Academia de Stiinte Tehnice din Romania (ASTR) si Asociatia Generala a Inginerilor din Romania (AGIR) au frumoasa si utila traditie de a-si omagia membrii, la zilele aniversare, prin lansarea unei carti sau prezentarea unei conferinte tehnico-stiintifice.
In ziua de 20 iunie a.c., a fost organizata, la sediul AGIR din Calea Victoriei nr. 118, Bucuresti, o Conferinta aniversara intitulata „Aparitia podurilor pe Pamant si evolutia acestora de-a lungul timpului”, sustinuta de dr. ing. Victor POPA, cu ocazia implinirii varstei de 82 de ani. In acest sens a fost emisa urmatoarea invitatie:
Evenimentul a fost interesant din doua motive:
- Fotografiile prezentate au fost de mare calitate, fiind scanate din doua carti de lux cu fotografii de poduri aflate in posesia autorului, iar pentru lucrarile din tara noastra, imaginile au fost din fototeca autorului;
- Expunerea experimentata a dlui dr. ing. Victor POPA a atras atentia auditoriului si prin prezentarea gradata a evolutiei esteticii podurilor in timp, acestea primind pe drept si denumirea de „lucrari de arta”.
Pentru audierea conferintei s-au inscris 40 de persoane, dar din cauza caniculei au ajuns fizic doar cca 30, care au reusit sa gaseasca o solutie rezonabila de calatorie, multi preferand sa audieze on line.
Deschiderea a fost facuta de un prezidiu alcatuit din presedintele AGIR si presedinte de onoare ASTR, dr. euring. Mihai MIHAITA, vice-presedintele ASTR, prof. dr. ing. Polidor BRATU, si prezentatorul conferintei.
Fig. 1: Deschiderea conferintei
Fig. 2: Dr. ing Victor POPA, prezentatorul conferintei
Fig. 3: Aspect din timpul prezentarii conferintei
Fig. 4: Auditoriul fizic al conferintei
Autorul a inceput prin a face cunoscut faptul ca primele constructii pe Pamant au fost PODURILE in forma lor empirica, din necesitatea oamenilor de a traversa diverse obstacole intalnite in cale (albii de rauri sau vai adanci), in cautare de noi terenuri, in lupta lor pentru subzistenta. Un copac cazut sau, pur si simplu, asezat de mana lor deasupra unui obstacol a constituit prima punte cu ajutorul careia oamenii puteau sa-l traverseze. Acesta a reprezentat baza solutiei de poduri pe grinzi de mai tarziu (fig. 5).
Fig. 5 Punte cu doi busteni asezati de om cu dale pe cale pentru animale
Prin experimentarea mesterilor creatori de poduri, acestia au inceput sa construiasca punti boltite din dale din piatra asezate pe un cintru curbiliniu din lemn. Aceste bolti au constituit baza solutiilor de poduri boltite si cu arce de mai tarziu (fig. 6).
Fig. 6: Podet boltit realizat din dale asezate pe un cintru din lemn curbiliniu
Oamenii au inceput sa cunoasca mestesugul impletirii funiilor din coaja copacilor de bambus. Cu aceste funii au creat puntile suspendate, care au constituit baza solutiilor de poduri de mai tarziu, cu structuri suspendate si hobanate.
Fig. 7: Punte suspendata alcatuita cu funii din coaja de bambus in Nepal
Dupa ce a prezentat cele doua pasarele din lemn acoperite peste lacul Lucerna din orasul elvetian cu acelasi nume si o serie de poduri si apeducte construite de romani in expansiunile lor prin tarile din vestul Europei ‒ Portugalia, Spania, Anglia, Franta ‒ si chiar in Romania, dar si unele din Italia, vorbitorul a ajuns la podurile peste raurile si fluviile din principalele capitale europene, expunand cateva exemple.
Fig. 8: Apeductul Segovia, Spania (sec. I), cu arce suprapuse, inca in functiune
Fig. 9: Ponte delle torri, Italia, pod si apeduct, original (604), atribuit ducelui de Spoleto. Reconstruit in sec. XIV
Fig. 10: Podul Waterloo peste Tamisa la Londra, denumit dupa localitatea unde a fost invins Napoleon in anul 1815
Fig. 11: Podul Alexandru III peste Sena la Paris, l=113 m (1899). Acest pod a fost construit in onoarea tarului Rusiei, cu ocazia Expozitiei din Paris din 1899. Este cel mai frumos decorat pod de peste Sena.
