconjurator a utilizarii sistemelor alternative de inalta eficienta justificate ca fiind posibile din punct de vedere tehnic, functional si economic (elaborat de catre auditorul energetic pentru cladiri) sunt adoptate de proiectant si fac parte din documentatia pentru autorizarea lucrarilor de construire (art. I, punctul 11 din noua lege).

Auditorul energetic pentru cladiri nu este parte a echipei de proiectare a unei cladiri, parte a colectivului tehnic de specialitate format din arhitect, inginer constructii civile, industriale si agricole si inginerul de instalatii. Legea nr. 50/1995 defineste clar ca dreptul de proiectare a lucrarilor de constructii poate fi exercitat de catre arhitecti, ingineri inginerie civila si ingineri de instalatii, fiecare pentru domeniul lor specific. Trebuie subliniat faptul ca ‒ pentru fiecare membru al echipei de proiectare ‒ semnarea documentatiilor tehnice angajeaza raspunderea acestora in conditiile legii.

Practic, proiectantul, care, conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, raspunde de asigurarea prin proiecte si detalii de executie a nivelului de calitate corespunzator cerintelor fundamentale, inclusiv cea privind economia de energie si izolare termica, nu are alta cale in afara propunerilor auditorului energetic pentru cladiri.

Si atunci, in cazul in care solutiile amintite mai sus nu pot fi adoptate de catre un membru al echipei de proiectare, raspunderea cui revine? Echipei de proiectare, pentru ca nu implementeaza solutiile auditorului, sau auditorului, care nu a promovat solutii bune?

Conform Regulamentului de atestare a auditorilor energetici pentru cladiri, aprobat prin Ordinul MDRT nr. 2237/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, accesul in profesia de auditor energetic pentru cladiri este permis de MDLPA dupa indeplinirea unor conditii cumulative de studii, de experienta profesionala, de absolvirea unui curs de pregatire formal, organizat, in principiu, de ONG-uri profesionale, si de promovarea examenului organizat de MDLPA. In aceste conditii, pe langa inginerii de inginerie civila, arhitecti si inginerii de instalatii, si specialisti care au studiat, cel putin un semestru, higrotermica constructiilor, energetica cladirilor, termodinamica, termotehnica, transfer de caldura si masa, constructii, materiale de constructii, masini termice, instalatii termice, instalatii frigorifice, instalatii de ventilare/climatizare, aparate electrice, instalatii electrice si automatizari pentru cladiri pot deveni, prin indeplinirea tuturor conditiilor amintite mai sus, auditori energetici pentru cladiri, fara a avea insa dreptul de a proiecta cladiri sau instalatii pentru cladiri. Incepand cu intrarea in vigoare a Legii nr. 238/2024, acestia au dreptul de a dispune proiectantilor solutii de proiectare.

In cascada, efectele se vor rasfrange si asupra executantilor care, la randul lor, raspund de respectarea proiectelor si a detaliilor de executie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor fundamentale.

Auditorul energetic pentru cladiri, specialistul care nu a desfasurat activitati de proiectare, fie pentru ca nu a avut acest drept, fie ca a ales alte activitati din domeniul constructiilor, va deveni, deodata, principalul factor de decizie in etapele de proiectare, de verificare tehnica a proiectelor, executie si receptie a cladirilor. In conditiile in care prevederile legii eficientei energetice a cladirilor se aplica tuturor cladirilor, indiferent de categoria de importanta a acestora, riscul ca piata sa se confrunte cu o noua criza a specialistilor este destul de mare. Peste toate modificarile legislative, trebuie intoarsa o privire spre omul care raspunde penal pentru modul in care isi exercita profesia: in aceste conditii, cati dintre auditorii energetici isi vor asuma aceste noi responsabilitati, necorelate cu alte acte normative, cu atributii noi care excedeaza celor pentru care s-au atestat? Proiectantii si constructorii cum isi vor putea asuma atributiile ce le revin conform Legii nr. 10/1995, implementand solutii promovate de un factor care nu are cunostintele necesare pentru a proiecta cladiri sau pentru a le executa? Rolurile expertilor tehnici si verificatorilor de proiecte atestati isi mai au rostul?

In aceste imprejurari, fara a contesta o clipa nevoia de a ne conforma cerintelor europene privind eficienta energetica, nu putem sa nu ne intrebam daca aceste modificari nu afecteaza sever actualul sistem al calitatii in constructii, procesul de autorizare si sistemul de competente profesionale.

Autor:

Andreea UNCROP ‒ director de program, FPSC

https://federatiaconstructorilor.ro/

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 216 – august 2024, pag. 8