Fig. 12: Podul cu lanturi peste Dunare la Budapesta, decorat cu lei la capete
Fig. 13: Podul Rialto peste Canal Grande din Venetia, Italia (1592), care constituie emblema frumosului oras dintre ape si care leaga Palatul Dogelui de inchisoare
Conferinta a continuat cu o serie de poduri metalice apartinand perioadei turnului Eiffel, precum si cu renumitul pod First of Forth din Scotia, dar si podurile peste Dunare ale lui Anghel Saligny. Apoi, dr. ing. Victor POPA a expus podurile remarcabile hobanate si suspendate care s-au afirmat succesiv prin recorduri de deschidere, respectiv: podul hobanat cu structura hibrida Normandy, Franta (1955) ‒ lmax=856 m; Podul Tatara, Japonia (1999) ‒ lmax=890 m; podul Sutong, China (2000) ‒ lmax=1.088 m; podul Ruski Bridge, Volgograd, Rusia (2012) ‒ lmax=1.210 m; podul suspendat Humber, Marea Britanie (1981) ‒ lmax=1.410 m; podul suspendat Great Belt East, Danemarca (1997) ‒ lmax=1.624 m; podul Akashi Kaikio, Japonia (1998) ‒ lmax=1.991 m.
Fig. 14: Podul First of Forth, Scotia (1890), lmax=2×548,57 m, grinzi metalice cu zabrele cu console
Fig. 15: Podul Anghel Saligny peste Dunare la Cernavoda (1895), lmax=190 m
Fig. 16: Podul hobanat Ruski Bridge, Volgograd, Rusia, record actual de deschidere, l=1.210 m
Fig. 17: Podul suspendat Akashi Kaikio, Japonia, record actual de deschidere, l=1.991 m
Podurilor hobanate si suspendate cu recorduri de deschidere in lume le-au urmat cateva poduri hobanate interesante din tara noastra, precum: podul hobanat peste canalul Dunare ‒ Marea Neagra la Agigea pe DN39 (1983) ‒ lmax=162 m; pasajul rutier hobanat peste cf si soseaua de centura a capitalei la Otopeni (2000) ‒ l=2×160 m; podul hobanat cu structura hibrida peste Valea Rea la Cornu, jud. Prahova; pasajul hobanat de autostrada peste DN1 la Barcanesti; podul peste Canalul Dunare ‒ Marea Neagra in portul Constanta Sud ‒ Agigea (2015) ‒ lmax=200 m; inclusiv podul suspendat cu structura hibrida peste bratul Dunarea Mica (Gogosu) la Ostrovul Mare, construit in cadrul Sistemului Hidroenergetic si de Navigatie „Portile de Fier II”, finalizat in anul 2003, cu lmax=240 m.
Fig. 18: Podul suspendat peste Canalul Dunare – Marea Neagra in portul Constanta Sud ‒ Agigea
Fig. 19: Podul suspendat peste bratul Dunarea Mica (Gogosu) la Ostrovul Mare
Finalul expunerii au fost dedicat unei serii de poduri cu estetica deosebita, concepute de catre proiectanti renumiti, precum inginerul-arhitect spaniol Calatrava, dar si de alti creatori cu imaginatie artistica. Astfel, au fost prezentate lucrarile de arta: viaductul de cale ferata Caracau din Romania, cu bolta din beton armat (1946) ‒ l=100 m; podul Barqueta din Sevilla, Spania, cu structura Langer, bifurcat la capete; podul peste raul Ebru, Logrono, Spania (2003) ‒ l=140 m; pod in Putrajaya, Malaysia ‒ l=168,5 m; podul peste Dunare la Bratislava (1993-2012) ‒ lmax=303 m; pasajul de acces in municipiul Campina, Romania, alcatuit din cadre continue succesive cu structuri speciale compozite.
Fig. 20: Podul peste raul Ebru, Logrono, Spania (2003), l=140 m
Fig. 21: Pod in Putrajaya, Malaysia, l=168,5 m
Fig. 22: Pasajul de acces in municipiul Campina, Romania
***
Fig. 23: Felicitari din partea presedintelui AGIR
Fig. 24: Felicitari din partea ASTR
Dupa incheierea prezentarii celor 93 de imagini, care a durat cca o ora si jumatate, a urmat un program de socializare in jurul unei mese festive, sustinuta de catre sarbatorit.
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 217 – septembrie 2024, pag. 48-50
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns